2,989 matches
-
așa cum sunt prezentate în cazurile 7, 8, 9. Cazul 7 - Deficit curent “redresare” Această situație este specifică acelor firme care reușesc să-și acopere cheltuielile de exploatare pe seama veniturilor din exploatare, dar care înregistrează cheltuieli financiare foarte mari. Dacă motivul îndatorării îl reprezintă realizarea unor investiții care să determine obținerea în viitor a unui profit din exploatare și rambursarea împrumutului, situația se poate aprecia ca fiind viabilă. Există posibilitatea ca firma să se confrunte curând cu dificultăți grave, dacă piața este
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
favorabile în termeni de solvabilitate, deoarece întreprinderea este în măsură să facă față scadențelor de plată și să dispună în acelați timp de un stoc de lichidități la care să poată apela în situații nefavorabile privind realizarea activelor sale circulante. Îndatorarea pe termen scurt, deși oscilantă, are tendința de a se diminua. Capitalurile permanente sunt în măsură de a acoperi o parte însemnată din activele circulante 21,6 % în 2005, 26,9 % în 2006 și 37,5 % în 2007, după finanțarea
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
solvabilității Din analiza indicatorilor se desprind următoarele concluzii: 1. Activul net contabil a înregistrat valori pozitive (ANC > 0), ceea ce demonstrează că firma este solvabilă. 2. Rata solvabilității generale s-a diminuat pe parcursul perioadei analizate, firma fiind solvabilă. 3. Capacitatea de îndatorare a înregistrat valori normale (CD ≥ 0,5), permițând ca firma să apeleze la împrumuturi. Din analiză au rezultat următoarele: • rata rentabilității economice a înregistrat valori pozitive, oscilând între 11 - 12 %; • rata rentabilității veniturilor înregistrează o creștere continuă, demonstrând eficiența valorificării
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
2001 Stimată domnișoară Bloomwood, În urma scrisorii mele din 8 septembrie, am efectuat o analiză extrem de temeinică a contului dumneavoastră. Limita dumneavoastră de creditare curentă depășește cu mult baremurile aprobate de banca noastră. Nu văd nici o motivație pentru acest nivel excesiv de îndatorare și nici vreo încercare reală din partea dumneavoastră de a‑l reduce. Situația este aproape un dezastru. Indiferent de statutul special de care v‑ați bucurat în trecut, acesta nu va mai continua în viitor. În mod categoric, nu vă voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ori cât al lui. Asta o să‑l învețe minte, să nu mai fie atât de rău. Fără prea mare tragere de inimă, dimineață deschisesem ultima scrisoare pe care mi‑o trimisese și mă enervasem foarte tare. Cum adică, „nivel excesiv de îndatorare“? Și cum adică „statut special“? Derek Smeath n‑ar fi fost niciodată atât de nepoliticos cu mine, nici într‑o mie de ani. Când ajung, Luke e într‑o ședință, dar nu‑i nimic, fiindcă nu mă deranjează să ard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
capacitatea de a soluționa problemele esențiale; -diversificarea, combinarea și adaptarea stimulilor în funcție de specificul problemelor; -posibilitatea, adecvarea la condițiile concrete ale crizei; concentricitatea, orientarea comună a politicilor fiscale pe prioritățile semnificative; -sustenabilitatea, evitarea efectelor adverse pe termen scurt și a a îndatorării pe termen lung. Politica fiscală care promovează, în perioade de criză, stimuli fiscali activi, se focalizează pe următoarele componente: -Compoziția stimulilor fiscali în condițiile recesiunii atipice pe termen lung, caracterizată prin incertitudine, contagiune, multiplicare, dezordine financiară și bugetară; -Cheltuielile publice
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
s-a văzut și pomenit, pe urmă (iertată-mi fie alăturarea!) zice Cioran că suntem ca pietrele, pe urmă Nae Ionescu și el grăiește și spune că ortodoxul este român din fire (ontologic) în timp ce greco-catolicul e altfel, adică românaș din îndatorare cetățenească (fenomenologie, ar fi asta de pe urmă). Unul, orice ar face, este român ca pasărea pe creangă, aceasta cântă frumos pentru că ontologic este menită să împodobească muzical cosmosul; chiar fără să vrea, chiar fără să priceapă: dumneaei este așa și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
și a structurii resurselor implicate în proiect; identificarea și controlul, pe cât este posibil, a cauzelor generatoare de risc și incertitudine etc. Tipologia riscurilor este foarte variată, în domeniul proiectelor rețin atenția cele referitoare la elaborarea proiectelor, aplicarea lor, riscul de îndatorare, de faliment, riscul valutar și riscul influențat de rata dobânzii. Aceste riscuri trebuie astfel gestionate încât efectele negative să se reducă la maxim. Un model de gestionare a riscului aplicat în domeniul manage mentului proiectului se prezintă în figura 2
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
precis: situația patrimoniului, volumul veniturilor, volumul cheltuielilor, profitul brut și net, cifra de afaceri, raportul dintre activul net și volumul obligațiilor (pasiv), imobilizările în stocuri, situația clienților, situația debitorilor, starea mijloacelor fixe și gradul de uzură al acestora, gradul de îndatorare la bugetul statului și furni zori, raportat la surse proprii atrase, dacă a mai apelat la credite și stadiul rambursării acestora; 2) cum rezultă din analiza planului de afaceri. Din această analiză reies serii de aspecte, comisia de aprobare a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
