13,635 matches
-
ca fond un interes profund personal - și anume experiența dezrădăcinării din România, în urmă cu mai bine de patruzeci de ani (actualmente I.K. este psihanalistă în Israel. A devenit, se pare, o tradiție în cercurile psihanalitice românești, pentru Editura Trei îndeosebi, "recuperarea" psihanaliștilor străini cu rădăcini românești - a se vedea Roudinesco, Rosenberg, Kogan; ar fi interesantă din acest punct de vedere o explicitare a nevoii psihice autohtone pentru "repatriere" - beneficiile "repatriaților" fiind evidente). Determinantă pentru orientarea lui Kogan va fi însă
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
complet, odată cu dezordinea. Pe de altă parte, Gelu Colceag este atras de investigarea în zona micimii umane (mărturie stau alte două montări de la Bulandra Victor sau copiii la putere și, mai ales, Tacîmuri de pui) și studiul lui se duce îndeosebi spre colcăiala primitivității, chiar și sofisticate, a personajelor lui Mrozek. Probabil că scenograful Mihai Mădescu a simțit nevoia să puncteze acest lucru, tratarea devenind excesivă. Destinele personajelor sînt împrăștiate ca lucrurile din casa lor, alcătuindu-se bizar din trecut și
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
fost acea a lui Aron Densusianu, apărută într-o primă ediție în deceniul al optulea al secolului XIX și într-o a doua în deceniul ultim. Am comentat-o pe scurt într-unul din editorialele mele, socotind-o cea dintîi, îndeosebi importantă, în ediția din urmă, pentru capitolul Eminescu, cel care va stîrni pe nedrept pana polemică a lui G. Călinescu după multe decenii. Enea Hodoș vorbește de manuale. Mă întreb care vor fi fost acelea. Al său este, trebuie să
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
un deceniu și mai bine de la Revoluție, aniversările s-au schimbat, retorica a rămas aceeași. Mă refer atît la concepția oficialității, cît și la felul în care sînt mediatizate aniversările. Mai puțin în presa scrisă și chiar la radio, dar îndeosebi la televiziune, sechelele de gîndire comunistă n-au dispărut, după cum n-au dispărut din protocolul oficial consacrat comemorării unor evenimente și personalități naționale. Ziua Națională a României, care, cum se știe, a devenit, după căderea regimului comunist, 1 Decembrie, nu
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
freudiană, pe atât de șocantă, rupând cu o întreagă tradiție filosofică. Dispoziția lui Vasile Dem. Zamfirescu este cea a unui analitic documentat și rămâne neschimbată, dar o dată cu volumul al II-lea conceptul privilegiat va fi cel de inconștient - prin referire îndeosebi la trei mari momente: Freud, Jung și Blaga. Un capitol vast - Antropologia psihanalitică, în care psihanaliza este circumscrisă drept "cea mai radicală și mai fundamentată dintre orientările hedoniste", deschide volumul ca o punte către cel anterior; un alt capitol, final
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
dezvăluia încă din 1938 mecanismul subteran al unui regim totalitar echivalînd cu una din cele mai mari imposturi pe care le-a cunoscut omenirea. Atît prin lucrările lui autobiografice cît și prin romanul de faimă mondială Zero și infinitul, explicînd îndeosebi tehnica mărturisirilor spontane - torturi, presiuni psihologice, mistică a sacrificiului ideologic - extorcate unor veterani ai revoluției în frunte cu Buharin, Koestler a operat mult înainte de Soljenițîn o breșă importantă în zidul tăcerii edificat de intelighenția occidentală de stînga în jurul crimelor și
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
de pînă în 2000 l-a numit șef al Statului Major General pe generalul Chelaru, al cărui discurs delirant-naționalist de la înscăunare îi anunța participarea, alături de PRM, la dezvelirea în București a unui bust al Mareșalului. Unor comandanți militari, din Ardeal îndeosebi, le-au fost tolerate simpatiile politice față de extrema dreaptă. Alt mediu din care provin puseuri naționaliste și un filoantonescianism fățiș este justiția. Dl Năstase nu poate trata cu ușurință faptul că armata și justiția au devenit, și sub raport ideologic
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
Să cinstim pe Împărăteasa Cerului, urmând-o deplin În smerenie și supunere până Întru Încât să facem ceea ce și a făcut ea, ca să ne putem Învrednici de Înfierea ei. Fiii Maicii Domnului cunosc plinătatea rodnică și sacră a votului tăcerii. Îndeosebi ei sunt marea armată tăcută a monahilor isihaști”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, op. cit., p. 75 footnote>. Și noi știm că tăcerea celor isihaști rugăciune este. mrd. Liviu Petcu BIBLIOGRAFIE Sf. Maxim Mărturisitorul Tâlcuire la Tatăl nostru, În Filocalia, vol. II
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
