515 matches
-
totalitară și impersonală. Fenomenul îndoctrinării nu se poate forma decât printr-o inoculare, fără spirit critic, problematic, a unor idei convergente cu interesele anumitor grupuri umane, care sunt implicate în susținerea diverselor regimuri politice. În instituțiile "civice", cu efect de îndoctrinare, umanul și ideile tind să devină un tot unitar. Un soi de simțire și gândire într-un mod mental. În acest proces de psihologie colectivă, diferențele sunt estompate, spiritul de gintă (ideatică și politică) se întărește, devenind un cuget de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cunoașterii și științei, practic, au implementat ideile liderilor lor printr-o politică teroristă și a fricii. Diminuarea curajului în lumea modernă ar fi bine să o privim într-un raport mutual cu politica fricii și a terorii. Pe fondul unei îndoctrinări, al unui servilism și al unei lașități intelectuale au fost posibile și Auschwitz-ul, și Gulagul. În fățărnicia intelectualistă, elitistă se află condițiile (de producere) ale nazismului și ale comunismului. "Elita" (a se citi intelocrația și Curțile intelectuale) este ticăloasă în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Fidelitatea față de norme, disciplina față de o putere-cunoaștere asigură individului modern posibilitatea de a se individualiza în ochii celorlalți (opinia publică, sistemul media). O societate unde cultura scrisă își are efectele sale: posibilitatea de a gândi original, dar și alunecarea spre îndoctrinare social-politică, fanatism și intoleranță față de cei care nu sunt cu media, cu sistemul, cu formele uzuale de gândire și de comportament, promovate de un anumit regim social-politic. Forme de comportament, dar și forme de docilitate și de slugărnicie. În viziunea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a corpului. Nu mai avem personaje precum Lancelot, ci președintele Schreber al lui Freud 146. O altfel de tratare a umanului și de instituire a politicilor. În zorii Modernității, omul a devenit anatomie politică, având drept efecte: modelare mentală și îndoctrinare, uniformizare, masificare socială, reducție în posibilitățile sale de gândire și de imaginație de către un complex mecanism numit "societate disciplinară", "cunoașteri disciplinate", adică toate acele cunoașteri bazate pe o logică a actului de a interpreta/reprezenta. Normalul societății moderne este legat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui, favorizează un anumit grup de intelectuali în câștigarea pieței ideilor; piață controlată și prelucrată de puterea-cunoaștere a zilelor de ieri și de azi. Sistemele de învățământ moderne sunt contrare unei piețe libere a ideilor, atât timp cât acestea reprezintă instrumente ale îndoctrinării pentru diverse regimuri social-politice, partide politice, aflate la conducerea statului. În consecință, sistemele politizate au funcțiile descrise de Foucault: 1) ritualizarea și formalizarea vorbirii; 2) fixarea rolurilor și "calificarea" subiecțiilor vorbitori; 3) formarea grupurilor doctrinare; 4) distribuția unor cunoașteri îndoctrinante
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
putut fi transformată în așa ceva nici de Hitler, nici de Stalin, nici de Pol Pot sau de alții. Ceea ce trăiesc modernii este marea iluzie că societatea, în ansamblul relațiilor ei, poate fi transformată conform unor tehnici perverse și subtile de îndoctrinare culturală, mediatică și intelectuală, devenind "ceva obedient" regimurilor mai marilor zilei, lăsând un imens potențial de putere civică unui dresaj cotidian al îndoctrinării intelectuale. Dresura cotidiană este exersată de serviciile media și de politicieni vestiți ai discursului. Îndoctrinarea prin media
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
iluzie că societatea, în ansamblul relațiilor ei, poate fi transformată conform unor tehnici perverse și subtile de îndoctrinare culturală, mediatică și intelectuală, devenind "ceva obedient" regimurilor mai marilor zilei, lăsând un imens potențial de putere civică unui dresaj cotidian al îndoctrinării intelectuale. Dresura cotidiană este exersată de serviciile media și de politicieni vestiți ai discursului. Îndoctrinarea prin media, servicii, intelectuali, edituri nu poate distruge toate creierele unei societăți, toți anticorpii ei împotriva unor forme totalitariste de a fi și de a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
