1,401 matches
-
pe aceștia și astfel predecesorii deveniră străbuni; papa consimți la acestea, pentru a dovedi regelui Ungariei că noua ridicare nu era în sine o inovațiune, că nu se făcea pe seama sau în paguba Ungariei, ci că frații victorioși cereau numai îndărăt ceea ce era al lor. Numai în una papa nu intră în voia lui Kalojohannes: niciodată nu-l numi direct imperator, nici pe primat patriarh; și când acum Balduin, conte de Flandray, deveni împărat (latin) la Constantinopol, nici încoronarea, nici trimiterea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vede cum totul ne scapă din mână și că advocații și politicianii noștri sunt cu desăvârșire prinși de curentul de-a înstrăina prin toate mijloacele țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există. Rămas îndărăt din cauza nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin școală oarecum ceea ce alte popoare au deprins prin tradiție și esperiență proprie, fără putere de a putea rezista în afară, subminat de-o imigrațiune lacomă, numeroasă și desprețuitoare de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
relevăm acestea, daca arătăm nu ceea ce noi zicem, ci lucruri ce le constată în scrierile lor teoretice chiar membri ai partidului: un Aurelian, un Ioan Ghica ș. a., daca afirmăm că e clar ca ziua că, cu toată pretinsa civilizație, dăm îndărăt - ce ni se răspunde? Românii s-au bătut bine la Plevna. Ba ni se citează pasaje din "Timpul", privitoare la purtarea oștirii noastre ca și când ar fi având a face una cu alta. Ei, și turcii s-au bătut bine la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
răspunde? "Romînii s-au bătut bine". N-aveți încredere în vitalitatea poporului", o frază a d-lui Dim. Sturza. Toate popoarele agricole și păstorești sunt războinice. Dar ce dovedește asta? Dovedește poate că, cu toată bravura, al nostru nu dă îndărăt? Daca politica străină, împreună cu străinii ce ne guvernează, tind la substituirea elementului român prin scursături din toate unghiurile lumii, daca nici unul din relele ce bântuie populațiunile noastre nu merită atenția așa numiților oameni de stat și daca la toate mizeriile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și de aceasta. Ar fi păcat numai să nu se 'nece, ca cineva, la mal. [15 martie 1883] RADICALII FRANCEJI ["RADICALII DIN FRANȚA... "] Radicalii din Franța își urmează agitațiunea pentru desființarea Senatului. Credem că nici demagogii români nu vor rămânea îndărăt mult timp. În zilele din urmă s-a mai ținut în Paris o întrunire, prezidată de senat[or]ul Laurent - pichat, având de secretar pe deputatul Pelletan. Acesta a dat cetire unui proiect de manifest cătră țară, redactat de comitetul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și fostul voievod rege, se cere ca o târzie compensație a recunoașterii acestor titluri Dunărea 278 {EminescuOpXIII 279} romană; cine nu observă că, în acelaș timp în care politicianii se îmbogățesc, toate clasele acestui popor, de la Vlădică pân-la opincă, dau îndărăt, acela nu poate decât să aplaude la toate laudele pe cari partidul roșu, cu cunoscutul său esces de modestie, și le aduce singur prin acel manifest. Oricât am face din acest act obiectul cercetărilor noastre amănunțite, nu vom găsi nimic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cine alt decât producătorul mare și cel mic, țăranul mare și cel mic, asupra cărora se răsfrâng în linia din urmă toate greutățile sociale. Și apoi se mai miră cineva că amândouă clasele de producători, proprietarul mare și țăranul, dau îndărăt, că li se substituie străinii, cari își fixează în imobile averile făcute prin cămătărie, că țara întreagă amenință a se împărți în două mari grupuri de oameni: funcționari români și proprietari străini? Cum să poată fi altfel când statul însuși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a dorințelor omenești-, de aceea realizarea acestor trebuințe începe din ce în ce a nu mai sta în proporțiune cu producerea; omul consumă din ce în ce mai mult decât produce, într-una ș-aceeași măsură - și, producțiunea, pierzând și capitalul ei primitiv, dă îndărăt. Lipsa de putere de abstracțiune, care-i carac[ter]istica fracțiunilor și guvernelor de la noi, dă statului aspectul unei instituiri calculate numai pentru domeniul de față; nici viitor, nici trecut măcar, nu joacă vreun rol în această luptă pentru esistență
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