de vedere, un liberal și un prooccidental. Și-a imaginat istoria modernă a României ca pe o luptă între forțele reacționare, de sorginte est-europeană și autohtonă, puternic ancorate în tradiție, localism și ortodoxie, și forțele revoluționare, de sorginte occidentală, franceză îndeosebi, capabile să introducă și la noi, deși cu întîrziere, spiritul înnoitor și luminat al capitalismului. Civilizația română modernă ar reprezenta triumful europenității asupra autohtonității, al culturii majore (în sensul lui Blaga) asupra celei minore, al civilizației burgheze raționale și deschise
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
să admit că nu-mi plăcea. Căpătam tot mai limpede convingerea că un cronicar trebuie să fie ca omul fără însușiri din romanul lui Musil. Posedînd din toate (talent, luciditate, informație, expresie, echilibru moral etc.) cîte puțin, cronicarul este primejduit îndeosebi de excesul propriilor calități. Imaginația debordantă l-a împiedicat bunăoară pe Călinescu să fie un recenzent creditabil. Finețea analitică a lui Streinu este de nesuportat în articolele pe care le consacră unor autori mediocri. La fel ca gravitatea teoretică a
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
materia se împuținează, devenind în ultimul stadiu în care mai poate exista materie-emisie, o emisie sonoră abreviată, cum anticipa acel "Of!" din Monosilaba de toamnă. Aș spune că acest text e un fel de program liric ce va fi respectat îndeosebi de ceea ce a fost la sfîrșitul ei poezia bacoviană. Reziduurile unei lumi degradate se confundă cu silaba, sonoritatea aceasta nefiind doar un echivalent a ceea ce este ultima fărîmă de materie, ci ultima ei formă de existență, existență redusă la sunetul
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
identitatea nu ne este recunoscută la valoarea ei. Cu excepția tînărului Cioran, nici unul din gînditorii noștri naționaliști nu are comportare schizofrenică, defensivă, autocritică și pesimist-prăpăstioasă. Paranoia se observă clar la cei mai mulți, ultimul exemplu (dar cît de caracteristic!) fiind Noica, ofensiv, critic îndeosebi la adresa altora și optimist mai dincolo de marginile adevărului.
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
aristocratic, avînd culoarea brună-verzuie a reptilelor invocate. Reîntîlnirea lor strict protocolară după cei 17 ani de temniță, în plin dezastru social... Niciodată, în casa aceia, nu fusese invitat vreun proletar. Se discuta despre proletarii regimului cu acea bunăvoință, a Verei îndeosebi, însă de sus, cu bunăvoința superioară a nobililor de altădată, ceea ce sporea farmecul tabloului feudal din holul casei. Totuși, în această casă nu intra decît cel mult factorul sau cel cu plata luminii. În mod ciudat, în Galeria cu viță
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
de către candidați a unui examen din opera politică eminesciană. Si non e vero, e ben trovato. Iar dacă e adevărat, ar fi unul dintre cele mai grăitoare documente de receptare alarmantă a lui Eminescu. Încă un cuvînt despre ceea ce favorizează îndeosebi confuziile și alunecările de planuri la care m-am referit: anume, titulatura de "poet național" cu care a fost gratificat Eminescu. Mai exact: nu titulatura în sine, cît genul de implicații și de atitudini pe care ea le antrenează. Cred
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
și ignorând cu trufie orice critică, dl. Constantinescu a sfârșit lamentabil. Astăzi, l-au uitat până și oamenii de casă. Luat de avântul polemic, la momentul respectiv am pus în evidență nerealizările (mari, enorme), și mai puțin meritele regimului său (îndeosebi în politica externă). Dacă astăzi România nu e cu totul scoasă de pe listele europene, acest lucru se datorează - e foarte clar - poziției inflexibil pro-europene, pro-democratice a domnului Constantinescu și a doi dintre miniștrii săi de externe, Adrian Severin și Andrei
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
ordin sociologic. Așa cum menționam, rapiditatea circulației informațiilor este totuși limitată: răspunsul la mesaje nu poate fi emis și apoi receptat imediat. Apar, însă, șí probleme de redactare a mesajelor și abia mai de curând s-a remarcat această problemă, când îndeosebi specialiștii în Psiholingvistică au început să se inițieze în activitățile cu C, pentru ca să seziseze diversele fațete ale noilor procese. Dar rămân încă de cercetat multe aspecte. Astfel, dacă unii cercetători (sau simpli beneficiari) susțin utilitatea exprimării laconice (cf. Anis 1998
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
omul cel mai informat din cîți am întîlnit. Nu puteai să-i dai, la nici o oră din zi sau din noapte, o știre pe care el să n-o fi aflat deja. Asculta radioul, citea ziarele, își procura presă străină, îndeosebi franceză și germană, dar nu numai. în casa din Cotroceni avea o cameră în care nu intra decît el (vorba vine, intra), plină ochi de ziare stivuite cu mai multă sau mai puțină grijă. L-am vizitat o singură dată
