4,474 matches
-
Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2014, în cadru extraprocesual penal. ... 153. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 51/1991, realizarea securității naționale se înfăptuiește prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art. 1 din același act normativ. Astfel, complexul de activități derulat de organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale se circumscrie acestei
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, și implică existența unor proceduri unice pentru situații deosebite, așa cum este și cea a accesului la bunurile debitorului, în cadrul procedurii executării silite. ... 15. Mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul având legitimarea constituțională de a stabili, prin lege, procedura de judecată. Totodată, art. 129 din Constituție prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condițiile legii, ceea
DECIZIA nr. 855 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253814]
-
pentru vânzare în termen de 30 de zile după recoltare, producere sau procesare; ... n) recepție - acțiunea de preluare a mărfii în spațiile cumpărătorului, a produselor agricole și/sau alimentare în baza verificării cantitative și calitative a mărfii; ... o) represalii comerciale - acțiuni înfăptuite de către un cumpărător asupra furnizorului sau a furnizorului asupra cumpărătorului, cu scop de intimidare pentru a influența comportamentul acestuia, în sensul acceptării condițiilor contractuale ale cumpărătorului sau furnizorului sau a unor condiții comerciale defavorabile furnizorului, respectiv cumpărătorului; ... p) stocarea
LEGE nr. 81 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253842]
-
prin lege încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 131 din Constituție, nefiind asigurată garantarea drepturilor cetățenilor în cadrul unui stat de drept și respectarea supremației legilor. Astfel, „a recunoaște angajaților părții civile dreptul de a înfăptui procedee probatorii și de a întocmi mijloace de probă reprezintă o violare fățișă a principiului egalității de arme, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală și ale art.
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
judecătorii sunt independenți, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Aceste deosebiri reflectă, în mod firesc, natura diferită a funcțiilor constituționale pe care cele două categorii de magistrați le îndeplinesc. Astfel, potrivit art. 124 alin. (1) din Constituție, judecătorii înfăptuiesc justiția în numele legii, în vreme ce, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituție, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. De altfel, sesizând aceste diferențe
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
sancționator aplicabil. În final, arată că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 124 din Constituție prin lipsa dreptului de apreciere al instanțelor judecătorești cu privire la interpretarea și aplicarea egală a legii, deși acestea au competența constituțională de a înfăptui justiția. ... 22. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Susține că prin aplicarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 s-ar putea ajunge la aplicarea retroactivă a legii penale mai nefavorabile, respectiv
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
nu este mai presus de lege“. Așadar, Curtea a observat că principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității, ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. ... 14. Totodată, Curtea a reținut că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
în a stabili norma de drept aplicabilă. ... 63. Tranșarea asupra acestui aspect nu se poate realiza însă altfel decât determinându-se natura dreptului a cărui sancționare se urmărește atunci când se pretinde acordarea dobânzilor penalizatoare, demers care nu se poate înfăptui la nivel de principiu, pe calea hotărârii prealabile, ci în mod concret, la speța dedusă judecății, în funcție de modalitatea de formulare a pretențiilor și de fundamentul acestora. ... 64. Întrebarea instanței de trimitere vizează de fapt, prin solicitarea identificării „unui
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
Nimeni nu este mai presus de lege“. Așadar, Curtea reține că principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității, ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. De altfel, instanța de contencios constituțional a subliniat în jurisprudența sa că neutralitatea este de esența justiției (Decizia nr. 410 din 12 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.049 din 12
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
explicitare a semnificației sintagmei menționate. ... 21. În prezent, potrivit prevederilor art. 2 lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, sintagma „jurisdicție administrativă specială“ semnifică „activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competența de soluționare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale“. ... 22. Așadar, cu
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
urmărește să schimbe raționamentul instanței și să îl înlocuiască cu cel făcut de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României, entitate exterioară autorității judecătorești, lipsită de prerogativa constituțională de a spune dreptul și de a înfăptui justiția, care aparține exclusiv instanțelor de judecată, conform art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, în condițiile în care aceasta a analizat exact același ansamblu de fapte și împrejurări precum cel avut în vedere de instanța judecătorească. ... 22. Pentru aceste
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părților. De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. ... 17. Neintervenind
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
nr. 21/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, unde s-au statuat următoarele: „Verificarea compatibilității normelor Codului de procedură civilă cu raporturile de drept administrativ este parte a actului de justiție înfăptuit de judecător, iar în privința procedurii speciale de executare instituite de art. 24 din Legea nr. 554/2004 trebuie avut în vedere faptul că aceasta se aplică numai dacă, prin dispozitivul hotărârii definitive ce constituie titlu executoriu, autoritatea publică a fost
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
