19,905 matches
-
de conducere sau înalți funcționari publici, după caz, respectiv funcționari publici de execuție, împotriva cărora au fost formulate una sau mai multe sesizări la comisia de disciplină, al căror obiect a vizat nerespectarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici, îndatoririlor funcționarilor publici și normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici, în situația în care în anul pentru care se face raportarea a fost întrunită una dintre următoarele condiții: a) procedura de cercetare administrativă s-a finalizat, iar comisia de disciplină a
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
normelor/standardelor de conduită Număr analize privind cauzele, riscurile și vulnerabilitățile care se manifestă în activitatea funcționarilor publici Măsuri propuse de consilierul de etică pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor și a vulnerabilităților a) principiile aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici; b) îndatoririle funcționarilor publici; c) normele/standardele de conduită a funcționarilor publici; d) alte norme juridice încălcate; e) niciuna dintre categoriile predefinite, prevăzute la lit. a)-d) 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Număr practici sau proceduri instituționale care pot conduce
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
492 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare; b) alte fapte sesizate; c) niciuna dintre categoriile predefinite, prevăzute la lit. a) și b) a) principiile aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici; b) îndatoririle funcționarilor publici; c) normele/standardele de conduită a funcționarilor publici; d) alte norme juridice încălcate; e) niciuna dintre categoriile predefinite, prevăzute la lit. a)-d) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 III. MODALITATEA DE FINALIZARE
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
Curtea reține că, în jurisprudența sa privind interpretarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, care prevăd că „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică“, prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008). Cu alte cuvinte, Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
atribuții în concret. Ca atare, s-a apreciat că legalitatea accesării trebuie analizată strict, atât prin prisma competențelor și atribuțiilor de serviciu prevăzute de lege, cât și prin prisma procedurilor instituite de lege privind îndeplinirea concretă a acestor atribuții și îndatoriri de serviciu. Dacă, însă, s-a parcurs procedura specifică prevăzută de legislația specială (de exemplu, informarea prealabilă prevăzută de art. 4 din Legea nr. 238/2009 ori sesizarea șefului ierarhic privind comiterea unor fapte de corupție de către colegii de serviciu
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare“. Or, a conchis Curtea Constituțională, deși, formal, prevederile legale care instituie dreptul autorilor excepției de neconstituționalitate sunt în vigoare, plata acestora este suspendată. Doar în situația în care statul nu și-ar îndeplini îndatorirea de a achita sumele prevăzute de legea care își produce efectele s-ar putea ridica problema unei eventuale neconcordanțe cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 36. Cu referire la critica autorilor raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
sume nu pot fi stabilite pe baza evidențelor contribuabilului, întrucât acesta din urmă nu și-a îndeplinit obligația legală de a pune la dispoziția organelor competente documentele prevăzute de lege în scopul verificărilor financiare, fiscale sau vamale - pune în valoare îndatorirea fundamentală prevăzută de art. 56 din Constituție ca fiecare cetățean să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. Mai mult, soluția stabilirii exclusiv pe baza evidențelor contribuabilului a prejudiciului cauzat bugetului general consolidat prin neplata sumelor datorate ar
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
invocarea art. 61 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că, în Decizia nr. 331 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1212 din 11 decembrie 2020, paragraful 32, a statuat că Guvernul, pe lângă îndatorirea fundamentală de a asigura executarea legilor, este abilitat de art. 115 din Constituție să și legifereze, sub controlul Parlamentului. Or, câtă vreme măsurile criticate în cauză au fost adoptate de către Guvern în exercitarea competenței constituționale de a legifera prin
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
