717 matches
-
o face Duhul Sfânt prin temere, evlavie și cunoștință; iar iluminarea care hărăzește cunoștința lucrurilor după rațiunile pe temeiul cărora există, o dăruiește celor vrednici de lumină, prin tărie, sfat și înțelegere; în sfârșit, desăvârșirea o hărăzește celor vrednici de îndumnezeire prin înțelepciunea atotluminoasă, simplă și întreagă, ridicându-i în mod nemijlocit și în tot chipul spre cauza lucrurilor, atât cât e cu putință oamenilor, încât strălucesc în ei numai însușirile dumnezeiești ale bunătății lui Dumnezeu. Prin aceasta cunoscându-se pe
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
ca să pătimească, ci ca să-l mântuiască pe om prin patimi, întrucât acesta se făcuse robul lor prin călcarea poruncii dumnezeiești, după ce la început fusese nepătimitor. Așadar la dreapta se află taina întrupării Cuvântului, cea conformă Providenței. Ea înfăptuiește prin har îndumnezeirea mai presus de fire a celor ce se mântuiesc, îndumnezeire hotărâtă mai înainte de veacuri, la care nu se va putea ridica după fire nici o rațiune a făpturilor. Iar la stânga stă taina patimii de viață făcătoare a lui Dumnezeu, care a
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
întrucât acesta se făcuse robul lor prin călcarea poruncii dumnezeiești, după ce la început fusese nepătimitor. Așadar la dreapta se află taina întrupării Cuvântului, cea conformă Providenței. Ea înfăptuiește prin har îndumnezeirea mai presus de fire a celor ce se mântuiesc, îndumnezeire hotărâtă mai înainte de veacuri, la care nu se va putea ridica după fire nici o rațiune a făpturilor. Iar la stânga stă taina patimii de viață făcătoare a lui Dumnezeu, care a voit să pătimească după trup. Ea este conformă Judecății și
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
măslini Scriptura a închipuit cele două popoare pe cel dintre păgâni și pe cel dintre Iudei (44). Ele sunt numite și "fii ungerii"564 (așa tâlcuiește Scriptura măslinii), pentru nașterea lor în duh și pentru harul înfierii dat lor spre îndumnezeire. La mijlocul lor se află Dumnezeu cel întrupat, stând ca într-un candelabru în Biserica universală, cea una și singură, și prin aceasta împăcându-le cu Sine și întreolaltă și făcându-le născătoare de lumină prin virtute și cunoștință. Sau poate
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
este descrisă ca o oglindă a emanației divine, omul poate reflecta la rândul său Ființa Necesară câtă vreme va parcurge cele șapte stări ale conștiinței văzute ca etape ale inițierii pe calea către Dumnezeu. Cea din urmă stare - starea de îndumnezeire - e asociată adevărului suprem. Influența sufismului se remarcă la nivelul scrierilor lui Ibn Sina prin simbolurile prelucrate într-o serie de "Epistole", dintre care "Epistola Păsării" descrie calea întoarcerii către divinitate a sufletului eliberat de trup, de constrângerile lumii fizice
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
cel ce primește Botezul devine membru al Bisericii. Omul este creat după chipul lui Dumnezeu, cu menirea de a deveni asemenea cu Dumnezeu. Prin Botez, se reface chipul lui Dumnezeu din om și se realizează asemănarea. Botezul nu ne oferă îndumnezeirea finală, ci ne deschide calea spre ea. Importanța vieții sacramentale în urcușul duhovnicesc al omului spre unirea cu Dumnezeu În întreaga literatură patristică se subliniază faptul că drumul despătimirii și al virtuților se parcurge cu Hristos și în Hristos, astfel
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
doar de om să se orienteze către bunurile divine pe care Biserica i le poate oferi<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, Editura Asa, București, 2004, p. 282. footnote>. În drumul omului spre îndumnezeire, omul nu este singur, neputând și nerealizând acest urcuș duhovnicesc perpetuu într-un mod pur uman, ci în Hristos. Jean Daniélou este de părere că doctrina spirituală a Sfântului Grigorie este o extensie a teologiei sale sacramentale<footnote Herbert Musurillo
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
considerată, de către teologia patristică, a fi „chip și asemănare a lui Dumnezeu”<footnote John D. Zizioulas, Being As Communion, Darton, Longman and Todd, London, 1985, p. 50. footnote>. Aceste două fațete nu sunt total distincte. Asemănarea este stadiul final al îndumnezeirii, dar nu numai aceasta, ci este și întreaga cale de-a lungul căreia se dezvoltă chipul prin mijlocirea voinței umane stimulată și asistată de slava lui Dumnezeu. Dacă „chipul nu Ține legătura cu Prototipul, nu se transfigurează, ci se desfigurează
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
