561 matches
-
luna mai sunt vestite la Malabon, Pasig, În provincia Rizal, și cele din Quezon City și Makati Manila. Un car alegoric deschide sărbătoarea santacruzan, În cadrul căreia frumoase fete costumate În eroine mitologice, În elegante „ternos” defilează pe străzi sub baldachine Înflorate, În timp ce alte participante le luminează drumul cu torțe. Tot În luna mai are loc festivitatea Carabao, din orașul Pulilan, la 45 km de Manila, unde sute de buhai de apă sau carabaos (bivoli) pavoazați trec pe străzile orașului, aducând, alături de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cocos proaspete, luată direct dintr-o grămadă de pe tarabă, al cărei capac se taie În fața noastră de mâinile destoinice ale unei femei cu fața oacheșă numai zâmbet, purtând o bluză deschisă de sub care se văd sânii pietroși și o fustă Înflorată, lipită pe șoldurile planturoase, rubensiene. Această licoare naturală ne-a redat forțele și implicit buna dispoziție. Sub un umbrar este improvizată o scenă de lemn pe care, În curând, evoluează câteva perechi de mici dansatori În strălucite costume, mai ales
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ultimă generație, mărci prestigioase. Par noi-nouțe, nu cred că sunt folosite prea des. Prețul prohibitiv al unei ore de „fitness” ? Lipsa de apetit a clienților pentru asemenea activități ? Oricum, florile de plastic așezate în vaze transparente pe pervazul înalt, prosoapele înflorate și diverse afișe decupate din reviste de profil îi dădeau acestei săli care fusese gândită inițial ca o încercare de schimbare, de „occidentalizare” a vechii băi, un aer de „cameră bună”, așa cum se poate vedea în casele de la țară. Un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ceva” greu de definit. În marele cortegiu condus de Mitropolitul Moldovei sunt mai mulți tineri studenți îmbrăcați în costume populare moldovenești, fete și băieți deopotrivă. Unii dintre ei poartă la brâu tricolorul. O fată tremură vizibil sub bluza subțire și înflorată, un coleg ține într-o mână o torță aprinsă, iar cu cealaltă vrea să mențină în echilibru o căciulă de blană prea largă și prea înaltă pentru capul său bălai. Steagurile și un megafon, cocoțat în vârful unei prăjini de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trecutului este prezentă, iar atitudinea ostilă a regimului comunist față de prezența masivă a religiei în spațiul public, ignorată. Un grup mare de rromi, de toate vârstele, aduce în curtea mănăstirii un cazan mare cu sarmale. Cazanul, acoperit cu un ștergar înflorat, este purtat ostentativ, expus privirilor celor din jur, „să-l vadă lumea”. După ce este depus lângă zidul de incintă al bisericii, cel care părea a fi șeful adunării cheamă un călugăr, „să binecuvânteze mâncarea, să servim și noi la lume
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
hainele lui cele mai bune, adică o geacă de piele turcească, neagră și rigidă ca o anvelopă second-hand, pe care apa se scurge în mici șiroaie fine, alunecoase. Mama și cele două bunici sunt îmbrăcate „ca la țară”, poartă basmale înflorate, fuste, au un fel de sacoșe mari de pânză pe umăr, confecționate în casă, fără nicio îndoială. Unul dintre copilași mușcă cu poftă dintr-un corn cu mac pe care-l ține într-o mână, în cealaltă are un buchet
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spune că a înghețat stând acolo și că îi este frică să nu-i înghețe și marfa. Sunt frapat de portul ei hibrid : fustă neagră, „tradițională”, cizme negre din piele cumpărate din comerț, dar „îmbunătățite” cu blană de iepure, basma înflorată, iar în locul vechilor desagi de purtat pe umăr, sacoșe din pânză groasă, rezistentă, pe care scria ceva în limba germană. Puțin mai departe, în șirul vânzătorilor locali, tolerați de către poliție în timpul zilelor de pelerinaj, văd o altă vânzătoare de pulovere
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
