600 matches
-
mulțumit că am venit să o văd. Nu mi-a vorbit nimic de boala ei. Am aflat, atunci, de la regină, vestea tristă a morții lui Octavian Goga, din noaptea aceea. Cu ochii în lacrimi, mi-a spus că este adînc îndurerată de moartea lui Goga, un sincer și talentat colaborator al ei. De la generalul Svidenek, am aflat, la plecare, că medicii o consideră pierdută. După cîteva luni, în vară, regina Maria a fost adusă în țară. Era muribundă, încă de cînd
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și ne înțeleseserăm să mergem împreună, a doua zi, să-l vedem. În noaptea aceea, Ion Inculeț moare, răpus de o puternică criză de inimă. Pierderea, atît de brutală și neașteptată a lui Inculeț, bun și sincer prieten, m-a îndurerat și întristat profund. Familia lui a fost înștiințată de poliție în privința convoiului mortuar, care va trebui să parcurgă drumul cel mai scurt pînă la cimitirul Bellu și că nu va avea onorurile mlitare, cu toate că avea cele mai înalte decorații, toate
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
spera să-i treacă, „ultima etapă de jenă”. Vineri, 28 mai. Pierderea lui Dan Mavros, coleg de clasă și prieten, ,,bun camarad, bun elev”, cu cele mai mari nădejdi de afirmare în viață, după cum considera Carol al II-lea, îl îndurerează profund pe Mihai. Sâmbătă, 29 mai. Dimineața, la Școala Palatină, părintele Popescu, profesor al școlii, și Preda Fundățeanu, directorul de studii, au vrut să vorbească elevilor ,,de camaradul lor” decedat, dar n-au putut, i-au podidit lacrimile. Mihai trebuia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și prinț. Mi-a promis și s-a ținut de cuvânt”. Urdăreanu i-a spus lui Mihai că „Știubei a venit să-i vorbească de această chestiune și ea a primit bani”. Era lovitura de grație pentru orice îndrăgostit. Tatăl, îndurerat la rândul său, descrie suferința tânărului: „Duduia a vorbit lung cu Mihăiță <...>. Săracul băiat este foarte adânc mâhnit și nu vrea decât un singur lucru: să o revadă și să aibă o explicație cu ea, căci nu mai pricepe nimica
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
instaurarea dictaturii, autoproclamarea ca șef de partid, deși era monarh constituțional, practicile de camarilă; duplicitatea față de mișcarea legionară și, în sfârșit, îngăduința acordată Duduii de a se amesteca în treburi de stat, direct și indirect. În mod cert l-a îndurerat atitudinea regelui față de mama sa. „Voevodul era ținut într-o strânsă izolare de mama sa. În afara unui telefon zilnic cu Florența, unde regina-mamă își petrecea exilul, nici o altă comunicare nu era posibilă. Oficial, din așa numite « rațiuni de stat » în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
francilor sunt câțiva prinți de sânge. și În Flandra, și În Italia. Bohemund a lăsat și el urmași. Până și În Bizanț s-ar putea face o căsătorie avantajoasă. — Părinte Bernhard, izbucni Hildebrand, ceea ce spui acum mă uimește și mă Îndurerează peste măsură. Cum adi că, ducele ar vrea s-o sacrifice pe Adelheid, s-o silească să facă o căsătorie politică, cine știe cu ce progenitură din cine știe ce ramură a cine știe cărei case princiare, cine știe unde? La sentimentele copilei nu se gândește
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
căile Lui sunt necunoscute... În acea clipă, străinul de la fereastră, care urmărise totul În tăcere, Începu să vorbească: — Vă rog să mă iertați că Îndrăznesc să grăiesc În fața atâtor capete luminate. O fac numai pentru că soarta celor doi tineri mă Îndurerează. Ce știm? știm că domnița Adelheid a plecat de la cuvioșia voastră, se Înclină el către sihastru. Îngăduiți să cercetăm drumurile În jurul acelui loc. Eu, ca străin, pot s-o fac fără să bat prea tare la ochi. — și dacă te
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
legat cu lanțuri de un stâlp, zăcea, Însângerat și cu căluș În gură, Neidhard, stăpânul conacului. Îl dezlegară și-i șterseră sângele de pe fața tumefiată și stropită cu noroi. Lacrimi grele i se prelingeau din ochi. Abia mișcându-și membrele Îndurerate, bătrânul castelan se Închină În fața stăpânului: — Mărite stăpâne, iartă-mă. N-am cunoscut gândurile mișelești ale trădătorilor. Mă rugaseră să-i adăpostesc pentru a putea face În fața Măriilor Voastre un nou jurământ de credință. Să jure că niciodată nu vor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu tot! și ce, parcă olan deza avea sânge mai ilustru decât familia Montfort? Bodo zâmbi: — Banii pot să servească unor scopuri mai bune decât războaielor dintre frați. Să lăsăm asta. Ești tatăl meu și așa vei rămâne! Nu mă Îndurera privindu-mă altfel decât ca pe fiul tău... Întinse brațele și-l trase spre el pe bătrânul căruia Îi curgeau lacrimi de fericire pe obraz. Bodo al lui! Totdeauna fusese un suflet nobil și nici acum nu era altfel! — ... Totuși