noastre cu El. Chipul ajunge la desăvârșire, când firea omenească devine asemenea firii lui Dumnezeu, când dobândește participarea întreagă la bunurile necreate. „Fiți desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel din ceruri desăvârșit este” (Mt. 5, 48). Asemănarea cu Dumnezeu, desăvârșirea sau îndumnezeirea nu înseamnă identificarea cu Dumnezeu, ci un act de participare la atributele lui Dumnezeu pe măsura firii noastre create. În acest sens, paradigmatici pentru noi sunt sfinții. Și Dumnezeu voiește ca toți oamenii să devină sfinți, toți să devină asemenea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
IX, PG XLIV, col. 968C. footnote>. Nașterea prin Botez înseamnă „reconstituirea naturii umane, înnobilarea elementelor care o compun, pentru că ele se înfăptuiesc prin unirea cu Hristos”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 401. footnote>. Botezul nu ne oferă îndumnezeirea finală, ci ne deschide calea spre ea Viața creștină trebuie să fie o cultivare și o rodire permanentă a darurilor Duhului Sfânt primite în mod tainic la Botez, când cel nou botezat a fost uns de către preot cu Sfântul și
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
creștin, PSB, vol. 30, pp. 442-443. footnote>. Moartea față de păcat, săvârșită în Botez, se prelungește în viața duhovnicească prin efortul depus pentru despătimire și cultivarea virtuților, activând energiile divine așezate în suflet prin botez. Botezul nu ne oferă desăvârșirea sau îndumnezeirea finală, fără participarea activă a credinciosului, ci ea ne deschide calea spre aceasta. E limpede că schimbarea vieții noastre dobândită prin Botez „nu-i propriu-zis o schimbare, dacă noi rămânem tot în starea în care am fost. Despre cel ce
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
însă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18)202. Prin desfrânare, trupul este abătut de la rostul său firesc, căci trupul omului este chemat ca și sufletul și împreună cu el la unirea cu Dumnezeu prin virtute, la sfințire, îndumnezeire și slavă și are rostul de a face vădită încă din această lume slava lui Dumnezeu și arvuna Împărăției prin prezența transfiguratoare a Duhului în om. Nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt, Care este în voi
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
dăruie sc viața, nevinovăția, sfințenia Mea ....>><footnote Preot Constantin Galeriu, Tâlcuri la mari praznice de peste an, 22 de modele emiletice, Editura Anastasia, București, 2001, pp. 25-26. footnote>. Umanitatea Cuvântului, ipostaziată în El, penetrată de energia Lui, este fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le Christ dans la Théologie byzantine, Paris, Les Editions du Cerf, 1969, p. 106. footnote>. Hristos S-a întrupat ca să sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le Christ dans la Théologie byzantine, Paris, Les Editions du Cerf, 1969, p. 106. footnote>. Hristos S-a întrupat ca să sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie a rezumat astfel această dogmă: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu<footnote Sf. Atanasie cel Mare, De incarnatione Verbi, 54, P.G., XXV, col. 192. footnote>, dogmă ce constituie, de altfel, sinteza Ortodoxiei. Ideea aceasta
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
este neîncetat solicitată să transforme patima în virtute. Contingența umană - cu adevărat, întreaga ființă contingentă - este autentificată prin deschiderea sa în fața Divinului. Este creată de Dumnezeu pentru a-și realiza propria identitate în Creatorul său. Pentru că este creată pentru θέωσις (îndumnezeire), scopul său este de a nu se lăsa reabsorbită într-un Unul neoplatonic, sau de a evada din contingența și materialitatea sa spre o lume ideală a duhurilor sau formelor. Însăși ființa sa creată face posibilă o reală θέωσις<footnote
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
apusean de locuire, ci mai curând la ceea ce autorul numește „purtător de duh”<footnote Bazat pe textul biblic de la Gal. 2, 20: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”. footnote>. Atunci când Sfântul Grigorie al Nyssei face referire la îndumnezeire, θέωσις nu este abordarea sa favorită. El preferă în general să vorbească de „participarea” la atributele divine (Μετουσία Θεοῦ) și de obținerea „asemănării” cu Dumnezeu<footnote În afara studiilor fundamentale ale lui H. Merki ( Ὁμοίωσις θεῷ. Von der platonischen Angleichung an
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
speculația filosofică. Lecțiile par să fi fost învățate totuși, pentru că doctrina gregoriană a μετουσία Θεοῦ este doctrina origenistă a θέωσις-ului, dar acum prezentată într-un nou cod lingvistic destinat a clarifica o dată pentru totdeauna diferențele critice dintre teoria creștină a îndumnezeirii și limbajul asimilării platoniciene. Era ceva ce Sfântul Grigorie al Nyssei simțea că Origen nu fusese capabil să facă, pentru că nu se distanțase suficient de mitul căderii sufletelor preexistente în cosmosul material<footnote Ibidem, p. 108. footnote>. Noțiunea cheie aici