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
Ne întrebăm cât prețuiesc onestitatea și loialitatea și dacă mai merită să fie cultivate, când sunt flagrant păgubitoare. Cum răspunsul este neclar, starea noastră de neliniște și disconfort se agravează; Am auzit, rostit cu convingere, refrenul "înainte era mai bine" îndeosebi în locuri în care oamenii au prosperat vizibil. Deși jignitor pentru cei cu adevărat necăjiți, el nu e totuși imposibil de înțeles. Cei care s-au ridicat sensibil se plâng: * Pentru că prețul pe care îl plătesc pentru micile lor izbânzi
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
Nicolae Manolescu Punctul de plecare pentru însemnările de mai jos îl constituie două numere din revista franceză Esprit (și anume cele din martie-mai 2000) și îndeosebi un dialog intitulat Sfîrșitul intelectualilor? cu Jacques Julliard și Michel Winock, republicat fragmentar în Lettre internaționale, ediția română din toamnă lui 2000. S-a discutat mult în ultima vreme despre rolul intelectualilor și despre contribuția lor politică. A existat chiar
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
Sibiescu, în Col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 44, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995, p. 109. 8 Sfântul Chiril al Alexandriei notează că în lupta sa contra nestorianismului, el urmează ideile Sfinților Părinți, îndeosebi acelora ale Sfântului Atanasie 29. Sinoadele ecumenice și locale au creat pe marii Părinți ai acestei perioade și Părinții au dat substanță și prestigiu acestor sinoade. Știința și credința Părinților sunt acelea care au închegat hotărârile doctrinare și disciplinare ale
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dat substanță și prestigiu acestor sinoade. Știința și credința Părinților sunt acelea care au închegat hotărârile doctrinare și disciplinare ale sinoadelor. Documentația acestor hotărâri s-a făcut din operele Părinților, rânduite în dosare anume 30. Dacă e adevărat că sinoadele, îndeosebi cele ecumenice, statorniceau doctrina Bisericii, bazându-se pe autoritatea Părinților, e tot așa de adevărat că, ulterior și între Sinoade, îndeosebi participanții la aceste sinoade se bucurau de o autoritate și de un prestigiu deosebit. Episcopii erau la început învățători
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Documentația acestor hotărâri s-a făcut din operele Părinților, rânduite în dosare anume 30. Dacă e adevărat că sinoadele, îndeosebi cele ecumenice, statorniceau doctrina Bisericii, bazându-se pe autoritatea Părinților, e tot așa de adevărat că, ulterior și între Sinoade, îndeosebi participanții la aceste sinoade se bucurau de o autoritate și de un prestigiu deosebit. Episcopii erau la început învățători și părinți afectuoși ai comunităților, dar cu timpul a început să li se atribuie valoarea de martori ai tradiției bisericești, apreciatori
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
a ieșit cea mai frumoasă floare, aceea a umanismului creștin.62 Spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în mediile intelectuale ale limbii grecești, în Orient, în care au existat adesea apărători hotărâți ai păgânismului până spre sfârșitul secolului al VI-lea, îndeosebi prin neoplatonism, pe plan intelectual în Occident nu s-a produs în mod substanțial nici o rezistență la creștinism; în spațiul latin se produce o epuizare a forțelor intelectuale ale păgânismului 63. Literații păgâni nu s-au mărginit decât să citească
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, XXVI (1974), nr. 9-10, p. 666. 76 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 77 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, art. cit., p. 41. 19 Citind operele patristice, îndeosebi cele ale apologeților, se poate lesne observa atitudinea critică a Părinților față de o parte a culturii profane, din care combat și înfierează unele idei, principii și manifestări care nu erau în concordanță cu textul evanghelic, ba chiar se opuneau acestuia
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de conduită, reguli tipiconale etc., Sfinții Părinți, acești oameni divini, cu minți agere și pătrunzătoare, au tratat și probleme morale dintre cele mai variate, despre care vorbesc și Sfintele Evanghelii și care fac referire la viața creștină în general și îndeosebi la: prietenie, relațiile dintre creștini și necreștini, relațiile dintre Biserică și Stat, muncă și bunuri materiale, război și pace, inegalitate socială și economică, sclavie, căsătorie, familie, atitudinea în fața vieții, a morții, a naturii, a educației, a dragostei, a științei etc.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]