subtile de îndoctrinare culturală, mediatică și intelectuală, devenind "ceva obedient" regimurilor mai marilor zilei, lăsând un imens potențial de putere civică unui dresaj cotidian al îndoctrinării intelectuale. Dresura cotidiană este exersată de serviciile media și de politicieni vestiți ai discursului. Îndoctrinarea prin media, servicii, intelectuali, edituri nu poate distruge toate creierele unei societăți, toți anticorpii ei împotriva unor forme totalitariste de a fi și de a gândi. Istoriile de discurs ale lui Foucault sunt arme și strategii în luptă. Ele nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de a personaliza ceea ce este evidență. În felul acesta, maxima lui Le Goff rămâne valabilă: Sunt tot atâtea istorii câți istorici sunt! Totodată, avem o istorie comună din memoria oamenilor, stabilită de manuale; o istorie de clișee, de mituri, de îndoctrinări. Manualul e dogma elevilor și a memoriei publice, din moment ce acești elevi nu preiau în spirit critic, devin adulți și, prin facerea vieții, trăiesc cu imaginea acelei istorii pe care au învățat-o (sau nu) în școli. Discursul istoriografic, indiferent unde
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
publice, intelectuali-funcție, care compun și susțin "un sistem", redundanțe ale unor aceleași idei și dogme laice (demonizarea unui om sau a unui regim politic, care "ne-a făcut să suferim" la un moment dat), conferințe și simboluri-intelectuale etc. Aparatul de îndoctrinare este de fapt o dinamică socio-profesională cu funcții îndoctrinante, ramificată și susținută transfrontalier. Această dinamică nu are doar o structură fixă și nici națională. Discursul istoriografic occidental este marcat de acel război al cuvintelor, întreținut de o întregă medie "intelectuală
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
totalitar și de masă a revenit televiziunilor, care au preluat locul de altădată al efectelor de discurs totalitar prezente la Stalin și Hitler. Televiziunile și fenomenul mediatic pe care îl dezvoltă sunt un loc potrivit pentru blazare mentală, uniformizare, manipulare, îndoctrinare și intoleranță. În loc de informare a oamenilor avem mai mult un efect de mimesis în "formarea oamenilor". Omul media, înregimentat în "stânga"-"dreapta", pe modelul elitelor sale viciate ideologic și politic, este triumful tribalismului în societatea contemporană. Nu sunt singurul care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
redus de intelectuali șovăielnici ideologic, dezorientați și destul de izolați, ea nu există decât în mintea unor intelectuali, în vânătoarea lor de vrăjitoare. Stânga românească există doar în discursul public al unor Liiceanu, Pleșu, Patapievici, Mihăieș & Co., o modalitate concertată de îndoctrinare civică, mai mult pentru creierele de televiziune de prin media. Dacă această "stângă românească" ar exista prin cărți și atitudini civice similar cu cea din Franța, din Anglia sau din SUA, atunci aș susține-o necondiționat drept o contrapondere binevenită
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
există. Cum a ajuns societatea românească una abjectă și subculturală? O explicație sau un răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit una subculturală printr-o "americanizare" abjectă și agresivă, în timp ce adevăratul spirit democratic american nu a penetrat mentalul românesc, dar nici pe cel al editorilor. Hayden White îmi spunea, cu destulă amărăciune
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a fost și este instrumentalizată, în scopuri politice, iar lobby-urile internaționale au o miză puternică în acest sens. Istoria, ca disciplină modernă, a fost ceea ce nu putea fi politica în mod direct: persuasiunea (asupra civililor), legitimitatea (unui regim politic), îndoctrinarea (civilor) și mobilizarea psihologică (în cazul războaielor). Numai prin practicile unor istorici, destul de marginalizați instituțional și politic, s-a ajuns la o contrapondere, evident, precară, în raport cu istoria sistemelor și a Curților, puternic finanțată de factorul politic pentru că este obedientă