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cuvenit unui cap Încoronat, bătrânul bancher Urs Își duse fiul iubit acasă la Zürich și-l Îngropă alături de Wilfriede. Fu trimis un curier la Curtea regelui Ludovic, pentru a-i anunța moartea fratelui său vitreg. Dacă această veste l-a Îndurerat sau dacă a fost mai degrabă ușurat s-o audă nu s-a știut niciodată. În orice caz a fost de acord ca acesta să fie Înmormântat de tatăl său adoptiv, acolo unde trăise, și nu În cavourile catedralei din
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de viață În această duminică de toamnă. Ceața s-a ridicat. Câmpul e bine lucrat; grădinile și livezile sunt pline de farmec și țăranii radioși, bine Îmbrăcați. În această zi de sărbătoare, gândul Îmi fuge la marele Gambeta. În fața lumii Îndurerate de pierderea, la 1870, a Alsaciei și Lorenei, el a spus celebrele cuvinte „N‘en parlons plus. Pensons y toujours”. Să nu mai vorbim. Gândul să fie Întodeauna acolo. Trecem prin Nancy, centru universitar În care studiază agronomia mulți români
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în „Răspuns dlui N. Iorga” - Bucovina nr. 198/26 noiembrie 1919. Același Const Cehan-Racoviță, dar în calitate de președinte al Sindicatului ziariștilor din Bucovina, în același număr, alături de articolul „Moartea lui Vlahuță” reprodus din Chemarea, publică următoarea telegramă adresată doamnei Vlahuță: „Adânc îndurerați prin pierderea marelui poet Vlahuță, care a lăsat una din dungile luminoase în viața noastră literară și a fost pe lângă mare gânditor și cel mai bun prieten al poporului pe care l-a iubit și l-a înălțat în formă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
această scrisoare vă va parveni „în timp util”. Pot să vă trimit, în plic, franci elvețieni pentru a-mi cumpăra, dacă aveți bunătatea, anumite cărți suedeze? Dumézil mi-a povestit de cearta dvs. cu Widengren și acest lucru m-a îndurerat. Sper că nu vă veți irosi nervii pentru această istorie... Prezentați-i, vă rog, omagiile mele dnei Wikander. Soția mea vă transmite, amândurora, gândurile sale cele mai bune. Credeți-mă foarte sincer și cu prietenie al dvs.ș,ț Mircea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
către WIKANDER*" 16 iunie 19701 Scumpe Stig, Abia astăzi am primit scrisoarea dvs. de la Madrid, din 20 mai** (plicul era „Correo aereo”, dar timbrul l-a obligat, probabil, la un regim maritim). Christinel și cum mine suntem profund și sincer îndurerați de tragedia care v-a încercat, pe Gunnel, pe dvs. și restul familiei. Cu neputință de înțeles, cu neputință de crezut! A trebuit să recitesc scrisoarea pentru a mă convinge că am citit bine prima oară! Ce să spunem? Ce
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
produse în spiritul nostru sînt mai substanțiale decît cele produse în fizicul nostru". El se considera un scriitor politic, mai ales prin atitudinile și linia politică promovată. A fost un mărturisitor al epocii în care a trăit, pe cît de îndurerat, pe atît de vehement-justițiar. Sînt voci care condamnă "revizuirea" unor autori de incontestabilă valoare care, între altele, au fost și colaboratori ai regimului comunist. Tocmai faptul că sînt scriitori de mare talent, și totuși au semnat pactul cu diavolul, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
modestii; și-apoi, aceiași sau alții se refugiază În religie sau În religii, care le promit o „adevărată, armonică existență”, o „recompensă pentru multele avataruri suportate În această vale a plîngerii”, aruncând, cum o spune curajosul Nietzsche (care și-a Îndurerat Mama, În primul rând, soție de pastor, prin aceea că ataca bazele creștinismului!Ă -, anatema asupra unicei noastre vieții și asupra norocului nostru omenesc. Nu, deși Îl consider din tinerețe un maestru al meu și am arătat-o În mod
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a mai adăugat În curte. Nu știu dacă mai trăiește. Doamna Ciurea merită și D-sa să fie menționată, deoarece, i-a dat un prețios concurs (...) și mai târziu, În timpul școalei, cu ocazia șezătorilor culturale. Venind la Fălticeni, m-ar Îndurera mult să văd lipsa atâtor cunoscuți! Gândul meu i-ar chema alături de noi, dar cum să mai vie?! Voi Încerca să vin cu trenul, dacă nu se va putea altfel. Eleva mea (fostă) n-a renunțat la promisiune, dacă vor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