le distribuia în Celular. Acest Om făcea o operă duhovnicească extraordinară. Mântuind pe alții se mântuia pe sine. Cu răbdare demnă de ucenicii care copiau în mânăstiri sau în chilii pustii Sfânta Scriptură sau alte lucrări Sfinte, caligrafiind cu majuscule înflorate cuvântul sfânt și de învățătură patristică, Moș Epure, pătruns de învățătura tainică a Cuvântului dumnezeiesc, părea înger în trup. În afara zâmbetu lui ce te învăluia ca o lumină sfântă, gestul lui de dăruire a cărțuliilor devenea sacru: „Gustă și vezi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în direcția drumului. Când am ajuns în dreptul pistei, Gilbert m-a zărit și s-a întors spre mine. Ne-am întâmpinat unul pe celălalt zâmbind. Gilbert purta un costum negru din stofă subțire, o cămașă în dungi și o cravată înflorată. Când m-a zărit, și-a scos pălăria. Nu-l mai văzusem de trei sau patru ani și arăta foarte îmbătrânit. Misterioasele, oribilele schimbări care alterează fața omenească în trecerea de la tinerețe la bătrânețe pot să întârzie, să tărăgăneze cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
zîmbetul său nu dispare nici pentru că suferința se insinuează și pe drumul fericirii liniștite. Dizarmoniile vieții se evaporă pînă la urmă în fața marii forțe cu care este trăită. Humoristul nu se refugiază în pustiu pentru că nu se împlinesc toate visele înflorate. Consecința răfuielii cu viața, pe care o presupune marele humor, poate să se prefacă într-o tinerețe. Fiindcă humorul nu se potrivește cu prima tinerețe. Aceasta lasă să i se reverse forța, fără să se gîndească la acele limite pe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mine, surâzând luminos, larg, îmbietor... O rugasem, sfios, plin de inocență, candid... să stea cât mai aproape de mine și să mă lase s-o mângâi pe picioare... La ora care-a urmat a intrat veselă, pășind săltat într-o fustă înflorată, cu falduri late. Așteptam cu sufletul la gură. A început să dicteze aruncându-mi o privire lucioasă, ațâțată, promițătoare... Și totul a fost ca un vis. Nici nu știu când s-a lipit de mine, mi-a luat mâna și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
misterul de muștele albastre, insistente... și coama țeselată cochet de vizitiul spitalului, Ghiță... Era un deliciu al vieții mele de doctor plecat la vaccinări... Culmea e că nu-mi amintesc cum o alintam... numele ei... știu că o înjuram lung, înflorat, cu duioșie... iar ea ițea urechile a pricepere și acceptare... *** Cred totuși că Lișca o chema... Eu o îndemnam, hățuind-o abia simțit (era extrem de sensibilă la semnale!), hai Lișca! hai Frișca!!! Avea o înspumare indecentă și parfumată... Am hălăduit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
sau de la Dorohoi. Hainele din suman erau purtate și-n zilele de lucru și-n cele de sărbătoare. Erau cusute la evreii din Darabani sau și la unii croitori din sate. Costumul femeilor se compunea dintr-o cămașă de in înflorată, încheiată la gât cu nasturi. Fustele erau lungi și largi din material cumpărat. La marginea de jos a fustei se vedea poala cămășii care uneori avea și dantelă lucrată de cele mai multe ori manual. în picioare se purtau opinci sau ghete
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se îngrijea pentru completarea lăzii de zestre pentru toate fetele pe care le avea de măritat. Materiile prime din care se confecționa îmbrăcămintea și lenjeria pentru zestre erau lâna, cânepa, inul și în unele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și rupte de ale tatălui său. în tot acest timp muzica intona diferite melodii vesele. Către amiază la casa mirelui veneau trei-patru faetoane cu cei mai frumoși și mai buni cai din sat împodobiți cu flori la hamuri și batiste înflorate, legate la coamă pentru a se putea pleca la mireasă. însoțit de vornicei și druște, rude apropiate și de muzică, mirele pleacă la casa miresei, unde erau întâmpinați de părinții miresei care îi cinstesc pe oaspeți cu câte un pahar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la mire-acasă! La ieșirea din casă, mirele ca să poată lua mireasa, trebuie să dea vadră-ceva bani și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cei cărora le oferă micul lor spectacol. Căluțul este construit din lemn și împodobit cu mărgele cu multă măiestrie, iar în frunte i se pune o oglindă mică în loc de stea. Cel care joacă căluțul este îmbrăcat frumos cu o cămașă înflorată și largă care acoperă veștele din față și din spate, marcând astfel corpul căluțului. La veșca din spate este prinsă coada calului făcută dintr-un fuior de cânepă sau chiar din părul tăiat din coada calului. Copiii joacă căluțul într-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu întrebarea gâfâit stereotipă și perfect lămuritoare: „Ce mi-ai adus?“ Nu sosea niciodată cu mâna goală mătușa mea favorită de o viață Elenuța (1894-1979), cumnata mamei și cea mai bună prietenă a ei atunci (vara își făceau rochii identice, înflorate, stârnind pe stradă sau în localuri publice curiozitatea lumii), soția fratelui ei cel mare, Salustiu (1881-1926). Maior pornit pe strălucită carieră (s-a prăpădit tocmai când se pregătea să devină colonel), făcuse școala militară la austrieci, servise și în capitala
