7,435 matches
-
în rezonanță cu un celebru adagiu heideggerian: Der Dichter nennt das Heilige! (Poetul este cel care rostește Sacrul). Ceea ce nu poate fi de mirare dacă luăm în considerație că poetul își desăvârșise formarea spirituală cu unul dintre discipolii celui care, înfruntând întrega tradiție filozofică pornită de la Platon, își îngăduia să declare că timpul civilizației și culturii actuale „reprezintă eine Zeit der Dürftigkeit, o epocă a indigenței, a puținătății, a mizeriei spirituale.”[ 16] Nu este deci întâmplător că ecourile acestui gând, ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
tradițională, cultură majoră și modernitate a teatrului universal: Leni Pințea-Homeag - unic vultur, cu tărie de stei și scânteieri de cremene, țâșnit din Poarta Carpaților Meridionali, din țara Rucărului și a Branului, a Cheilor Dâmboviței și a Grădiștei, acolo unde se înfruntă, prin priviri de foc și fulgere întemeietoare, Munții Bucegi și cei ce poartă numele regal Piatra Craiului. Singuratica, pierduta în negura timpului Piatră a Craiului - adică a Dinastului ce va fi domnit pe aici acum două-trei mii de ani! - ne-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
repartizat o casă cu chirie pe strada Theodor Aman nr. 9 A, fără să fie însă despăgubită vreodată pentru fosta locuință demolată. Ultimul an din viața Stelei Covaci a fost cel mai cumplit, ea nemaiavând energia din tinerețe cu care înfruntase sistemul și suferind de grave probleme cardiace. În „compensație” pentru tot acel șir de nedreptăți, Stela Covaci a primit, la vârsta de 80 de ani, un nou ordin de evacuare din partea executorilor judecătorești, pe motiv că imobilul este revendicat. Pe
IN MEMORIAM. Iartă-ne, Stela Covaci! [Corola-blog/BlogPost/93697_a_94989]
-
Dintr-o unduire apare un val mai mare.. Tăceri ce mocnesc în jarul sufletesc, Prelungind conflicte ce aspru izbesc, Vibrând în suflete prea multe dorinți, Tac și iubirile uscate fără de căinți... Tăcerea înșelătoare fără de liniști, Orbitoare vorbe, pe bune le înfrunți, Părăsind peșterile sumbre te așezi La tratative, problema tot maschezi... Auzind spațiul.. în loc de comunicare, Tăcând, nesațiul se extinde ca o boare Încremeniri viabile-n seamăn făr’tip, Pârlește fervoros asemănări la chip... Cu dor de pacea din tăcerea liniștită, Conflictul
TĂCERI CE DOR.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377167_a_378496]
-
-Ale tale sunt, mă, ale tale! zâmbea mama. Surorile se uitau la mine îmbufnate și începeau să-mi ceară: -Da’, ce, dă-ne și nouă! -Nu vă dau! le spuneam, arțăgos. -Da’, de ce nu ne dai? insistau ele. -Uite-așa! le înfruntam eu. -Mamăă! Nouă nu ne dă ouă! țipau ele. Eu le spuneam fălos: -Da’...ce? Voi ați fost după Câțu-Mâțu? Bosumflare...bâzâieli...urlete...Mama intervenea și le liniștea: -Lasă, că vouă vă dau de la mine! -Da’...nu sunt de la Câțu-Mâțu
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
frumoasă ca o zână, strigând: - Stai, nu trage! Prințul scăpă arcul din mână. Fata prinse căprioara pe după gât, îi șopti ceva, o sărută pe botic și o eliberă. - Heeii, strigă prințul, ce faci? E vânatul meu! - E pădurea mea, îl înfruntă fata. Abia atunci Prințul Galben băgă de seamă că, în jurul său, copacii erau albaștri, florile erau albastre, iarba era albastră, întocmai cum erau ochii, părul și straiele fetei care îi răsărise în cale. Înțelese că ajunsese pe tărâm vrăjmaș, dar
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
să aprindeți rugul, rog juriul să mă condamne și pe mine la același rug! Vreau, Lucas, să mă jertfesc pentru Evanghelie, pentru Isus, odată cu tine! - Nicolas! De ce ai venit? De ce ai lăsat soția și copilașii și ai venit aici, să înfrunți martirajul, alături de mine?! - Frate Lucas! Nu tu m-ai învățat că cine va voi să-și scape viața, o va pierde, iar cine o va pierde, va câștiga viața veșnică în Hristos? - Nicolas! N-am crezut că poți fi atât
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NEOBRĂZAT ALINT Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Amușinează vântul larga zare, Pe fața mării, dealuri, văi și munte, Un mesager astral trimis să-nfrunte Întârziate pâlcuri de ninsoare. Le poartă blând spre veșnicii polare Lăsând în urmă calde alizee Să-mbrace lumea în veșmânt de fee, Pământu-n toporași, pomii în floare. Și încântat de-atâtea noi ispite, Cosițe de codane răscolește, Le flutură rochița
NEOBRĂZAT ALINT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377260_a_378589]
-
vârsta de 88 de ani... Și atunci mi-am adus aminte și m-am gândit îndelung că Părintele Ioan Iovan a fost un mărturisitor al lui Iisus Hristos, care a purtat cu vrednicie jugul preoției atât în vremea regimului comunist, înfruntând nouă ani de temniță, cât și după anul 1990, de când a slujit ca preot și duhovnic la această sfântă mănăstire. Înaltpreasfințitul Părinte Andrei - Arhiepiscopul de atunci al Alba Iuliei, a spus despre Părintele Ioan Iovan că „a fost un mărturisitor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
