730 matches
-
ne țineau în lanț. Dar ceea ce este greu, ca în orice operă omenească, este de-a clădi și întemeia instituțiuni solide, de-a forma caracterul național. Nici caracterul național însă nu se întemeiază prin moravuri publice cari iau. de principiu îndestularea apetiturilor, nici instituțiunile prin vorbe deșarte de egalitate și libertate. Până acum partidul liberal n-a dat masei poporului decât vorbe deșarte ca instituțiuni și spectacolul depravațiunii moravurilor ca bold de caracter național, și toată doctrina sa politică este să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și sclavia nu sânt decât două cuvinte pentru același lucru. Esența lor este că puterile unui om se-ntrebuințează, în mare parte, nu pentru el însuși, ci pentru alții, din care rezultă apoi, parte supraîncărcarea lui cu muncă, parte o îndestulare insuficientă a trebuințelor sale proprii. Căci natura, zgârcită cum este de felul ei, nu i-a dat omului decât atâtea puteri cîte-i trebuie de-a se susținea pe el însuși și pe ai săi fără multă sforțare; un mare prisos
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
voci și din celelalte țări germane ale imperiului, ale căror conducători de până acuma au feștelit-o cu doctrinarismul lor; voci cari să se decidă imperativ pentru noua alianță a popoarelor. "Fiecăruia ce-i al lui și tuturor drept și îndestulare" - asta să fie deviza noilor confederați. Din această deviză însă să vadă și compatrioții noștri germani din Boemia și Moravia cumcă, noi nu căutăm nicidecât ca să-i suprematizăm cumva. "Cu toți germanii din Austria se vor înțelege declaranții boemi mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dr. Denrarowski, espuind starea de necurățenie și mânuirea nesuficientă a măsurilor polițienești din partea primăriei acelui oraș; descriind desele epidemii care se nasc în oraș din cauza acestor inconveniente, au ajuns la concluzia că sanificarea Cernăuților se poate ajunge prin canalizare și îndestulare cu apă. După espunerea celui mai nou sistem de canalizare, d-rul propune ca aceasta să aibă preferență înaintea iluminărei cu gaz, care i se pare mai mult un lux decât o necesitate. Aceste propuneri sânt deocamdată de domeniul proiectelor problematice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
espunerea celui mai nou sistem de canalizare, d-rul propune ca aceasta să aibă preferență înaintea iluminărei cu gaz, care i se pare mai mult un lux decât o necesitate. Aceste propuneri sânt deocamdată de domeniul proiectelor problematice. Cel puțin dacă îndestularea cu apă de băut ni se pare lesne de realizat, canalizarea orașului Cernăuți ar prezenta, din contra, atâtea greutăți tecnice de realizare încît [se] mai poate ca foloasele aduse să nu corespundă cu sacrificiile făcute. Se va putea crea oare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui negri, rotunzi, mari și blânzi, undeva, peste umărul bătrânului. Îi părea rău, în inima lui de câine, că n-a putut să meargă cu bătrânul. Fiindcă el știa demult ceea ce copiii abia acum aflaseră : somnul și hrana, bucuria și îndestularea vin de acolo, din bucățica aceea de pâine pe care aproape că n-o vezi de mică ce e. De aceea oamenii trăiesc mult și se bucură. Fiindcă, atunci când rătăcesc drumul, vine El, îi caută, îi găsește și-i ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
De acum încolo, cel care știa drumul era El. Și am înțeles că așa fusese întotdeauna. Eu nu știusem niciodată drumul, dar fusesem acolo, ca să-L primesc în inima mea și să-L aștept și să-L iubesc. Asta era îndestularea aceea pe care o simțisem când m-a privit și pe care am dorit-o mai mult decât viața mea. Acum știu : oamenii îi spun : iubire, dar nici ei nu-i știu drumul, până când nu-L caută pe Domnul. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
lui. Cele cinci simțuri îl informează, trupul i-o spune: suferința trece mai întâi prin agregarea atomică algică. Foamea și setea, de exemplu, semnalează necesitatea de a recompune forma materială adecvată absenței durerii. Durerea generată de lipsa de hrană cere îndestularea stomacului, care calmează suferința, o oprește, o stopează și generează plăcerea de a regăsi seninătatea firească. Nu toate durerile pot fi astâmpărate la fel de simplu. Viața ar fi fericită și veselă dacă singurele suferințe ar fi cele legate de lipsa băuturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