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
cosmosul material<footnote Ibidem, p. 108. footnote>. Noțiunea cheie aici este deci înlocuirea totală a termenului platonician de „asimilare”, prin termenul cheie creștinizat al Sfântului Grigorie, „participare” (μετουσία Θεοῦ)<footnote Ibidem, p. 106. footnote>. Acest stadiu al urcușului omului spre îndumnezeire înseamnă însăși unirea tainică a omului cu Dumnezeu, reprezentând apogeul drumului, când sufletul iese din el însuși și dobândește simțirea prezenței lui Dumnezeu, îndumnezeirea. Sfântul Grigorie arată această unire, la care este chemat fiecare creștin să o dobândească prin stăruințe
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Sfântului Grigorie, „participare” (μετουσία Θεοῦ)<footnote Ibidem, p. 106. footnote>. Acest stadiu al urcușului omului spre îndumnezeire înseamnă însăși unirea tainică a omului cu Dumnezeu, reprezentând apogeul drumului, când sufletul iese din el însuși și dobândește simțirea prezenței lui Dumnezeu, îndumnezeirea. Sfântul Grigorie arată această unire, la care este chemat fiecare creștin să o dobândească prin stăruințe neobosite și luptă, doar în Sfânta Biserică, utilizând termenii ἀνάκρασις și μετουσία, cu o proveniență platonică<footnote Dr. Constantin I. Băjău, Desăvârșirea creștină după
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
în tot ce este mai bun ... în fiecare moment creația este percepută a fi în stadiile sale de început datorită creșterii sale perpetue spre ceea ce este cel mai mare bun”<footnote Idem, Contra Eunomium, P. G. XLV, col. 797A. footnote>. Îndumnezeirea în gândirea Sfântului Grigorie este o urcare interioară, perpetuă, către unirea cu Dumnezeu; ea „nu are decât o limită, aceea de a nu avea niciuna”<footnote Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 300D. footnote>. Când vorbește despre firea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
quod non sint tres dii, P. G. XLV, col. 121. footnote>. Lucrarea De vita Moysis este, de fapt, o recenzie extinsă a ideilor lui Origen asupra acestei teme și poate fi considerată ca o sursă majoră pentru doctrina gregoriană a îndumnezeirii, exprimată în alți termeni. În această lucrare, Sfântul Grigorie descrie dinamica participării la Dumnezeu. Binele principal și suprem a cărui fire este bunătatea, este și se numește Dumnezeirea, fie că aceasta se înțelege sau nu. Din moment ce nu poate fi demonstrată
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
μετουσία să devină din ce în ce mai mare și mai aptă de a o primi<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 105AB. footnote>. Așadar, este doctrina gregoriană a participării la Dumnezeu (μετουσία Θεοῦ) similară conceptului de îndumnezeire, dar în termeni de referință mai morali și mai filosofici? Credem că da. În lucrarea Contra Eunomium, pe care a făcut-o publică după moartea fratelui său, Vasile, pentru a-i apăra acestuia post mortem onoarea în fața atacurilor continui ale
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
iar în tratatul său, Despre desăvârșire, merge mai departe și declară în mod explicit că Hristos nu s-a mulțumit să-și unească firea umană cu cea divină, ci, prin dinamica Întrupării, va permite și ființelor umane să participe la îndumnezeire (πρòς μετουσίαν τῆς θεóτητος), cel puțin, dacă s-au purificat de păcat<footnote Idem, Contra Eunomium, 3.4.22; De perfectione Hominis, 8.1 apud J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 108. footnote>. Participarea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
mai desăvârșit, prin asceză, cu atât mai mult se unește cu Dumnezeu și cu toate membrele Bisericii, prin puterea Sfântului Duh<footnote Dr. Constantin I. Băjău, Desăvârșirea creștină după Sfântul Grigorie al Nissei ..., p. 105. footnote>. Sfântul Grigorie aplică terminologia îndumnezeirii la operarea Sfintelor Taine și la un aspect al căii întunericului, și anume „informarea” sufletului cu privire la caracteristicile naturii divine. Totuși, autorul preferă să discute ultimul aspect în lucrările sale de maturitate în contextul participării la Dumnezeu (μετουσία Θεοῦ), și nu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Taine și la un aspect al căii întunericului, și anume „informarea” sufletului cu privire la caracteristicile naturii divine. Totuși, autorul preferă să discute ultimul aspect în lucrările sale de maturitate în contextul participării la Dumnezeu (μετουσία Θεοῦ), și nu în cel al îndumnezeirii. Dumnezeu reprezintă virtutea absolută (ἡ παντελὴς ἀρετή). Prin urmare, „oricine urmărește virtutea adevărată participă la nimeni altceva decât Dumnezeu” (oὐδὲν ἕτερoν ἢ Θεoῦ μετέχει)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 310A. footnote>. Aceasta nu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]