mi-a luminat privirea... Când vântul vieții m-a făcut să mă-nconvoi, Când m-a lovit pe suflet vreun cuvânt, M-ai scuturat ca pe o frunză și apoi, Mi-ai așezat genunchii la pământ... Și când durerea singură am înfruntat, Plângând la ceas de noapte prin spitale, Tu, singur, ai venit și m-ai vegheat, Și-alături, în genunchi, mi-ai dat răbdare... Mi-ai șters cu mâna-ți lacrime amare, Și mi-ai zvântat de chin rănitul suflet, Iar
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
politică cum devenise România pentru a-i distruge spiritul creștin. De aceea, ca un adevărat nebun întru Hristos ,“precum singur se declara, el va lupta cu înverșunare pentru salvarea neamului prin credință“. Prin ardoarea credinței sale, prin forța cu care înfruntă obstacolele, prin înțelepciunea și convingerea cu care demola ateismul și afirma credința, Valeriu Gafencu “a fost contemporan întru mărturisirea credinței cu Isus Hristos, acolo sus pe Muntele Fericirii , ascultându-l cu atenție pe Mărturisitor.” El, a înțeles cel mai bine sensul
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Toate Articolele Autorului Crater inutil cu-mpietrită lavă. Părăsit altar fără de icoane. Ceasu-nțepenit în secunda gravă mustind de toane. Sub sigiliu fals timpul tânăr încă. Și-i atât absurd în iarna căruntă. Viermi dizgrațioși tot ce văd mănâncă și ne înfruntă. Pe pereții albi învechite pete. Aerul fetid, și-adiind distruge. Vezi răul râzând, cioplind pe-ndelete numai coșciuge. În zadar încerci prin deșert să semeni. Bruma de curaj în nămeți se zbate. Peste tot mereu te-mpiedici de semeni, sărmane gloate
ŞI-ABIA... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382293_a_383622]
-
de ploi... Octombrie-și cade ploaia... rece sloi . În zare, vârf de munte e în gri . Coroană de oțel duce pe a sa frunte. Roca mângâie brazii-ncepând a aburi, Dantela Geei fiind zeilor punte... Octombrie-și cade ploaia... să-i înfrunte . 13 oct 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: OCTOMBRIE-ȘI CADE PLOAIA... / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1747, Anul V, 13 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
OCTOMBRIE-ŞI CADE PLOAIA... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382305_a_383634]
-
nebunească, ucigătoare trecere de la orizontalitatea aparentei tîrîtoare, parca mulțumită doar cu faptul că există, la verticalitatea unei demnități nu numai nebănuite, dar parcă nici măcar de conceput? Ce s-a întâmplat oare acolo, în sufletele acelei mîini de OAMENI care au înfruntat pînă la capăt, cu mîinile goale, dar cu inimile explodând de nebuna adiere a libertății, diviziile motorizate ale “celor mai iubiți” călăi ai poporului român ? S-au gîndit ei, oare, la ce va fi după, după ce puterile îi vor fi
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
lui David sau Pavel se poate întâlni cu frământarea lui Hamlet și a tuturor înaintașilor săi milenari, care au aceleași posibilități omenești, în fața aceleiași absurde existențe și-au pus aceeași întrebare: "La ce bun?" Din mănunchiul de tineri porniți să înfrunte viața sub crucea gândirii, fiecare caută să evadeze cum poate: Emilian în social, Eleazar în credință, David mai întâi în asceză apoi în cotidian. Singur Pavel, consecvent duce experiența la capăt, în moarte"... Și-acum finalul (alături de regretul că n-
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
se schimbă numai termenii și sentimentul "morții salvatoare" este servit tineretului... în Apus, ca și în Răsărit și în Extremul Orient milioanele de tineri cresc cu totul în alt spirit decât cel preconizat de ideologia "depășirii materiei". Acești tineri vor înfrunta la nevoie moartea, după cum o primesc și astăzi în țările invadate de armatele agresorilor... Acest lucru îl fac însă pentru triumful vieții și distrugerea tuturor acelora care o urăsc și o amenință". (Viața Românească nr. 6, mai-iunie-iulie 1938.) Toate cele
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
în calitate de bursier-propus de genialul compozitor și interpret George Enescu „care a fost uluit de talentul său”- la Conservatorul Național Superior de Muzică din Paris, timp de doi ani (1937-1939). Revenind în țară și-a reluat pregătirea de specialitate - înfruntând diversele greutăți din perioada războiului până în 1947, beneficiind de îndrumarea renumiților maeștrii: Mihail Jora, Constanța Erbiceanu, Mihail Andricu, Constantin Brăiloiu ș.a. Debutul artistic - într-un recital de excepție a avut loc la vârsta de nouă ani , înainte de plecarea la studii
Valentin Gheorghiu - la 85 de ani by Al. I. BĂDULESCU. () [Corola-journal/Journalistic/83123_a_84448]