prietenului său, istoricul literar Zigu Ornea, de la care o dețin: - Nu mai înțeleg nimic! Nu mai înțeleg nimic! Nu, nu avusese niciodată sub comunism posturi importante, în felul lui era și el un dizident, ca și noi, să-l fi îndurerat, uimit, nu căderea clicii ceaușiste, ci surparea sistemului continental al comunismului, surparea Moscovei?! Deși ani la rând, în deceniul cinci și șase, eu și Nichita și Matei nu aveam o părere grozavă despre generația lui Mugur, Labiș, Cosașu, Mazilu - de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mea definitivă, în martie ’90, i-am lăsat pe alții, mai tineri și mai puțin cunoscuți scriitori, să ocupe cu lejeritate și cu o firească poftă de notorietate - și de putere politică?! - avanscena vieții culturale! M-au uimit doar și îndurerat fricțiunile și chiar fisurarea unității noastre „de dinainte”, „excluderea” și „izolarea” unor nume de prim rang doar pentru că comiseseră „crima” de a se alia cu o altă tabără politică decât cea care „trebuia să conducă România”! S-a mers până
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
alese și pomi deosebiți, iar la Sfântul Mormânt al Domnului unde este sfințenie nu se mai ocupă nimeni de Întreținerea lui. Bine că au pus mâna pe stăpânirea lui. Dar să lăsăm să vorbească faptele, așa cum a zis și părintele, Îndurerat de soarta și situația care predomină acolo. Grecii și rușii vor da seama de ce fac! En-Karem Vedere generală din En-Karem Acest sat este la o distanță de 7 km de Ierusalim. Este locuit de arabi și musulmani. Aici s-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Germania va distruge Franța.“ „Dar Anglia, ce face Anglia?“ „Anglia nu se mișcă, vin de la Londra. Sunt deciși să nu se amestece.“ „Dar noi? Ce facem?“ „Noi nu putem fi decât de partea învingătorului, și învingătorul va fi germanul. Sunt îndurerat, dar nu putem face altfel.“ Eram trăsnită. Pornii înapoi, dar nu spusei mamei această tristă știre, pe care mă gândeam că o va afla a doua zi. Când trecurăm granița și ne văzurăm pe pământul nostru, exultam de bucurie, deși
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu foametea și toate lipsurile din cauza distrugerii, la retragere, a puțurilor de petrol, a fabricilor din țară și a depozitelor de cereale. doamna olga stolojan Aceste perspective, deși îngrijorătoare, nu ne înspăimântau; deveniserăm filozofi și chiar stoici, dar ce ne îndureră adânc fu moartea aproape subită a bunei noastre prietene doamna Olga Stolojan. După două zile abia de pat, s-a stins în seara de 9 ianuarie fără de durere, fără de o mișcare, pe când soțul meu prepara o injecție ca să-i întărească
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de același căpitan Moos. Neștiind ora, eram în pădure cu țigănușii mei, după micșunele. În fugă acasă, găsii pe cumnata mea foarte tristă și supărată de arestarea ei. Tot sperase să scape, își făcuse multe iluzii, a căror pierdere o îndurera continuu. Starița, de acord cu mine, o instală în casele maicei Filofteia, cu odăi mari și luminoase la etaj. Toți erau încântați, maica de a-și scăpa salonul din mâinile lui Vintilică, maica Filofteia de a avea o chiriașă, eu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o feliuță de cârnat și pâine prăjită. Noi am dedus că voise să-l convingă că furturile comise la noi sunt justificate prin lipsa de la ei și că nu puternicii zile profitau de dânsele. De câte ori era vorba de Stere, mă îndurera ideea că acel om, pe care îl crezusem așa de înflăcărat patriot, cu suflet de apostol, cult și muncitor, devenise un instrument dârz al vrăjmașului învingător, orbit de o seacă ambiție. Vorbea fără sfială de împărțirea țării și de intrarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
atras, desigur, pe când stăteam de vorbă, buna ploaie care răcori aerul și potoli praful pentru drumul lor înapoi. Ce repede trecură cele două-trei ore petrecute împreună, câte întrebări nu le puserăm și câte știri nu aflarăm! Una, mai ales, ne îndureră: moartea lui Dumitru, fiul doctorului Brătianu și al Anei, născută Pherekyde. Băiatul se prăpădise la Moscova de o pneumonie, pe un ger de [minus] 30 de grade. Era un copil care promitea mult, atât prin calitățile lui, cât și prin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]