9,974 matches
-
își amintește tulburarea de care fusese cuprinsă nu demult când, într-o seară mai friguroasa, isi petrecuse brațele, ocrotitor, după umerii goi ai lui Chloé. Poate și ea, Lăură, simte pentru prietena ei ce simte această pentru ea, dar nu îndrăznește să-și mărturisească. Revărsările de tandrețe, de iubire ale impetuoasei Chloé întâlnesc reticența, indecizia Laurei, fără a se ajunge totuși la tensionări, la crispări. Ambianța naturală a sudului îmblânzește și ea trăirile, cu prietenoasele culori vii, cu îmbătătoarele parfumuri vegetale
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
nezmintit imperialist. Aceasta era, de fapt, o mai veche teză a Cominternului controlat de sovietici, afirmată în documentele congreselor P.C.R., cu deosebire cel de al V-lea din 1931. Și rolleriștii o tot țineau creanga așa, calificîndu-i pe cei care îndrăzneau să susțină contrariul o periculoasă erezie ducînd spre "naționalism șovin". În litigiu era, desigur, în fapt, revenirea în martie 1918 a Basarabiei la patria mamă, act nerecunoscut de statul sovietic, care continua să o revendice ca fiind a sa (prin
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
ceva ca ciuma ce surprinde un întreg oraș, dar nu se compară cu asta, cu pesta balcanică... la ideea de autor, este o idee superioară, dacă vreunul din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-ar veni sau ar îndrăzni să aleagă, dintre atîți eroi posibili, ,... O doctoriță evreică vieneză blondă cu ochii foarte albaștri, stinși. A plecat cu fetița ei pe munte și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
două forțe în luptă pentru puterea politică: de o parte o idealizare, de altă parte o neutralizare în serviciul continuității și al conservării. Istoria mai era privită ca permanentă raportare a ciclurilor care cunosc perioade de ruptură și de continuitate. "Îndrăznesc să spun - era de părere Tocqueville - că un mare număr de procedee întrebuințate de guvernul revoluționar au avut precedente în ultimele două secole de monarhie. Vechiul regim a furnizat Revoluției multe exemple, la care au adăugat geniul atrocității". România a
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
am imaginat Craiova în intervalul '56-'58. Casa pe trei niveluri unde conviețuiau, atmosfera repetițiilor și serilor de la restaurantul Minerva, incendiul ce a vrut să ardă teatrul și curajul lui Ghiță Cozorici de a se cățăra unde nici pompierii nu îndrăzneau pentru a-și salva templul. Templul de aur. Aici a fost Hamlet la douăzeci și patru de ani. Cei care l-au văzut spun că era atins de geniu. Plecarea de la Craiova a însemnat o schimbare radicală. Gheorghe Cozorici a lucrat enorm
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
Luceafărului n-are nici o îndoială că el e singurul cap-capabil să ajungă la o judecată de valoare asupra operei lui Gellu Naum și asupra persoanei poetului. Care mai are un defect major: îi plac pisicile. La o recentă lansare a îndrăznit chiar să facă elogiul lor. În calitate de biped, Radu Voinescu s-a simțit jignit: "Dacă pe bipezi îi expediază în două fraze, în schimb se lansează într-un consistent elogiu adus pisicilor. Foarte frumos! Cineva a elogiat nebunia și azi e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
există. Îndemânaticul Maurensig pare să-și fi dezvoltat strălucit o inteligență strict manuală, cu care lucrează combinatoric, ca un împletitor de coșuri ce manipulează laborios, nezăbovind prea mult asupra materialului și a procedeului, preocupat exclusiv de corectitudinea execuției. El nu îndrăznește să inoveze tocmai pentru că își face treaba foarte bine. Puțin prea multă detașare de eroii săi - și o prea severă disciplinare a premiselor de lucru. În aceste condiții surpriza e încă efectivă, dar într-un registru familiar. Talentul se manifestă
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