de drept și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 4 iunie 2021, instanța supremă a statuat următoarele: „Verificarea compatibilității normelor Codului de procedură civilă cu raporturile de drept administrativ este parte a actului de justiție înfăptuit de judecător, iar în privința procedurii speciale de executare instituite de art. 24 din Legea nr. 554/2004 trebuie avut în vedere faptul că aceasta se aplică numai dacă, prin dispozitivul hotărârii definitive ce constituie titlu executoriu, autoritatea publică a fost
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
din lăstari de tulpină. Modificări în starea potrivit acestui criteriu pot surveni în situația declanșării procesului de regenerare și înlocuire a actualei generații cu una nouă, ceea ce este un proces de durată și nu se estimează că se va înfăptui pe perioada de aplicare a prezentului Plan de management. În situația în care se va declanșa procesul de regenerare, se vor efectua evaluări și pentru semințișul instalat, ca etaj distinct; ulterior se va proceda la integrarea rezultatului constatat pentru semințiș
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părților. De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată. ... 21. Neintervenind
DECIZIA nr. 286 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258795]
-
Constituție, potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“. Așadar, principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. ... 20. Totodată, Curtea observă, în acord cu jurisprudența instanței de la Strasbourg (a se vedea, în acest sens, hotărârile pronunțate în cauzele Curții Europene a Drepturilor Omului: Procola împotriva Luxemburgului; Le Compte van Leuven, de Meyer
DECIZIA nr. 230 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273560]
-
desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. ... 36. Curtea a subliniat că aceste deosebiri reflectă, în mod firesc, natura diferită a funcțiilor constituționale pe care cele două categorii de magistrați le îndeplinesc. Astfel, potrivit art. 124 alin. (1) din Constituție, judecătorii înfăptuiesc justiția în numele legii, în vreme ce, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituție, „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor“. ... 37. De asemenea, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 186 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273559]
-
cerințelor populației; lucrătorii din acest sector beneficiază de măsuri specifice de protecție a muncii, de compensare a timpului de lucru efectuat în zilele de repaus săptămînal și în zilele de sărbători legale. Articolul 43 Personalul didactic are îndatorirea de a înfăptui rolul și funcțiile care revin învățămîntului în Republică Socialistă România, de a asigura instruirea temeinică a tineretului și educarea acestuia în spiritul dragostei față de patria socialistă, față de muncă, de a contribui la pregătirea și perfecționarea cadrelor necesare, în strînsă legătură
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
formă, să-și îndeplinească sarcinile ce-i revin. Articolul 61 (1) La încadrarea în funcție, personalul din aparatul de stat depune un jurămînt de loialitate față de statul nostru socialist, față de clasa muncitoare și întregul popor, prin care se angajează să înfăptuiască în cele mai bune condiții politică partidului și statului în domeniul său de activitate, să respecte cu strictețe și să îndeplinească cu simt de răspundere toate atribuțiile de serviciu ce îi sînt încredințate. ... (2) Funcțiile pentru care se depune jurămîntul
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
care o aduce pe aceasta în postura de favorită, este înțelegerea tactiă dintre SUA și UE, ca la FMI să fie un director de origine europeană în timp ce la Banca Mondială să fie desemnat un american. Dacă această mutare s-ar înfăptui Christine Lagarde ar deveni prima femeie care devine director executiv al Fondului Monetar Internațional în istoria de 64 de ani a instituției financiare. Principalul adversar al Ministrului Francez de Finanțe este guvernatorului băncii Mexicului, Agustin Carstens, care bucură de sprijinul
Christine Lagarde favorită pentru a deveni prima femeie director general din istoria FMI () [Corola-journal/Journalistic/60222_a_61547]
-
organizații obștești îndeplinesc atribuțiile în domeniul stabilirii și modificării prețurilor și tarifelor prevăzute în art. 113-115 din prezenta lege. Capitolul 11 Atribuții în domeniul controlului prețurilor și tarifelor Articolul 118 Politică partidului și statului în domeniul prețurilor și tarifelor se înfăptuiește sub controlul Mării Adunări Naționale și Consiliului de Stat. Consiliul de Miniștri controlează aplicarea dispozițiilor legale privind regimul prețurilor și tarifelor în economia națională și ia măsuri pentru respectarea strictă a acestora. Articolul 119 Comitetul de Stat pentru Prețuri are
LEGE Nr. 19 din 16 decembrie 1971 *** Republicată cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106320_a_107649]
-
1 Personalul didactic din Republică Socialistă România are misiunea nobilă și de înaltă răspundere socială și patriotică de a realiza țelurile învățămîntului, contribuind la formarea multilaterala și armonioasă a personalității umane, la înflorirea orînduirii și națiunii noastre socialiste. Personalul didactic înfăptuiește politică Partidului Comunist Român și a statului român în domeniul învățămîntului; el asigura tinerelor generații pregătirea de cultură generală și de specialitate în vederea integrării active în viața socială, le formează concepția științifică despre natura și societate, le cultiva dragostea nețărmurita
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
cerințelor populației; lucrătorii din acest sector beneficiază de măsuri specifice de protecție a muncii, de compensare a timpului de lucru efectuat în zilele de repaus săptămînal și în zilele de sărbători legale. Articolul 43 Personalul didactic are îndatorirea de a înfăptui rolul și funcțiile care revin învățămîntului în Republică Socialistă România, de a asigura instruirea temeinică a tineretului și educarea acestuia în spiritul dragostei față de patria socialistă, față de muncă, de a contribui la pregătirea și perfecționarea cadrelor necesare, în strînsă legătură
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
formă, să-și îndeplinească sarcinile ce-i revin. Articolul 61 (1) La încadrarea în funcție, personalul din aparatul de stat depune un jurămînt de loialitate față de statul nostru socialist, față de clasa muncitoare și întregul popor, prin care se angajează să înfăptuiască în cele mai bune condiții politică partidului și statului în domeniul său de activitate, să respecte cu strictețe și să îndeplinească cu simt de răspundere toate atribuțiile de serviciu ce îi sînt încredințate. ... (2) Funcțiile pentru care se depune jurămîntul
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]