638 matches
-
scurtă vreme, însă, ți-a venit ideea să deschizi și un debit de tutun, pe lângă alte munci pe care le făceai. Și unde? Tocmai în mijlocul târgului, încât, într-un raport al Protopopului C.Buțureanu, se spunea, printre altele, că te îndeletniceai cu meseria de „brevetariu la Monopolul tutunului în această urba Iași, strada Primăriei”. La 4 noiembrie 1872, dădeai un anunț în ziarul „Noul curier român”, cum că: „Localul meu de debit s-a strămutat cu începere de la St.Dimitrie, în
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
patetico-savuros despre entuziasmul cu care presupunea că va fi primit primul periodic românesc din istorie: „Acuma poate cineva vedea pe simțitorul rumân curgându-i lacrămi de bucurie, văzând în toate casele bătrâni, tineri, bărbați, femei, învățați și mai de rând, îndeletnicindu-se și petrecând cu gazeta în mână, și înmulțindu-și ideile având cunoștință și țiind un șir de întâmplările lumii; va putea cineva vedea încă și pruncii cei mici lăsându-și jocurile lor cele nevinovate și adunându-se împrejurul mumelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
se vorbească de ea; nu se pot împiedica de a o aproba în parte cel puțin, de a admira minunile ce acestă Revoluție le-a produs. Și, cu timpul, tineretul mai ales, urmând studiile cu care au început să se îndeletnicească, nu încape îndoială că, aici ca aiurea, principiile franceze vor exercita dulcea și binefăcătoarea lor înrâurire... Totuși, rușii vor dispune aici de un mijloc de influență mai mult decât francezii: acela al terorii, și consulul lor, d. Severin, îl întrebuințează
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pricep o iotă: așa e literatura modernă, mi-am spus, dar fără vreo dorință de a deveni și eu „modern“. Într-una dintre camerele ce luaseră locul trufașului castan, se instalaseră două „studente“ venite din Târgoviște, care de asemeni se îndeletniceau cu prostituția particulară. Bunicul meu era revoltat că se permite celor trei femei ușoare să locuiască în curtea noastră și nu le saluta, nici nu răspundea respectuosului și timidului lor „sărut mâna, părinte“, când pleca sau se întorcea din oraș
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni." (Matei, 5, 13); "[15] deoarece intrăm goi în lume, tot asemenea trebuie să ieșim. Cu nimic altceva nu trebuie să se îndeletnicească omul în această viață decât cu milostenia." (p. 69) - prelucrare după "Precum a ieșit din pântecele maicii sale, gol se va duce, așa cum a venit, și pentru munca lui el nu va primi nimic, ca să poată lua cu mâna lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
6 Apostolic spune: "Episcopul (...) să nu ieie asupră-și lucruri lumești; IAR DE NU SĂ LE DEPUNĂ"; Canonul 81 Apostolic: "Am zis că nu se cuvine episcopului sau prezbiterului să se deie pre sine în ocârmuiri publice; ci să se îndeletnicească în lucrurile bisericești. Deci, ORI SĂ SE SUPUNĂ a face aceasta, ORI SĂ SE DEPUNĂ; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, după dumnezeiasca poruncă"; Canonul 11 al Sinodului local din Constantinopol (861) stabilește: "Pe prezbiterii sau diaconii cari
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Diaconul, lumești purtări de grijă să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
bucuroși și triști, cu dor de părinții plimbați prin Europa, dar care aleg Europa pentru că spiritul e cu totul altul. Fiecare din ei ne aduc o corabie pentru supraviețuire. În orice eșec și în orice refugiu “ e interesant să te îndeletnicești cu profesia ta și să fii profesorul european. Armonia, cinstea, corectitudinea, înțelegerea și iubirea necondiționată sunt argumentele cele mai tari pentru o adolescență liniștită. Am învățat chiar, să întindem noi mâna celui care cade. Cum? Le spunem doar că sănătatea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