ne mai înțelegem unii cu alții, pentru că - deși vorbim aceeași limbă nu trăim întru aceeași limbă -, nu mai vrem urmași, nu mai credem în Dumnezeu, în stat, în aproapele nostru. Ne-a cuprins o apatie generală, al cărei sfîrșit nu îndrăznește nimeni să-l anticipe de teamă că ar putea fi imediat taxat drept nebun idealist ori politician demagog. Dar ce ni se întîmplă de fapt? Ce așteptăm să se petreacă? Sîntem în preajma drumului cel bun? Sau undeva, aiurea, pe o
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
tipărirea volumelor 21 și 22 din ediția critică de Opere Liviu Rebreanu, realizată de Niculae Gheran - ceea ce dovedește că în vremuri anormale, ca ale noastre, se pot găsi soluții disperate pentru editarea clasicilor, revendicați pe bună dreptate de comunități regionale. Îndrăznesc să sper că o ediție critică de Opere complete George Coșbuc s-ar putea realiza mai repede cu sprijinul forurilor culturale județene din Bistrița-Năsăud decât prin decizia unei instituții centrale. Gavril Scridon a inițiat în 1966, la Editura pentru literatură
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
timp, cu o mirabilă generozitate umană. Nimic din exterior n-a contat: nici distanțele geografice de la care trimiteam cronicile, nici încazarmarea în serviciul patriei, nici problemele și necazurile care nu ne-au scutit, vai!, pe nici unul dintre noi. Relația și, îndrăznesc să spun, prietenia cu C. Stănescu reprezintă pentru mine unul dintre cele mai puternice întăritoare morale și profesionale. Deloc întâmplător, cartea mea de debut se deschide cu o prefață semnată de el. Iar o altă carte, care va apărea nu
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
aceasta era cea pe care o puteai vedea pe marile ecrane în 1997. Cu alte cuvinte, a avut suficientă libertate de creație. Și asta se vede: introduce numeroase inovații la nivelul scenariului, inovații la care regizorii anteriori n-ar fi îndrăznit să spere. Scenaristul (dar și regizorul) Joss Whedon transplantează o problemă care a preocupat analiștii rasismului în contextul relației extraterestru - uman: contaminarea rasei/speciei. La finalul filmului anterior, Ripley omora toți alienii, în afară de "puiul" care avea să irumpă din cutia
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
din 4 martie cînd toate restituirile lor au fost veridice, încărcate cu sensuri și semnificații imanente partiturilor abordate, determinîndu-mă să uit, fie și numai pentru două ceasuri, că păcatul este un amestec de îndrăzneală și de lașitate, în același timp îndrăznind cu impertinență și capitulînd cu josnicie. Fără îndoială, "Game"-ul a ales îndrăzneala ca început al biruinței ori ca viziune a unui nobil scop, dincolo de propria ființă și peste orice lacomă primejdie. Iar Alexandru Matei, dacă în urmă cu douăzeci
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
proprie la revista unde sunt părtaș de atâta amar de vreme... Fie ce-o fi! Decât să-mi fie îngropată în uitare cartea, mai bine să mă arate lumea cu degetul, să ajung măcar astfel celebru pentru urmași. Ceea ce și îndrăznesc, în rândurile următoare. Cum se procedează, recurg și eu mai întâi la citatele pe temeiul cărora se construiește orice recenzie demnă de acest nume. Voi cita, întâi și întâi, nu fără o anumită intențiune, pentru cititorul oarecum adormit, istoric, câte ceva
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
cele două revolvere. Că nu erau pistoale adevărate nu-l interesa deloc. Erau poate false acasă, a explicat el odată, duse afară, în realitate, el nu mai putea garanta de nimic. Așa e literatura. Dacă e vorba de literatură, am îndrăznit să spun într-o zi, ca să dezamorsez bomba cu întârziere, de ce nu te apuci? Scrie cărți, și lasă viața în pace! Pune totul în cărți. Asta nu face rău nimănui, în timp ce... Nu pricepi absolut nimic, a răcnit el înroșindu-se
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
nu încercase? Cum să intri în literatură cu un act mort? Cu contrarul, da! Buum! Nu pricepi absolut nimic. Sunt ani de când încerc, șapte , dacă vrei să știi. Pagini peste pagini. Baloane de săpun. Nimic. Ar fi de ajuns, am îndrăznit iar, să deschizi una dintre uși. Când ne regulăm, nu asta faci?
