916 matches
-
Mitrea, limbile orologiului se apropie cu iuțeală de ora când veți intra într-o nouă vârstă. Cu ce sentimente veți trece pragul acestei clipe? Momentul trecerii la o nouă vârstă, mai ales când se schimbă și prima cifră a anilor încrustați pe răbojul vieții, care în cazul de față sunt și mulți, te emoționează. Primul gând este să mulțumești lui Dumnezeu că ți-a îngăduit să ajungi aici. Privind în viitor, fiecare nouă zi este parcă tot mai importantă. Vasile Pârvan
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
aprinde niște creieri superstițioși, dispuși la o asemenea hrană (Eminescu: 2011, II, 41). În secvența propusă ca hipotext pentru această serie intratextuală, erau câteva sute de cărți, multe dintre ele grecești, pline de învățătură bizantină. Cărțile, vechi, dormeau. Masa era încrustată cu litere latine și gotice. Acum Dionis descâlcește caractere slave, în căutarea sensurilor unei astrologii mai curând de origine bizantină. Termenul "sistemă" anticipează ușor disimulat propunerea unei alte "ordini a realității"; interesant ne pare modul în care este folosit cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a fi pentru Ieronim și pentru unchiul său sihastru: la primul figurile creionate par manifestarea unui spirit ludic și-atît, în timp ce bătrânul retras în insulă a sculptat pereții într-un act ce poate evoca picturile rupestre rămase din paleolitic, mesaje mitologice încrustate de membrii respectați ai tribului, cu o statură inițiatică recunoscută. (H1a) Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel, svârcolindu-se în iarbă, colo
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Mersi! spun, încercând să fac un pas finuț înapoi. Nuu... Arăt spre masă. — De ce nu? zice Robyn, de parcă aș fi făcut cea mai genială sugestie posibilă. Haidem. În clipa în care se așază, îi remarc broșa cu două verighete încrucișate, încrustată cu diamante. — Îți place? spune Robyn. Am primit-o de la Gilbrooks, după ce am organizat nunta fetei lor. Ce mai dramă! Bietei Bitty Gilbrook i s-a rupt unghia în ultima clipă și a trebuit să-i aducem manichiurista cu elicopterul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de mai crești tulpini de zăpezi Din sfâșierea ta pământeană?” 1 iulie 2003 Luca I. Călvărăsan Sibiu Dăm în continuare o mărturie versificată a unui prieten și admirator, mai tânăr, Radu Avram, care sintetizează, de fapt, imaginea lui Nicolae Petrașcu încrustată în sufletul unei întregi generații de luptători care l-au cunoscut pe el și lupta lui. Datorită scrierii foarte șterse din manuscris, apar foarte multe imperfecțiuni de ritm, de rimă, de număr de silabe. Trecând peste acestea impresionează idealizarea omului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Viziunea ei se desfășoară pe o arie largă a cuprinderii experiențiale chiar dacă va fi vorba de o simplă translație ideatică sau chiar dacă se urmărește edificiul artistic monumental. În acest proces de supremă integrare artistică reflexivitatea preia forme spirituale și le încrustează în schema atitudinii creatoare, instituind o filiație ce asigură continuitatea în sânul unui curent artistic sau a unei culturi naționale. A te înscrie în caracteristicile unei tendințe culturale înseamnă în primul rând a fi conștient de propriul profil și de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
acestei proiectivități și o poate încuraja în măsura în care conștiința funcționează cu scheme împrumutate din zestrea teoretică. Sfera lăuntrică poate primi contribuția inteligenței reflexive tocmai pentru că este în potențialitate pliabilă pe o rețea supraordonată de legături raționale. A fi legitim-proiectiv înseamnă a încrusta conținuturi ale materialului cognitiv indiferent în realitatea nesistematizată a propriilor trăiri, adică un pas fundamental fără de care nu pare de conceput nici în interioritate faptul miraculos al înțelegerii. Fără această însămânțare prealabilă (cu atât mai delicată cu cât tratează cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
din borșul de fasole, destinși și mulțumiți că au trecut prin fața raclei și anul acesta. La ora 15.30 sunt iarăși pe teren. Aș vrea să văd, să simt tot ceea ce se petrece aici, să am mii de ochi atenți încrustați la toate punctele nevralgice ale acestui fenomen în permanentă mișcare ; hèlas, nu sunt decât un singur om, înarmat cu un carnet de note și cu un aparat de fotografiat. Chiar la intrarea în curtea Mitropoliei, vizavi de porțile monumentale, adunate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