progresului de două secole trece printr-un studiu al adăpostului și al locului închis, al tuturor acestor ziduri, labirinturi și diguri care permit imaginarului colectiv să se reculeagă și unei conspirații să se închege. Unde ziduri sînt în față ori îndărăt, neapărat e murmur, conspirație, invidie" (Rabelais). De cînd toți și fiecare au în fiecare seară ochi și urechi ocupate cu același telejurnal în trei sau patru exemplare, aceste milioane de mici demoni ai lui Maxwell, cocoțați pe pereții astăzi străpunși
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
privindu-l, aducerea-aminte a vizitiului este purtată către esența frumuseții, pe care el o vede iar cum, laolaltă cu înțelepciunea, stă așezată pe tronul sacru. Zărită deci cu ochiul minții, priveliștea aceasta îl sperie și, cuprins de venerație, se trage îndărăt; totodată, el e nevoit să smucească de frâuri cu atâta putere încât caii se lasă pe picioarele de dindărăt, unul de bunăvoie, celălalt cu multă silă”. Mult are de furcă vizitiul cu nărăvașul cal care se potolește doar după ce e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
folosite în conflicte. Țesutul, arta vestimentară, agricultura și alte domenii semnalează evoluțiile, progresele. Oamenii se detașează de natură și se îndreaptă din ce în ce mai mult spre cultură. în acest tablou istoric al progreselor spiritului uman, Venus marchează puncte, chiar dacă Marte nu dă îndărăt. Odată cu nașterea muzicii, Lucrețiu semnalează deschiderea oamenilor spre tot felul de plăceri: o intersubiectivitate radioasă în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1970; Povestindu-vă, București, 1977; Petreceri, București, 1980; Și cum vă spuneam..., Tel Aviv, 1980; Pagini de carte, Tel Aviv, 1984; Ochiul diavolului, Așkelon (Israel), 1985; Sodoma și Caorsa, Tel Aviv, 1986; Avadică Abadică,București, 1995; Cu Dumnezeu înainte și îndărăt pe Strada Peca, București, 1996; Soarele umbrei (Romanul lui Pafnută Nunteș Patrat-Sfânt de democrație popularistă). Dosarul „Soarele umbrei”, București, 1997; Proza mea cu Bacovia, București, 2001; Între DA și NU, pref. Doina Uricariu, București, 2002. Repere bibliografice: Sonia Larian, „Teatrul
MARCIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288003_a_289332]
-
călinescianismul frondeur al începuturilor către situarea chibzuită, la maturitate, mai curând sub semnul lui Tudor Vianu. Pentru cel ce vrea să-i fixeze locul în istoria literaturii române, revelator se dovedește totdeauna drumul care merge de la operă la biografie și îndărăt la operă. Eseurile lui N. Manolescu amestecă în chip voit temele literare cu temele morale, livrescul cu biograficul, analiza ideilor cu fuga în narațiune și confesiune. Remarcabilă este tocmai această libertate a spiritului care trece fără dificultate de la un subiect
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
criza literară actuală”, acuzând lipsa de entuziasm a cititorilor. Comparând prezentul cu deceniul anterior, perioadă care, în opinia sa, a constituit momentul de maximă efervescență a literaturii române, autorul constată că „mișcarea literară, în loc să crească, se pare că a dat îndărăt”. Soluția întrevăzută rezidă în „glorificarea trecutului și a vieței proprii neamului nostru”, care „vor readuce entuziasmul din alte vremuri”. Edificatoare în privința orientării ideologice a revistei sunt și articolele lui A.C. Cuza (Ideea națională, Naționalism și cosmopolitism, Școala lui Ștefan cel
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
de la "Journal de psychologie", adică de a sonda chestiunea originii limbajului, dar și acela de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureală. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, către rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii limbajului, să fi coexistat. Această epocă pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
vor fi în Iudeea să fugă în munți; 15și cel ce va fi pe acoperiș să nu se coboare, nici să intre să‑și ia ceva din casa sa; 16și cel ce va fi în țarină să nu se întoarcă îndărăt să‑și ia haina! Fragmentul a fost imediat interpretat ca o mărturie despre Anticrist. Elementul esențial care stă la baza acestei interpretări este participiul masculin ƒΦϑ06ϑ∀. Bousset vede capitolul 13 în raport de dependență față de Mt. 24, iar Mt.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
integralitatea ei valorică, căci unele „bunuri” erau perisabile („Zestrile prețuite pre bărbat rămân de sânt, ori de vor muri dobitoacele muerii carele ie-am dat zéstre, ori de va hi stricat și va hi ponosit hainele; prețuirea deplină întoarce bărbatul îndărăt, iară zestrea carea nu iaste prețuită la muiare, iaste și dobânda și paguba. Bărbatul de va hi luat zestre casă, sau vie, sau alt lucru și se-au prețuit cum i-au fost prețul, de-acia acel bărbat va hi făcut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