prelucrarea datelor financiar-contabile din documentația depusă, referitoare la proiectul în cauză și la activitățile anterioare. Pentru determinarea bonității clientului, băncile utilizează, în principal, următorii indicatori<footnote Legile nr. 31/1990, 58/1998, 485/2003 privind activitatea bancară. footnote>: indicatori ai îndatorării - care arată măsura în care firma este finanțată din credite și alte împrumuturi; indicatori de lichiditate - aceștia exprimă capacitatea firmei de a-și onora obligațiile de plată pe termen scurt; indicatori ai profitabilității - care arată măsura în care o firmă
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
precis: situația patrimoniului, volumul veniturilor, volumul cheltuielilor, profitul brut și net, cifra de afaceri, raportul dintre activul net și volumul obligațiilor (pasiv), imobilizările în stocuri, situația clienților, situația debitorilor, starea mijloacelor fixe și gradul de uzură al acestora, gradul de îndatorare la bugetul statului și furni zori, raportat la surse proprii atrase, dacă a mai apelat la credite și stadiul rambursării acestora; 2) cum rezultă din analiza planului de afaceri. Din această analiză reies serii de aspecte, comisia de aprobare a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
prelucrarea datelor financiar-contabile din documentația depusă, referitoare la proiectul în cauză și la activitățile anterioare. Pentru determinarea bonității clientului, băncile utilizează, în principal, următorii indicatori<footnote Legile nr. 31/1990, 58/1998, 485/2003 privind activitatea bancară. footnote>: indicatori ai îndatorării - care arată măsura în care firma este finanțată din credite și alte împrumuturi; indicatori de lichiditate - aceștia exprimă capacitatea firmei de a-și onora obligațiile de plată pe termen scurt; indicatori ai profitabilității - care arată măsura în care o firmă
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
firmă își poate onora obligațiile fără a se baza pe vânzarea stocurilor; d) indicatori și indici privind finanțarea firmei prin datorii: credite totale pe termen scurt sau lung (valoarea totală a creditelor pe termen scurt sau lung) - arată nivelul de îndatorare a firmei pe termen scurt sau lung; indicele datoriei față de total activ (datorie totală : total active) - măsoară procentul din capitalul total procurat prin credite; indicele datoriei față de capitalul propriu (datoria totală : capitalul total al acționarilor) - măsoară proporția în care capitalul
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
aderat la Protocolul de la Kyoto promovează organismele modificate genetic în agricultură, nu respectă tratatele de protejare a unor specii (pescuitul balenelor), susțin Codex Alimentarius etc. Caseta 8. Vulnerabilitățile unor țări în gestiunea resurselor naturale Lipsa viziunii strategice Situația economică precară; îndatorare la băncile externe Calitatea slabă a actului de decizie Corupția Legislație incompletă pentru controlul/gestiunea acumulărilor entropice Expertiză națională insuficientă Neinteres pentru gestiunea siturilor industriale după încheierea proceselor economice (închiderea investiției) Neimplicarea societății civile în luarea deciziilor Procesul de globalizare
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
evoluat haotic, după cele 55 de interese invocate sau subînțelese la justificarea actelor legislative. Urmarea acestui proces a fost ieșirea din peisajul economic a 1.200-1.400 de unități industriale, patru-șase milioane de locuri de muncă pierdute, destructurarea economiei naționale, îndatorarea financiară externă, sărăcia, balanța de plăți externă cronic deficitară. O altă filosofie o prezintă țările dezvoltate a căror industrie este continuu consolidată. De pildă, recent (finele lunii ianuarie 2013), Guvernul Germaniei a anunțat că rata șomajului a ajuns la cel
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
al celui care comite frauda și al mediului firmei. Dintre principalii factori determinanți ai fraudei atribuiți celui care o săvârșește, Steve Albrecht Îi identifică pe următorii: prezența unor mijloace de a săvârși frauda, nevoia de câștiguri personale, gradul mare de Îndatorare, legăturile strânse cu clienții, slaba remunerare raportată la responsabilitățile atribuite și la performanța muncii, atitudinea risipitoare, dorința de a Învinge sistemul, presiunile familiale și sociale (Albrecht et al., 2009, pp. 3-69ă. Din punctul de vedere al mediului firmei, studiul lui
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
dintre metodele cele mai eficiente pentru depistarea, În special a fraudelor asupra raportării financiare (Corbett și Clayton, 2006, p. 369; Zack, 2009, p. 221ă. Dintre cele mai utilizate rate financiare sub forma procedurilor analitice se pot menționa cele privind lichiditatea, Îndatorarea, eficiența activității și rentabilitatea firmei (ACFE, 2011, pp. 1.329-1.333ă. Ratele cu scop special sunt utilizate atunci când există suspiciunea manifestării fraudei financiare sub o anumită schemă. Aceste rate sunt compuse din indicatorii-semnal care conduc la identificarea anumitor fraude și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