decepție. Nu aflase acolo nici un maestru al spiritului, cum nu descoperise vreo călăuză spirituală nici la celelalte facultăți bucureștene: filosoful Constantin Rădulescu-Motru se ocupa cu estetica și psihologia, Petre P. Negulescu studia Renașterea, în vreme ce Vasile Pârvan și Mihail Dragomirescu se îndeletniceau, și ei, cu altceva. Era interesat însă și încîntat în acea vreme de J. M. Guyau, "omul cu profundă inimă creștină și cu creierul pustiit de pozitivismul logic al veacului al 19-lea". O concluzie amară i se impunea însă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
continuă să strige în auzul tuturor adevăruri care aduc disconfort și iritare. Dar scriitorul își asumă antipatia odată cu rolul său. - Lectura previne. Oamenii nu pot trăi fără întrebări filosofice. Filosofia este catalogată de cei mai mulți ca pierdere de vreme. Să te îndeletnicești cu chestionarea lumii, să sapi în tine întrebări aparent fără răspuns, să-ți amâni acțiunile prin această frenatoare îndeletnicire!... Filosofia însă, chiar dacă a cunoscut contestări, nerecunoașteri, ironii din partea simțului comun, nu a murit nicicând. Se manifestă ca un domeniu de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ditamai încăierarea în ceata de nomazi. Unii dintre bărbați voiseră să-l ducă înapoi, căci, spuneau ei, se repeziseră la o îmbucătură prea mare pentru gurile lor. Nu era vorba de principiul mușcăturilor din corpul social exterior, cu care se îndeletniceau dezinvolt, ci doar de alegerea prea vanitoasă a prăzii. Își dădeau seama ce amenințare formidabilă plana asupra șatrei din cauza îndrăznelii fără precedent a acelui act, ce atacase nechibzuit de frontal tihna unei familii de vază din Navarra. A da crezare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de luciditate rarefiată anestezic. El nu făcea parte din mașinărie, ci fusese introdus pe furiș în ea de Pasife. După consumarea actului, Dedal îl găsi înauntru, leoarcă de sudoare, lacrimi și sânge; puse faptul pe seama magiei cu care regina se îndeletnicea curent. Nu înțelese pe deplin sensul celor petrecute decât după ce se închise el însuși în vaca de lemn păstrătoare de amprenta sonoră a grozăviei. Domnea în ea liniștea profundă a foselor marine abisale, la care zbuciumul stihiilor nu răzbește; regina
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
că o ia de mânuță, o plimbă prin toate camerele, iar într-una Andreea zărește agățată pe perete o chitară. Chitara lui Ema, fiica lui Tanța, atunci studentă în anul IV la Facultatea de medicină. În timpul ei liber se mai îndeletnicea exersând la chitară. Urmărindu-i privirea fetiței, Tanța ia chitara din cui, o ajută pe Andreea și-i arată cum trebuie să o țină și devine și mai bucuroasă când simte că musafira începe să plesnească strunele instrumentului muzical. În timp ce
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
retorica cu metafizica), iar după-amiaza, elevii cărora li s-a predat logica să fie deprinși cu scheme silogistice și ,,încercări dialectice și sofistice”, iar elevii care au studiat dimineața retorica, după-amiază ,,să le dea paradigme retorice”, iar cei ,,ce se îndeletnicesc cu lucrările filosofice” să fie puși să rezolve exerciții, să facă repetiții și dictări, să converseze și să dezlege antiteze. Cel de-al doilea dascăl, avea ca orar zilnic, de asemenea, două lecții dimineața, începând de la discursurile lui Socrate, după
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Age of Kings Daniel CRISTEA-ENACHE Unul după altul, micile și nevinovatele mele vicii se îndreaptă și se transformă în contrariul lor: valențe pasive ale unui ins tot mai curat și mai nesărat. Atâta plăcere mai aveam și eu, să mă îndeletnicesc în zilele libere cu jocul de strategie Age of Kings, continuarea la primordialul Age of Empires. Alții se urmăresc prin orașele americane, împușcându-se cu vopsea; ori fac curse prin noroi, trag cu dinții de camioane, se aruncă de pe turnuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ar fi fost firesc. Astfel, pornind de la lat. caupo "cîrciumar; mic comerciant" a existat în germana de sus cuvîntul kaufo "negustor", de la care s-a realizat verbul koufon, atestat și în gotică cu forma kaupon și cu semnificația "a se îndeletnici cu comerțul". Din germanul de sus koufon (cu corespondentul köpen, în germana de jos) a evoluat verbul din germana actuală kaufen "a cumpăra". Verbul se regăsește și în neerlandeză cu forma kopen [΄kopə], în daneză, købe [΄kö:be], în norvegiană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