céle de afară nu sânt ale bărbatului, ce dă le va strica bărbatul și însă muiarea le va hi hărăzit, atunce moștnénii nu le cer; iară dă le va hi stricat fără de știrea muerii, atunce toate întregi să le dea îndărăt, sau el, sau moștneanul lui; pentru că și la zestrile de afară are muiarea putere ca și la zestrile ei. Fiece muiare, la zéstrea ei cea de afară și la veniturile ei carele-i vin de la rudenii, poate să oblăduiască și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pierdut simțul gustului, iar mușchii gâtului pot fi Într-atât de relaxați, Încât lunga panglică de pânză nu Întâlnește nici o rezistență În gâtlej. Aceste pregătiri fiind făcute, fachirul Își astupă toate orificiile cu dopuri de ceară aromată, Își duce limba Îndărăt În maniera pe care am indicat-o mai Înainte, Își Încrucișează brațele pe piept, sufocându-se astfel În prezența unei mulțimi de spectatori. La exhumarea sa, una dintre primele operații e aceea de a-i aduce limba În poziția firească
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lucruri știute cuprinsă tu ești, tu rămâi,/ Când moartea-ți va fi cel mult o surpriză,/ Sau ruptă de flăcări în jur vei năluci mai înaltă/ Cu mădularele facle prin stingerea toată./ Prin urme ce se deșartă, plecarea te ia îndărăt - / Din tine-o fâșie încă mai văd”. Atmosfera înțesată de taină poate fi percepută și în Inventar rustic, Aventură, în inedita Șah. O anume sobrietate intelectuală se întâlnește în însemnările lui Ș. despre scriitori contemporani și despre literatură în general
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
Kegel. Reeducarea planșeului pelviperineal se poate face și printr-o serie de exerciții executate prin tușeu vaginal (kinetoterapeutul va purta mănuși chirurgicale și este obligatoriu acordul pacientei): a) se pun în tensiune mușchii diafragmei urogenitale prin apăsare în jos și îndărăt; întindrea cu putere în jos a acestei musculaturi (strech reflexul) determină un reflex miotatic de întindere (contracția reflexă a mușchilor planșeului pelvin); b) pacienta fiind în poziție ginecologică, se introduc profund indexul și mediusul în vagin, îndepărtându-le apoi: se
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
exist” este codul în care pot fi citiți „psalmii” săi: „Doamne, nu-mi da niciodată pace / Bate-mă de vrei să te iubesc” (Rugă). Cartea modifică radical portretul de tinerețe, marcând renunțarea la atitudinea de răzvrătit de odinioară („Am privit îndărăt / De unde am pornit / Să calc peste dureri / Pe care le-am scornit”). E redescoperit, cu uimire și bucurie, miracolul iubirii, al existenței. Seninătatea senectuții, mulțumirea calmă a plenitudinii invadează acum versurile, chiar și pe cele în care competiția cu timpul
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
eminamente agricole. Ei bine, azi viu să-mi revendic partea mea, să intru în pâinea după care atâtea generații de «Ești» au făcut zâmbre. Nu mă interesează mijloacele prin care am ajuns și vreau să ajung! [...] «Escu» nu se dă îndărăt de la nimic.” Față de Titanic Vals, personajele se încadrează în tipologii caricaturale, iar din verva cu care este atacată farsa electorală a dispărut înțelegerea pentru slăbiciunile umane sau nota sentimentală. Reprezentată pentru prima dată în 1937, Visul unei nopți de iarnă
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
postmodernistă. De altfel, Mihai Cimpoi remarca la un moment dat că „instabilitatea postmodernistă este zeița protectoare a poetului timid și totodată cinic, ironic”. SCRIERI: Calmant pentru alter ego, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Aspirație la fuga îndărăt, LA, 1992, 7 ianuarie; Eugen Lungu, Portret de grup, Chișinău, 1995, 7-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 250; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 4. I.C.
NICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288452_a_289781]
-
Valea Plânșii. La fel ca Zaharia Fărâmă al lui Eliade, el este o șeherezadă punându-și în încurcătură ascultătorii, care nu știu cum să aleagă fabulosul de real. Poveștile au o țintă regresivă și urmăresc în aparență să reconstituie identități obscure, pierdute îndărăt pe firul timpului și mai ales pe cel al cuvântului. Apropierile se opresc însă aici. Cu fantasticul prozei lui Eliade sunt puține elemente în comun. Există, desigur, miza care se pune pe oscilația între două planuri. Dar în cărțile sale
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]