2) În cazul în care părintele/reprezentantul legal consideră că starea conflictuală nu a fost rezolvată la nivelul unității de învățământ, acesta are dreptul de a se adresa, în scris, inspectoratului școlar pentru a media și rezolva starea conflictuală. Capitolul II Îndatoririle părinților sau reprezentanților legali Articolul 162 (1) Potrivit prevederilor legale, părintele sau reprezentantul legal are obligația de a asigura frecvența școlară a elevului în învățământul obligatoriu și de a lua măsuri pentru școlarizarea elevului până la finalizarea studiilor. (2) Părintele
REGULAMENT-CADRU din 4 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257303]
-
practică. (2) Protocolul conține prevederi clare cu privire la responsabilitățile părților, referitoare la asigurarea securității elevilor și a personalului școlii, respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă, asigurarea transportului la și de la operatorul economic, durata activităților, drepturile și îndatoririle elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. De asemenea, unitățile de învățământ profesional și tehnic încheie parteneriate și protocoale de colaborare cu operatorii economici, în vederea derulării orelor de instruire practică. Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate
REGULAMENT-CADRU din 4 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257303]
-
unei cauze judiciare să fie interpretabile nu reprezintă, așa cum susțin autoarele, o încălcare a principiului securității juridice. Dimpotrivă, ține de esența înfăptuirii justiției, în sensul acestei noțiuni care se regăsește în art. 124 din Constituție, faptul că judecătorii au îndatorirea de a impune, în situația în care sunt legitime mai multe interpretări alternative, interpretarea normelor legale care se va bucura de autoritate. ... 34. Cu referire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, autoarele excepției menționează, în prealabil, că au
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
Legea fundamentală reprezintă garanții precis determinate oferite de către puterea constituantă unor subiecți precis delimitați față de eventuale abuzuri ale statului. Astfel, art. 56 alin. (3) din Constituție îi asigură doar pe cetățenii care, în mod uzual, sunt ținuți de îndatorirea de a achita sarcini fiscale pentru funcționarea firească a statului că alte sarcini fiscale pot fi impuse de către stat doar determinat de situații excepționale și prin lege, și nu sub simplul pretext al exercitării prerogativei suverane a statului de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
din urmă sarcină se naște în regim de putere publică, în sensul că aceștia nu au niciun rol în formarea actului de putere statală. Întinderea relativ limitată a acestei sfere de protecție constituțională este justificată și de natura aparte a îndatoririi cetățenilor de a achita contribuțiile financiare care, într-adevăr, poate fi apreciată ca exorbitantă. Într-adevăr, capitolul III referitor la îndatoririle fundamentale din titlul II al Constituției nu conține decât 3 astfel de îndatoriri cu un caracter pronunțat juridic, respectiv cea privind
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
formarea actului de putere statală. Întinderea relativ limitată a acestei sfere de protecție constituțională este justificată și de natura aparte a îndatoririi cetățenilor de a achita contribuțiile financiare care, într-adevăr, poate fi apreciată ca exorbitantă. Într-adevăr, capitolul III referitor la îndatoririle fundamentale din titlul II al Constituției nu conține decât 3 astfel de îndatoriri cu un caracter pronunțat juridic, respectiv cea privind apărarea țării, cea privind achitarea contribuțiilor financiare și exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale și încă o astfel
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
constituțională este justificată și de natura aparte a îndatoririi cetățenilor de a achita contribuțiile financiare care, într-adevăr, poate fi apreciată ca exorbitantă. Într-adevăr, capitolul III referitor la îndatoririle fundamentale din titlul II al Constituției nu conține decât 3 astfel de îndatoriri cu un caracter pronunțat juridic, respectiv cea privind apărarea țării, cea privind achitarea contribuțiilor financiare și exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale și încă o astfel de îndatorire, cea referitoare la fidelitatea față de țară, cu un caracter juridic
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