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
asigurându-mă că, oricum, nu se stătea mult în închisoarea din Uranus; o bătrână țărancă (o fi fost oare chiar așa bătrână cum mi se părea în vremea aceea?) ghemuită într-un colț și murmurând rugăciuni; o țigancă cu rochie înflorată; o profesoară între două vârste; tânăra Măriuca C., arestată pe stradă și adusă - Dumnezeu știe de ce! - direct la Uranus, în rochie de seară și pantofi roșii cu tocuri înalte... Eram toate vinovate de delicte „politice“ sau asimilate, dar eram singura
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Spontex“ 15. 2 (două) cutii de lame „Gilette“ 16. 3 (trei) tuburi cu pastă de ras „Creme a raser“ 17. 3 (trei) metri de material de balonsaid gri-bej 18. 2 (două) cupoane de circa 4 m. crepon de învelit mobilă, înflorat galben, alb, albastru etc. Nu s-a făcut nici o plângere că s-a folosit vreun procedeu ilegal în timpul percheziției. Percheziția a început la orele 16 și s-a terminat la orele 18.30. Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
regulile de bază, înainte de a face apel la stiliști. 1. Alege mai ales vestimentații în tonuri calde, nestridente. 2. Îmbracă haine fără inscripții, fără logouri vizibile și, de preferat, cu desene și imprimeuri cât mai simple. Sunt de evitat materialele înflorate sau cele prea încărcate. 3. De asemenea, este preferabilă îmbrăcămintea cu cât mai puține culori. Alege combinații din aceleași culori, în nuanțe diferite. Spre exemplu, în loc să asortezi o cămașă roșie la un sacou verde și o fustă maro, alege nuanțe
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
vă mai spun, nu știu ce să zic, din astea. Să aibă umor. A.N.: Trebuie să arate bine? C.A.: Trebuie să arate decent. Mă enervează când îi văd la televizor cu fular în dungi, sacou în carouri și eventual cămașă înflorată. Se vede când ești trendy, dar și când nu știi să te îmbraci. A.N.: Te-ai simțit vreodată descurajată să mai faci live-uri, de ceva ce ți-au spus șefii, ceva comentarii în redacție? C.A.: Mă gândeam
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
expresive ale limbii germane - 1931). In funcție de relațiile dintre cuvinte și obiecte, stilurile pot fi împărțite în conceptuale și senzitive, succinte și prolixe sau în minimalizatoare 237 și amplificatoare, categorice și vagi, liniștite și agitate, vulgare și elevate, simple și înflorate : în funcție de relațiile dintre cuvinte, ele pot fi clasificate în : tensionate și destinse, plastice și muzicale, netede și aspre, incolore și colorate ; în funcție de relațiile dintre cuvinte și întregul sistem al limbii, pot fi deosebite stiluri orale și stiluri scrise, stiluri șablon
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pentru participarea la concursul Tinerimii Române unde a prezentat o disertație pe tema "Dezvoltarea teatrului românesc", câștigătoare a premiului II. Momentul înmânării premiului este redat cu emoție în memoriile scriitorului: Un domn în vârstă îmi întinse o diplomă cu chenar înflorat, aurit; îmi strânse mâna, rosti câteva cuvinte; primii, de asemeni, două pachete grele de cărți; de abia le ridicai. Un ropot de aplauze sublinie momentul. Cu pachetele în mâini, mirat de toate, ieșii de pe scenă. Eram în 21 mai 1925
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
e urzită din astfel de pliuri ale imaginilor care evocă pulsiuni infrareale, zvâcniri ale inaparentului în căutarea unei forme: "Liberatoare poezie, târâtă de pământ,/ Un călăreț cioplește neliniști obosite/ Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer -/ Un demon vânt, înflorat, metalic,/ Cu mâini de sunete, bolnav rostogolite". Ar fi inutil să depliem acest relief și să căutăm la suprafața netedă un sens. Poezia (se) eliberează tocmai în relieful accidentat al imaginilor juxtapuse, în tectonica vălurită, măcinată, a unei dinamici. Arborii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]