piele și frecate cu piper măcinat și urzică pisată ca în Satiricon. Caricatura discipolilor lui Epicur care se dedau la ospețe și dezmățuri gen Trimalchio, în care erai obligat să vomiți ca să poți apoi s-o iei de la capăt cu îndestularea pântecelui, ne scutește să cercetăm mai îndeaproape: în Grădină, ca și la vila lui Piso, regula sunt mesele frugale. Violența, brutalitatea, cheltuielile nesăbuite nu corespund idealului epicurian, care cere măsură, blândețe și pace. Plăcerea teatralizată de Petroniu nu seamănă deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
gândească economia și viața economică drept o activitate care se bazează pe principiul câștig-pierdere. În realitate lucrurile nu stau deloc așa. Atributul esențial al capitalismului este expansiunea sa economică. Adică tortul este mare și devine din ce în ce mai mare. Cu alte cuvinte îndestularea celui bogat nu trebuie ca în mod obligatoriu să provoace foamea celui mai puțin bogat 31. Criticii capitalismului nu țin seama că acest tip de economie nu este una stagnantă, iar bogăția, ca și sărăcia de azi, nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
secolul al V-lea, cel puțin pentru urmele confirmate. Lampețiu trăia într-adevăr la extremitatea îndepărtată a acestei epoci, într-o comunitate în care femeile și bărbații duceau o viață plină de veselie, liberă, îmbrăcați în veșminte somptuoase, trăind în îndestulare și practicând o sexualitate ludică fără culpabilități. O asociație contractuală hedonistă care ne face să ne gândim la cea a epicurienilor din Cercul din Campania... Dacă gnosticii înșiși nu se reclamă niciodată de la filosofii materialiști antici, Irineu din Lyon îi
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
carnea. Ea se spune cu slănină și ceapă, cu țăranii și viile, cu gustul unui sărut agățat în mustață, cu vinul alb și cu stridiile, cu călătoriile și cu lecturile, cu canibalii și cavalerii, cu poliția sosurilor și cu știința îndestulării stomacului, cu mirosurile Veneției, cu câinii și pisicile, cu cura termală și cu dietetica, cu poștalioanele și cu prostituatele, cu Roma și cu ciuma, cu vrăjitoarele, medicii și focul din șeminee - ceea ce denumește el cu o expresie devenită celebră odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui. Cele cinci simțuri îl informează, trupul i-o spune: suferința trece mai întâi prin agregarea atomică algică. Foamea și setea, de exemplu, semnalează necesitatea de a recompune forma materială adecvată absenței durerii. Durerea generată de lipsa de hrană cere îndestularea stomacului, care calmează suferința, o oprește, o stopează și generează plăcerea de a regăsi seninătatea firească. Nu toate durerile pot fi astâmpărate la fel de simplu. Viața ar fi fericită și veselă dacă singurele suferințe ar fi cele legate de lipsa băuturii
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
piele și frecate cu piper măcinat și urzică pisată ca în Satiricon. Caricatura discipolilor lui Epicur care se dedau la ospețe și dezmățuri gen Trimalchio, în care erai obligat să vomiți ca să poți apoi s-o iei de la capăt cu îndestularea pântecelui, ne scutește să cercetăm mai îndeaproape: în Grădină, ca și la vila lui Piso, regula sunt mesele frugale. Violența, brutalitatea, cheltuielile nesăbuite nu corespund idealului epicurian, care cere măsură, blândețe și pace. Plăcerea teatralizată de Petroniu nu seamănă deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
desconsideră public porunci augustiniene precum interdicția de a sta prea mult în mijlocul mirenilor. Nimic din înfățișarea lui nu trădează abstinență, post, rugăciune, smerenie („Era acel călugăr om frumos/ și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși, măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lui Dumnezeu a pedepsei vremelnice datorate păcatelor a caror vină este ștearsă deja, iertare pe care credinciosul bine dispus sufletește o obține în condiții determinate, prin acțiunea Bisericii care, în calitate de distribuitoare a răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și de sfinți. Indulgenta este parțială sau plenară, după cum eliberează în parte sau în totalitate de pedeapsă vremelnica datorată păcatului. Indulgentele pot fi aplicate celor vii sau celor răposați.<footnote Paul al VI lea, Constituția apostolica Indulgentiarum
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