-
ale Rusiei, până la Stalingrad (în perioada în care Armata română lupta de partea Germaniei și a aliaților ei) și, ulterior, spre vestul Europei, până la Viena (după 23 august 1944). Au fost ani în care au văzut suferința și moartea, au înfruntat primejdii de tot felul, au cunoscut mari personalități ale timpului (pe Antoine de Saint-Exupéry, printre alții), dar și oameni diferiți, cu mentalități și sisteme de valori specifice culturii țării lor. Acționând pe ambele fronturi, aviatoarele au avut ocazia să compare
Amazoanele văzduhului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8311_a_9636]
-
an. Câștigarea localelor a căpătat, dincolo de semnificativul acces la fondurile europene (pe care "sistemul" le va deturna "firesc" prin același probat joc al aparențelor) o importanță majoră pentru configurarea viitorului legislativ. La "parlamentare", PD-L-ul va trebui, probabil, să înfrunte o întreagă "monstruoasă coaliție", de la dreapta (PNL-ul) la stânga (PSD-ul, PRM-ul, PC-ul). Bucureștiul a devenit, încă o dată, ținta cea mai rîvnită a tuturor partidelor intrate în competiție. Pentru PD-L, ea este esențială. Pierderea Capitalei ar fi
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
umbră, dintre deznădejde și iluminare, luminozitatea scăzută filtrată adesea prin pînza cețurilor de dincolo de vreme întrețin un fel de halou protector în jurul personajelor și a locului, cheiul se termină cu prova unei bărci eșuate. Uneori, umbrele dublează personajele, staturile se înfruntă, cea impresionantă a Părintelui Iov, cu cea modestă, cocîrjată a Părintelui Anatoli ambele proiectate fantast, grav în lumina flăcărilor din sobă pe un perete ca în teatrul Nô. Aceste lumini și umbre recreează în filmul lui Lungin tensiuni și o
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
după război. Deși ar fi avut, probabil, posibilitatea să treacă neobservat în vâltoarea schimbărilor de regim, deși ar fi putut lesne să părăsească țara - așa cum au făcut mulți din colegii săi de generație -, Noica a preferat să rămână și să înfrunte urgia bolșevică. Mai mult, s-a pus la dispoziția legii, într-un moment în care erau în desfășurare sau se pregăteau marile răfuieli politice. Fragmentul, aflat în volumul "Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat etc." (Editura Vremea, 1996
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
datoriei, onoarea de a conduce cu demnitate și demnitatea de a sluji cu credință, dar și despre dragoste și respect reciproc -, și care întreține, totodată, suspansul pe tot parcursul acțiunii, până la deznodământul neașteptat și tragic. Tensiunea dintre personajele care se înfruntă - baronul de l'Aubépine și paznicul său de vânătoare, Lambert - este cu atât mai mare cu cât ele ni se prezintă într-un moment de criză de identitate, într-o lume care și-a pierdut reperele: Franța, de după marea fractură
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
președinte și vice-președinte al Academiei, este exclus dintre membrii ei, alături de mulți alții (printre care Lucian Blaga), i se fixează domiciliu obligatoriu și i se suprimă pensia, ca fiind "bestie moșierească". Octogenarul ajunge la sapă de lemn. E silit să înfrunte sărăcia, să-și vândă ultimele obiecte din casă. La capătul puterilor, notează exasperat: "Sunt fără provizii și lemne de foc. Și ca mine sunt mulți alți colegi, foști profesori universitari și membri ai Academiei Române. Dacă oamenii care reprezintă în România
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
R-G l-a publicat la 85 de ani nu mi se pare "...ultimul cui bătut în coșciugul Noului Roman", cum spune cronicarul de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, și nici "... un vals hipnotic de dominare și supunere care obligă cititorul să-și înfrunte propria sa moralitate și propria sănătate mintală" cum scrie cronicarul de la The Guardian. Mi se pare, mai degrabă, ultima încercare a lui A R-G de a-și convinge cititorii că de fapt Noul Roman, acuzat tot mai acut că n-
Romanul testicular-testamentar al lui Robbe-Grillet by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8391_a_9716]
-
explozivă. Finalul, remarcabil prin ideile sclipitoare dezvoltate generos, prin fantezia și impetuozitatea discursului muzical, a încununat o prestație pe care superlativele nu o pot desemna în totalitate. Ascultându-l pe Valentin Gheorghiu, am avut revelația tinereții spirituale a artistului care, înfruntând timpul, își păstrează neștirbit elanul și bucuria de a dărui publicului talentul și tot ce are mai frumos; a fost o adevărată lecție de gândire artistică superioară, de noblețe și frumusețe expresivă. Cântul său pianistic este o îngemănare armonioasă de
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]