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
textul încărcat de tristețe amestecată cu exasperare și cu oboseală al Martei Petreu despre obstacolele pe care le are de înfruntat ca să țină în viață revista "Apostrof". Nici revista "Ramuri", la care lucrez, nu stă financiar mai bine (ba, aș îndrăzni să zic, dimpotrivă - stă mai rău!), nici dificultățile de care ne lovim noi nu sunt mai mici. Iar aceste două exemple nu reprezintă cazuri speciale. Cunosc în amănunt situația și nu cred că greșesc dacă afirm că revistele literare, în
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
ajuns veritabile cangrene ale vieții publice românești. Legea lui Ohm funcționează la noi sub forma isteț-batjocoritoare " Dacă ești om cu mine, sunt și eu om cu tine." Din acest motiv, e aproape imposibil să fii clintit dintr-o funcție: cine îndrăznește să te dea la o parte, are de-a face cu întregul șir de complicități, șantaje, incompetențe, șperțuri și aranjamente la capătul căruia te afli. Se întâmplă ca de câteva săptămâni să petrec destul de mult timp în preajma cuiva care conduce
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
din mitologie, Cereasca lună iată că învie La colțul străzii, acolo, lîngă ram. Dintre ale noastre vorbe știu că una Există, pentru a o figura. Secretul stă, cred, în a o afla Cu umilință. Este vorba luna. Să întinez nu îndrăznesc curata Ivire-a lunii cu-o figură vană. Indescifrabilă-i și cotidiană Și mai presus de poezia-mi, biata. Și știu că luna sau cuvîntul luna E-un șir de semne care-au fost create Spre-a da un sens
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
divinitate națională absolută. Orice vorbă, cuvânt sau gest al său capătă pentru "patrioți" dimensiuni colosale; discursurile despre personalitatea și opera sa se reduc de foarte multe ori la o indigestă aglomerare de epitete ridicole. A te atinge de el, a îndrăzni să pui în discuție idei formulate de el, a emite rezerve despre unele din operele sale, este un act catalogat imediat drept o intolerabilă acțiune îndreptată împotriva neamului nostru. Nu de mult mi-a fost dat să aud din partea mai
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
spunându-i că aceștia au devastat Universitatea; din nefericire n-am talentul necesar pentru a reda vehemența cu care m-a pus la punct tovul; i-am arătat că au distrus aparatură, zbieretele au fost mai puternice; iar când am îndrăznit să vorbesc de cărțile pe care minerii le-au prăpădit, indignarea lui împotriva mea n-a mai cunoscut margini. Și atunci, recunosc, am mințit cu nerușinare: profitând de o scurtă pauză, fixându-l cu degetul, i-am spus pe un
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
în palma lui bătătorită de munca câmpului, deoarece domnul Alexandrescu îl învoise câteva zile să-și ajute tatăl la culesul porumbului de pe câmp, a cărui recoltă din acel an depășise orice așteptării. Mache o strânse cu delicatețe, iar la despărțire îndrăzni să o sărute pe obraz. Au trecut aproape doi ani de când Mache lucra în prăvălia domnului Alexandrescu, timp în care devenise om de bază și încredere pentru afacerile patronului, în orașul Ciulnița. Domnul Alexandrescu îl învățase tot ce era necesar
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
trebuia întreținută și ea, după cum promisese Chiștoroaia medicului, cu bani grei și pe organe se pot obține destul de mulți... Profețiile lui Perversso se împliniseră întocmai. Chiștoroaia putea să facă absolut ce dorea, fără ca să dea socoteală cuiva. Dacă ar fi îndrăznit vreunul, vreodată ceva, ar fi strigat imediat după rețeta doctorului: “Ce? Vreți să ne discriminați! Săriți cu toții!” Și atunci toți pacienții ar fi reacționat cu rapiditate. Își ajutau doar tovarășa de suferință! Deși superiorii cunoșteau tot ce face, nu putea
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
C.O.M. al vieții literare este perceput ca o sfidare. Cine se crede Mircea Cărtărescu? De ce nu rămâne aici, în terestritatea noastră, să mănânce salamul cu soia al literaturii minore, literatură ușor de scris și ușor de uitat, și îndrăznește să se plaseze la mare altitudine? Ce vrea să dovedească? De ce nu-i pasă de noi, care cheltuim atât de mult timp cu lansări de cărți, cu discuții, cu certuri și împăcări, cu aderări la partide politice, cu regizarea unor
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
de bacalaureat și-am venit la Uppsala la studii, am devenit istoric literar, mi-am scris dizertația despre un scriitor suedez din anii '40. În 1961 am debutat cu un mic roman plictisitor, Ochiul de cristal, pe care n-am îndrăznit să-l mai recitesc de atunci. Așa am apucat-o pe drumul de scriitor... Aș vrea să vorbim despre 25 ianuarie 1946: extrădarea celor 145 de soldați baltici. Un subiect delicat și controversat din istoria suedeză de după cel de-al
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
biografic. Pentru că, sigur, există unul. Nimic fără cauză în aceste popasuri pamfletare ale scrisului blagian. Că atitudini personal ostile l-au incitat pe gânditor, ne-o spune finalul "notei" critice Neopozitivismul, unde este interogat direct adeptul acestei orientări, unul care îndrăznise să ia în deriziune o idee din Spațiul mioritic, printr-o nepermisă exagerare. În cel de-al doilea și ultimul an al revistei "Saeculum", simetric, Blaga revine la subiectul prim, poziția revistelor teologice față de scrierile sale. Contestatarul teolog cunoscut este
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]