târziu”. Undeva, vizavi de mormântul propriu-zis, arde cu flacără tremurândă un covor întreg de candele roșii, galbene, portocalii. Cred că noaptea, în timpul privegherii ce are loc la mormântul acesta, efectul trebuie să fie covârșitor asupra ochiului și inimii pelerinului. Crucea încrustată în scoarța copacului și ofranda în bani de la rădăcină După terminarea rândului. În jurul mormântului, slujba. Imediat după ieșirea de la rândul format la mormântul Părintelui Arsenie, începe un alt rând. Este vorba de rândul spre Peștera Sfântului Ioan de la Prislop ; traseul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acestui nou rând de așteptare. Dar de ce, în 2010, el nu se formase, la aceeași dată și aceeași oră ? Nu departe de mormântul Părintelui Arsenie Boca se găsește un arbore (fag ? stejar ?) impunător. Pe scoarța acestuia se găsește o cruce încrustată în scoarță, ca și cum cineva s-ar fi jucat să o cioplească acolo. A îmbătrânit și a crescut armonios odată cu arborele, devenind un reper important în „topografia” acestui loc sacru, având mormântul Părintelui Arsenie în centrul său : în scoarță erau introduse
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ofițerului operativ planurile de evadare ale deținuților din lagăr, dar numai ale celor de drept comun ("borfașii", pe care îi ura). Deși nu a făcut până la urmă nici un denunț, mai târziu va spune despre numele său conspirativ: "aceste șase litere încrustează cu fierul roșu în memoria mea riduri rușinoase"93. Ulterior, Soljenițîn a mai trecut printr-o tentativă a autorităților de a-l recruta ca informator, în anul 1956, când el se afla în exil, însă deja erau alte vremuri, mai
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
oile, cu cojocul întors pe dos, cu vifornițe și zloate, cu singurătatea și tăcerea, cu oamenii. Admiram la el o centură țintuită cu butonași galbeni, un briceag atîrnat cu o nojiță din piele, un ciomag cu măciulie pe care erau încrustate meșteșugite hieroglife fără înțeles. Îi mai admiram și cîinele, mai mare și mai frumos decît alții. Și nu era copil din sat, păscător de cîrlani sau de vite, să nu fi simțit o copilărească plăcere și bucurie cînd începea cîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să o simt. S-a scurs viața lui Dumitru. Ca și viața lui, se apropie de sfîrșit și viața mea. Cu o deosebire însă: aici, la acest izvor, locul de jur împrejur se cheamă Stîna lui Ciuraru. Dumitru și-a încrustat viața în acest pămînt, s-a amestecat cu el și nu-i mai poți deosebi unul de altul. Eu, eu n-am înțeles pămîntul și el nu s-a înfrățit cu mine... Mînuța moale și catifelată mă smulge din visuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un efort muscular și cerebral deopotrivă. Hedonism, mortificare, sau amîndouă. Eforturile scrierii, cînd corpul se cufundă în durere, extaz, sau amîndouă. A scrie pînă în zorii informațiilor computerizate, pînă la pagina electronică, în același timp: a săpa, a cresta, a încrusta. Înșiruire de semne pe o suprafață plană, un solid mai mult sau mai puțin rezistent. Fără să uităm manipularea și transportul acestor "grei" cărțile (fie ca eufemismul "lucrări ale spiritului" să nu le arate drept aeriene). Minciuna romantică a gînditorului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puține, cărți, amintiri din călătorii, unele uluitoare; concerte de neuitat; marile spectacole de teatru (când încă nu era invadat de rugina vulgară a modernismului precipitat), vreo două carnete... amintiri despre pentru care merită trăită o viață; și câteva grațioase figurine încrustate în elegant filigran. Aș pune și vreo două flori uscate, câteva imagini despre niște peisaje pe care (fiindcă aș fi vrut să fiu pictor) le-aș fi pictat... Și o noapte cu lună pe malul Prahovei. Ții minte? Ar mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
13 martie 1544 - 27 februarie 1545 - conține niște note mai scurte, ba chiar foarte scurte în ultima perioadă: câteva cuvinte completate sau chiar rezumate uneori de niște simboluri abia descifrabile. Cele două caiete, legate ulterior cu fir de argint și încrustate cu pietreprețioase dăruite de cardinalul spaniol Alvaro de Cienuegos, aveau să vadă lumina tiparului în integralitatea lor abia în 19343. Dar acest fir de argint contrastează șocant cu „firul” interior care traversează de la un capăt la altul Jurnalul mișcărilor lăuntrice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cu totul indiferente. S-au șters treptat din memoria mea. Reductio Simt răsărindu-mi în nări fire groase de păr ce se lipesc între ele, iar când îmi suflu nasul se desprind dureros coji îngroșate de piele, sânge și peri încrustați în țesutul purulent. Nu știu de ce materia vie, pielea și carnea mea se transformă în coaja asta solzoasă care, căzând, îmi lasă trupul tot mai slabit și mai lânced. Mă consum tot mai mult, mor cu fiecare zi care trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe drum. Câțiva, cu inima strânsă, l-am urmat. Știam că mergem la moarte, dar eram hotărâți să ne batem și să murim împreună cu împăratul. "Ca oameni liberi, nu ca robi!"