liniștiri desăvârșite în fața ispitelor lumii, a unei isihii care îl izolează de tumult, întocmai cum ostrovul din mijlocul râului îl izolează de restul lumii. În această împărăție a liniștii, cărțile sunt centrul vieții, căci, aflăm din text, monahul Isihie, se îndeletnicește de ani de zile cu copierea cărților Sfinților Părinți. Este un refugiu de liniște pe care tânărul pelerin și-l dorește din tot sufletul. Este însă de trei ori respins de sihastru, în dorința sa de a-i rămâne alături
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de grijă complet singuri, îngrijind de propria grădină de legume și cultură de porumb. O figură pitorească este monahul Proterie, originar chiar din ținutul Poltavei și conațional al personajului-narator, care după ce dusese în lume o existență de meșter aurar, se îndeletnicea și în monahism cu cioplirea unor linguri deosebit de frumoase, pe care le dăruia oricui trecea pragul schitului. Deși duse până la detaliul ultim identificator, toate aceste portrete par totuși să se dispună concentric în jurul unui tip anume de personalitate, reprezentând pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
activitatea de la mănăstirile muntelui Athos și cu centrele de spiritualitate isihastă din munții Rodopi, apărute în Bulgaria, odată cu cele din Vrancea-Buzău și tot sub înrâurirea spirituală a influenței athonite. Călugărul trăitor în deplină izolare, purtându-și singur de grijă și îndeletnicindu-se doar cu rugăciunea, citirea Cărților Sfinte și cu rucodelia întreaga zi, impunându-și tăcerea desăvârșită și odată cu ea regimul celei mai aspre asceze, este de altfel, un model de import, pornit din pustia Egiptului în veacul al treilea și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
-și vindeca rănile trupului sau ale sufletului. Așa au apărut și descântecele. Ca peste tot, la țară, se găseau bătrâne care-și asumau anumite potențe vindecătoare. Am aflat că, la Costișa, mama uncheșului Vasile Bida și Măriuța Raroiului se (ocupau) îndeletniceau și cu asemenea practici. Aveau experiență de viață, un repertoriu bogat și mereu erau solicitate de săteni.Îndeosebi practicau descântecul, pentru diferite cazuri. Credințe și obiceiuri ce se practicau în Costișa Se zicea că, dacă cântă cucuvelele pe casă, moare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stilul și tehnicile, evoluând odată cu traducătorul... Problema timpului : timpul e o specie pe cale de dispariție, el nu există, practic, fiecare trebuie să-și facă timp pentru a se putea dedica pasiunilor, hobby-urilor etc. Prometeu a furat focul, eu mă îndeletnicesc cu furtul de timp, alții își omoară timpul cu fleacuri, fără a realiza că materia prima a vieții ăsteia, este... timpul. Pe de altă parte, nu de puține ori, încerc să fac mai multe lucruri în același timp și culmea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
comorile de gândire și simțire artistică, precum și diferitele datini și credințe ale țăranului nostru. Cea mai bună propagandă pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Or, iată un alt exemplu al schimbării: mulțimea de hoteluri și baruri noi, apărute în ultimii ani - chiar și marea noastră sală de concerte -, toate cu fațade și tavane din sticlă. Tocmai în Belfast! În timpul violențelor, doar inșii care se îndeletniceau cu sticla făceau avere. De fiecare dată când trec pe lângă aceste noi clădiri, mă gândesc cu admirație la cei care le-au construit, nutrind convingerea că epoca bombelor a apus. - Cum vă definiți voi, nativii din Ulster, dincolo de apartenența civilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]