și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în cazul războaielor). Numai prin practicile unor istorici, destul de marginalizați instituțional și politic, s-a ajuns la o contrapondere, evident, precară, în raport cu istoria sistemelor și a Curților, puternic finanțată de factorul politic pentru că este obedientă și are o acțiune de îndoctrinare în raport cu civilii. Numai că această ordine, spulberată de la Febvre încoace, nu se mai susține decât pentru un interes politic și anticivic. Criza reprezentării și a liderilor este evidentă. A mai vorbi de "politici ale reprezentării" după Holocaust și Gulag este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
apărarea acestuia, ci mai ales pentru a-l face să trăiască 239". Educația democratică este întruchiparea spiritului civic responsabil, pe care mediile moderniste vor să-l promoveze în anii 1960 adresându-se cetățeanului situat într-o anumită realitate socială, în loc de îndoctrinarea morală rigidă și abstractă și de educația civică făcute în timpul Republicii a III-a. "Printr-o inserție socială adecvată, și nu prin presiuni exterioare, fiecare va dobândi dimensiunea necesară calității de cetățean explică Jean Jousselin [...] omul perceput ca fiind complex
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pleci în străinătate, dacă nu voiai deci niște drepturi elementare, care în acea lume erau recompense și privilegii, era mult mai avantajos să nu fii membru PCR. Cred că am fost mai liber datorită acestei împrejurări, mai puțin supus presiunilor îndoctrinării și sunt bucuros că mi-am dat seama de asta foarte repede, refuzând încă de când eram student propunerea de a intra în partid. Dorin Popa: Exact, erau ședințe de partid deschise la care, așa cum am spus, mai absenta chiar secretara
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru care Doris Lessing în romane și nu numai nu are mare simpatie, nici la 14, nici la 88 de ani. A spus-o răspicat în nenumărate rânduri. Am ales o declarație mai recentă pe această temă: Lung proces de îndoctrinare. N-am găsit încă un sistem de învățământ care să nu implice îndoctrinare. Păcat, dar ce putem face? Școala de la noi e un amestec de prejudecăți la modă și de decizii ale acestei culturi anume. E de ajuns să ne
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nici la 14, nici la 88 de ani. A spus-o răspicat în nenumărate rânduri. Am ales o declarație mai recentă pe această temă: Lung proces de îndoctrinare. N-am găsit încă un sistem de învățământ care să nu implice îndoctrinare. Păcat, dar ce putem face? Școala de la noi e un amestec de prejudecăți la modă și de decizii ale acestei culturi anume. E de ajuns să ne aruncăm ochii asupra istoriei ca să înțelegem ce provizorii sunt ele. Profesori sunt cei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și ține de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și ține de intenționalitatea celui care apelează la ea. A îndoctrina înseamnă a face ceea ce nu se spune, „a ține o lecție cuiva pentru a-l
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze ale îndoctrinării în învățământ din care le preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o doctrină dăunătoare și a preda un lucru greșit. A preda ceva ce nu este corect
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o doctrină dăunătoare și a preda un lucru greșit. A preda ceva ce nu este corect nu este corect nu este îndoctrinare. Aceasta din urmă implică o eroare periculoasă, propagată în mod deliberat. De exemplu, nu este îndoctrinare când li se spune copiilor că există extratereștri sau că nu există, dar se îndoctrinează atunci când li se spune că oamenii de rasă neagră
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
între a preda o doctrină dăunătoare și a preda un lucru greșit. A preda ceva ce nu este corect nu este corect nu este îndoctrinare. Aceasta din urmă implică o eroare periculoasă, propagată în mod deliberat. De exemplu, nu este îndoctrinare când li se spune copiilor că există extratereștri sau că nu există, dar se îndoctrinează atunci când li se spune că oamenii de rasă neagră sunt mai răi decât cei de rasă albă și nu merită respect. 2. A utiliza învățământul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]