sensibile, care pot fi examinate În profunzime pe parcursul misiunii de audit financiar (Arens și Loebbecke, 2006, p. 230ă. Indicatorii economico-financiari utilizați cel mai des În evaluarea riscului de fraudă sunt ratele de solvabilitate-lichiditate, ratele de rotație și de durată, de Îndatorare și de profitabilitate (Porter et al., 2003, pp. 230-232; Hayes et al., 2005, p. 328; Messier et al., 2008, pp. 177-180; ACFE, 2011, pp. 1.330-1.333; Arens et al., 2012, p. 230ă. În condițiile În care valorile unor rate
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
numărul de zile În care creanțele clienților sunt Încasate, de la data realizării vânzării, iar valori ridicate ale indicatorului indică o ineficiență a colectării, posibil rezultată și din Înregistrarea unor venituri fictive (Corbett și Clayton, 2006, p. 373ă. Dintre ratele de Îndatorare, cea mai des utilizată În depistarea fraudei este rata Îndatorării globale. Acest indicator este un semnal al riscului afacerii și măsoară gradul În care resursele proprii ale firmei sunt utilizate pentru desfășurarea activității, În comparație cu resursele Împrumutate (Robinson et al., 2009
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
data realizării vânzării, iar valori ridicate ale indicatorului indică o ineficiență a colectării, posibil rezultată și din Înregistrarea unor venituri fictive (Corbett și Clayton, 2006, p. 373ă. Dintre ratele de Îndatorare, cea mai des utilizată În depistarea fraudei este rata Îndatorării globale. Acest indicator este un semnal al riscului afacerii și măsoară gradul În care resursele proprii ale firmei sunt utilizate pentru desfășurarea activității, În comparație cu resursele Împrumutate (Robinson et al., 2009, p. 208ă. În unele situații auditorul poate fi interesat de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
sunt utilizate pentru desfășurarea activității, În comparație cu resursele Împrumutate (Robinson et al., 2009, p. 208ă. În unele situații auditorul poate fi interesat de evaluarea influențelor datoriilor financiare asupra riscului financiar, un indicator recomandat fiind efectul de levier financiar, ce reflectă consecințele Îndatorării asupra ratei rentabilității financiare (de la Bruslerie, 2010, p. 177ă. Valorile ridicate ale ratei Îndatorării globale și creșterile semnificative, de la o perioadă la alta, sunt semnale ale riscului privind incapacitatea de a continua activitatea și pot rezulta din Împrumuturi sau credite
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
În unele situații auditorul poate fi interesat de evaluarea influențelor datoriilor financiare asupra riscului financiar, un indicator recomandat fiind efectul de levier financiar, ce reflectă consecințele Îndatorării asupra ratei rentabilității financiare (de la Bruslerie, 2010, p. 177ă. Valorile ridicate ale ratei Îndatorării globale și creșterile semnificative, de la o perioadă la alta, sunt semnale ale riscului privind incapacitatea de a continua activitatea și pot rezulta din Împrumuturi sau credite suspecte (Corbett și Clayton, 2006, p. 373ă. În același timp, descreșteri semnificative, de la o
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și Clayton, 2006, p. 372ă. Rata rentabilității financiare măsoară gradul de remunerare a capitalurilor proprii prin rezultatul net Înregistrat de firmă (Walsh, 2003, p. 62ă, iar În evaluarea riscului de fraudă aceasta trebuie pusă În corespondeță directă cu ratele de Îndatorare, pentru a identifica creditele suspecte sau plățile neautorizate (Corbett și Clayton, 2006, p. 372ă. În practica de specialitate privind detectarea riscului de fraudă și a manipulărilor contabile, cauzate de managementul rezultatului, este consacrat studiul profesorului Mesod Beneish, prin care se
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
2 din Anexeă: indicele de Încasare a creanțelor comerciale, indicele marjei brute, indicele calității activului, indicele de variație a cifrei de afaceri, indicele de depreciere, indicele privind raportul dintre cifra de afaceri și cheltuielile generale de administrare, indicele gradului de Îndatorare și indicele privind raportul dintre angajamentele totale (ca drepturi constatateă și activul total. În studiul lui Beneish sunt calculate valorile indicilor propuși pentru firmele cu și fără risc de a fi fraudate, rezultatele fiind obținute la nivelul companiilor americane cotate
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
unor datorii, comenzile și plățile neautorizate (Messier et al., 2008, p. 363ă. Dintre ratele financiare care pot fi utilizate de auditor pentru obținerea probelor de audit se pot enumera: ratele de rentabilitate economică și comercială, ratele de solvabilitate și de Îndatorare, termenele de plată ale datoriilor către furnizori sau derivate ale acestor rate (Bragg, 2002, pp. 35-40, 42-46; Walsh, 2003, pp. 64, 128, 134ă. Indicatorii-semnal care pot fi utilizați de auditorul financiar pentru testarea aserțiunilor contabile asociate acestui ciclu sunt sintetizați
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]