trebuie să se oprească în tribul Beniaminilor la Gabaa. În această epocă, scrie Rousseau, ospitalitatea era un obicei foarte răspândit: Aceste prime timpuri, e drept, nu aveau ca acum înlesnirile unei vieți ușoare; metalele care nu erau nobile, nu aduceau îndestularea; dar omul avea inimă și asta făcea totul: ospitalitatea nu era de vânzare și virtuțile nu se vindeau"327. Merseră să-și facă un culcuș în piața publică dar nimeni nu le oferi adăpost și rămaseră sub cerul liber, contrar
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca în altă parte), Telepinus joacă rolul de patron divin al apelor, vegetației și turmelor. Fie din cauza „oboselii”, fie datorită unei dezordini nedorite sus, în panteon, Telepinus ia hotărîri nesăbuite. El „alese calea depărtării și luă grînele, boarea roditoare... și îndestularea din țară, din pășuni, din cîmpii... Telepinus plecă și se pierdu în cîmpie; oboseala îl copleși. Atunci grîul și alacul n-au mai crescut. Vitele, oile și omul n-au mai dat naștere la urmași. Chiar și cei ce aveau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în proza realistă, el se insidiază tot mai mult în faza fantastică (fără a scrie literatură pentru a demonstra "cutare sau cutare teză filosofică", "o serie de mirări, mistere și probleme pe care le refuza activitatea mea teoretică își cereau îndestularea în libertatea scrisului literar"77), pentru ca apoi, în proza mitică, mai ales în ultima parte a ei, Dr. Jekyll să nu-l mai poate ascunde pe Mr. Hyde. Citind Incognito la Buchenwald avem senzația că avem în față Istoria credințelor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe mai departe și îndestularea pătulelor sau a coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ ocoalelor care apăruseră la sfârșitul secolului al XVIIIlea și fuseseră consfințite definitiv prin regulamentul Organic. Ocoalele erau conduse de privighetori numiți de domni, pe o perioadă de trei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pare studiul făcut pe această temă de Aurel Cordaș în revista „Lohanul" nr.10/2009, p.22-24, pe care îl recomandăm celor interesați de problemă. Dări și dări - sulgiu era o dare în natură sau în bani și consta în îndestularea visteriei cu carne, său etc., marele sulger având în atribuții purtarea de grijă asupra tuturor măcelăriilor, a vitelor de carne pentru asigurarea alimentării curții domnești; a bucătăriei domnești. - ilișu este enumerat încă din anul 1448 într-un hrisov dat de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce s-au scos pentru neajunsul birului, să le dați bună pace de toate dările și angăriile de acum înainte căci s-au ras și din vistierie". Deci, gata cu îndestularea birului, căci visteria nu mai avea datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domine pe ceilalți, suspicioși și ursuz; Aplecat spre gură - dovedește sentimente nobile, gânduri generoase, fire gingașă, conciliantă; Nas cârn - individ libertin, neserios, mai puțin inteligent și inventiv; Nas cărnos - mare gurmand, foarte lacom, în stare să renunțe la orice pentru îndestularea burții; Cu rădăcina largă - “posesorul” e înzestrat cu facultăți superioare, capacitate de gândire și concentrare; Cu rădăcina strâmtă - șiretenie, neîncredere decât în propia persoană; Nas înțepat - severitate, intransigență, judecată la rece, dar uneori râuvoitoare; Nas roșu - tip care agreează lichidele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
despre persoana umană pe care îl prezentăm și noi. „Stratificarea” persoanei psihice este privită (în evoluție ontogentică) după un model de „scară”. Treptele 1-2 alcătuiesc persoana biologică sau naturală. 1. Treapta vital-psihică (sau psihovitală) este dominată de instincte (pulsiuni) de îndestulare, de apărare a vieții, de contact simbiotic cu alte viețuitoare. 2.Treapta pulsională (instinctivă) individuală „organizează” un „eu instinctiv”, care urmărește conservarea și homeostazia condițiilor vitale. 3.Treapta spirituală apare la copil, începând din anul al 3-lea al vieții
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
acea dată1 și, pe de altă parte, în puținătatea surselor de aprovizionare și de distribuție a apei, conjugată cu starea deplorabilă a rețelei de aducțiune, asigurată îndeobște prin țevi din "oale", respectiv din lut ars. Abordând, între altele, și chestiunea "îndestulării" orașului cu apă în vremea când ostenea la elaborarea cunoscutei și pretențioasei sale sinteze, cel identificat a fi fost ultimul cronicar al Moldovei, Manolache Drăghici, consemna acid că, în domeniu, exista o "mare nerânduială cu suiulgii și oalele ce conduc
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]