din titlul II al Constituției nu conține decât 3 astfel de îndatoriri cu un caracter pronunțat juridic, respectiv cea privind apărarea țării, cea privind achitarea contribuțiilor financiare și exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale și încă o astfel de îndatorire, cea referitoare la fidelitatea față de țară, cu un caracter juridic (mai) atenuat. Tocmai de aceea se impune o interpretare mai restrictivă și a întinderii sferei de protecție oferite de art. 56 alin. (2) și (3) din Constituție. În principiu
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
fidelitatea față de țară, cu un caracter juridic (mai) atenuat. Tocmai de aceea se impune o interpretare mai restrictivă și a întinderii sferei de protecție oferite de art. 56 alin. (2) și (3) din Constituție. În principiu, Constituția, când impune îndatorirea de apărare a țării și pe cea de a achita contribuțiile financiare, are în vedere aceeași caracteristică a subiecților acestor îndatoriri, și anume că sunt cetățeni ai un stat care își exercită suveranitatea în mod plenar prin supunerea acestora la
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
întinderii sferei de protecție oferite de art. 56 alin. (2) și (3) din Constituție. În principiu, Constituția, când impune îndatorirea de apărare a țării și pe cea de a achita contribuțiile financiare, are în vedere aceeași caracteristică a subiecților acestor îndatoriri, și anume că sunt cetățeni ai un stat care își exercită suveranitatea în mod plenar prin supunerea acestora la realizarea unor îndatoriri lipsite de contraprestație. Or, în vreme ce este evident că persoana care achită impozitul pe locuință o face
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
a țării și pe cea de a achita contribuțiile financiare, are în vedere aceeași caracteristică a subiecților acestor îndatoriri, și anume că sunt cetățeni ai un stat care își exercită suveranitatea în mod plenar prin supunerea acestora la realizarea unor îndatoriri lipsite de contraprestație. Or, în vreme ce este evident că persoana care achită impozitul pe locuință o face în considerarea statutului de cetățean al unui stat suveran, este lipsită de plauzibilitate ipoteza că, prin plata contribuției către bugetul ANRE, operatorii
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
care achită impozitul pe locuință o face în considerarea statutului de cetățean al unui stat suveran, este lipsită de plauzibilitate ipoteza că, prin plata contribuției către bugetul ANRE, operatorii economici sunt situați de ordinea juridică în poziția de subiecți supuși îndatoririi prevăzute de art. 56 din Constituție. ... 57. Nici din unghiul opus, al perspectivei statului, situația nu se schimbă: dacă este cât se poate de plauzibil să fie conceput statul în postura de detentor al suveranității când impune, în Codul fiscal
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
să fie conceput statul într-o postură similară atunci când, prin ordonanțele de urgență criticate în cauză, a instituit contribuția. Prin urmare, titularii obligației de achitare a contribuției și, implicit, autoarele excepției de neconstituționalitate nu realizează această obligație în temeiul îndatoririi prevăzute de art. 56 alin. (1) din Constituție, chiar dacă, în principiu, onerozitatea achitării ei ar putea fi mai pronunțată decât cea a achitării unui impozit. ... 58. Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea constată că, date fiind specialitatea
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
activităților sezoniere se adresează primarului, în scris, precizând activitatea ce urmează a fi desfășurată, numărul de lucrători solicitați și perioada de desfășurare a activității sezoniere. (5) Remunerarea activității desfășurate potrivit alin. (1), norma de lucru, precum și alte obligații și îndatoriri se stabilesc prin negociere directă între beneficiarul de lucrări și persoana care prestează activitatea, în condițiile Legii nr. 52/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (6) Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 114 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258691]
-
CE, D1E, Tb și Tr; ... g) calitatea de examinator la categoria Tv - pentru examinarea candidaților la categoria Tv. ... ... 16. După articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 16^1, cu următorul cuprins: Articolul 16^1 (1) Examinatorii au următoarele obligații și îndatoriri: a) să aducă la cunoștință șefilor ierarhici, cel târziu la începutul primei zile lucrătoare ulterioare, apariția unei situații de neîndeplinire a condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. f) și g) ori atunci când le este suspendat dreptul de
ORDIN nr. 128 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259442]