... Constantin și-a scos platoșa aurită, cu vulturul bicefal încrustat pe piept, și-a azvârlit coiful cu panaș, și-a smuls inelul cu pecetea imperiului același vultur bicefal, l-a sărutat și l-a aruncat departe, și-a scos cămașa de mătase și a îmbrăcat o cămașă luată de pe cadavrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dea o mână de ajutor: Aveți grijă! O puneți în ultima căruță! le îndrumă ea și iese împreună cu fetele. La celălalt capăt al culoarului, intră Maria, urmată de unchiul Țamblac. Maria ține în mâini o casetă din lemn de chiparos, încrustată cu arabescuri de fildeș. Îi întinde caseta și spune cu tristețe: Unchiule, bijuteriile... resturi... rămășițe... Țamblac deschide capacul și contemplă odoarele cu durere, cu nostalgie. Asta îmi amintește de balurile de la Curte. Câtă splendoare... Cu câtă măreție le purtau domnițele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ogradă. Prea se înălțase sufletele. Acel răsărit de soare mi-a rămas adânc întipărit în inima mea de copil și n-am putut să-l uit. Cu câtă gingășie urmărea mama fiecare amănunt în zorii acelei dimineți, care va rămâne încrustat în mintea mea, încă multă vreme! Câte amintiri deosebite mă leagă de mama! Aș putea relata atâtea... Voi menționa însă că n-o voi da uitării nicicând. Cum aș putea uita grija și atenția ce mi-a acordat-o la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
părut o experiență deosebită, făcând cunoștință, pentru prima oară, cu modalitatea de a comercializa o mulțime de produse, expuse pe marginile drumului spre vânzare trecătorilor, la prețuri extrem de convenabile. Cu acest prilej, mi-am cumpărat un set de șase pahare, încrustate cu fire de argint, dar numai formatul mic, pentru țuică fiartă. Pentru vin fiert aveam ceva asemănător, încrustarea era în alpaca, primite cadou de la colegii de la Moscova, la terminarea misiunii de opt ani, la Ambasada României din capitala imperiului sovietic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ceva monstruos în ființa Mariei Magdalena. Era poate o trăire intelectuală prea masculină.“ În mare măsură, Arnold Gouget, actorul din povestirea lui de tinerețe Primăvara elvețiană, este un alter ego, căci, la fel ca la personajul său, componenta feminină este „încrustată organic în ființa lui“. Ca urmare, copilul este mereu avid de reciprocitatea afectivă, ale cărei semne - mângâierea și sărutul - sunt reprimate de instanța parentală, închegându-i o sensibilitate nostalgică de tip proustian (I. Negoițescu va fi, de altfel, constant preocupat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
străzi, statui, cluburi, fundații, inscripții etc. poartă cu fală rezonanțe care stimulează ecoul timpului de altădată, germinează freamătul sonurilor venite din trecut. Colindăm locurile, ne uităm pe frontispiciile clădirilor, trecem pe lângă statuile înfipte în socluri temeinice și îngânăm admirativ numele încrustate în piatră pentru veșnicie. Vânturăm visători Cetatea, apoi ne odihnim la umbra marilor înaintași, cu gândul la perenitatea faptelor lor și la infinitul albastrului de cer. Cine a fost Gh. Asachi? Familia și școala din Herța, chiar și Academia domnească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a avut reședință Wilhelm II, care l-a restaurat. 200 de camere remarcabile mai ales prin lux. În bibliotecă un portret al lui Voltaire desenat în creion de Frederic II. Opera lui Voltaire și literatură franceză. Sala scoicilor cu păreții încrustați cu felurite roce și pietre fine prețioase: agat, onix, lapis lazuli, sulf, cvarț, ametist, etc., scoici ciudate până și o scoică deschisă, cu mărgărintarul ei într-însa. Bogăție și strălucire care stecleau în noaptea de Crăciun pe care kaizerul o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o falie, o crevasă, o ruptură de netrecut, s-ar părea, care a slujit, până la urmă, veșnicilor noștri inamici - politicienilor de ieri și de azi. Ca și unor nou-veniți care, după o simplă și eficientă strategie a paraziților, s-au Încrustat În corpul profesional deschis lor cu amabilitate Încă Înainte de ’89. Boala acesta, politizarea acută a mediilor noastre literare, nu exista Înainte de al doilea război. Existau certuri și conflicte Între ieșeni sau bucureșteni, de exemplu, dar pe cu totul alte motive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]