547 matches
-
că au și crescut, Și și-au luat zborul, Și e prea târziu acum pentru tine să le dai.. Doar o...“ —„... linguriță de zahăr ajută doctoria să se ducă pe gât.“ Emily și cu mine Începem să cântăm, vocile noastre Îngemănându-se ca o elice argintie. Dintr-odată, mă izbește cel mai cutremurător sentiment, că filmul Încearcă să spună ceva despre mine și chiar atunci Emily anunță: — Când o să am copii, mami, o să am grijă de ei singură până or să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mai gemut odată clar ca omul care moare, Apoi te lăsași patimei ce te ardea, Sibyllă, Și-n lupta noastră te-am adus sub greul vieții mele, Pecetea-am rupt, ce pîn-acum junețea ți-o sigilă - Un corp am fost îngemănat trăind o viaț-obscură, Demonic-dulce, amoros, spasmotică, febrilă, Și sufletele noastre-atunci pe buze atârnate S-au contopit în sărutări, în desmierdări, în milă, Parc-am trecut noi amândoi în noaptea neființei, Ne-am zugrumat în sărutări, ne-am omorât, copilă! {EminescuOpIV
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În centru și nu la locul lui, adică ultimul? Poate, combinate cumva, aparent inocentele litere rezervă cine știe ce surpriză, maschează un cifru, o cheie, o sugestie, un indiciu oricât de firav... După ce le-am Învârtit În toate felurile și le-am Îngemănat metodic câte trei, câte patru, câte șapte - „combinări de n luate câte k”, Îmi suna În creier glasul enervant al profesorului de matematică din liceu, nu-mi prea plăcuseră științele exacte sau, cel puțin, nu În varianta lor didactică din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
zi, privirile se abandonează misterelor nopții, când luna își sprijină fruntea pe umărul teiului din curte și-și lasă lacrimile argintate, printre golașele crengi învăluite în vântul rece, ca într-o pelerină a timpului. Până în zori, ochii necuprinși ai astrelor, îngemănați cu ai mei, scrutează adâncimea nopții, în căutarea miracolului creației.
?ntre noapte ?i zi by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83251_a_84576]
-
ducă spre nemurire. Râvnim eternitatea, dar ne ospătăm copios din bucatele efemerului. Eternitatea este curtată insistent și de conchistadorii clipei. Dinamica spiritului vascularizează apetitul gloriei. Intră în eternitate îndeosebi viețile cu justificare estetică. Groaza de efemer impulsionează creația. Geniile au îngemănat amurgurile cu zorii. Geniul se luptă cu morile de vânt, dar și cu clepsidrele. Geniile au în priviri fâlfâiri de vultur. Geniile sunt tulburătoare și prin zonele lor de fragilitate. Salutăm la statui chinul de până la cățărarea pe soclu. La
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe care o răsucise povestind. Vorbea rar Anton, molcom și captivant, că uneori ți se tăia răsuflarea. În liniștea serii glasul lui se auzea ca un cântec duios... un greier de sub o tufă de liliac, începu concertul de seară... Se îngemăna ziua cu noaptea, reluă el povestirea, când, înainte de ivirea zorilor, în dimineața zilei de Sânt Ilie, se porni din nou ploaia, o ploaie care credeam că ne îneacă... norocul nostru, că n-a ținut mult și s-a oprit așa cum
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vecernie, ziua aluneca ușor către seară. Din cer începu să cadă zăpadă cu fulgi mari plutind în aer leneși ca niște fluturi albi. Nori grei începură să alunece pe cer întunecându-l. În depărtare, se vedea creasta dealului Ciomaga, sură, îngemănată cu cerul, iar pădurea, ca o uriașă pată întunecată. De după creastă răsare luna... - Ce zici Antoane, vom avea noroc în noaptea asta?!... întrebă moșierul de Fălciu, Grigore Șipoteanu, despre „pândă“. - Dă, cucoani Griguță... știu eu ce să zâc, ... murmură pădurarul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe pereți c-un Hristos conturat mai mult aluziv cu un personaj care duce în spate nu o cruce de răstignit, ci întreaga povară a omenirii. Și e singur, singur, singur, revoltător de singur... Durerea de pe chipul Său este însă îngemănată cu bucuria și speranța. Unul dintre ucenici mi-a spus că este atât de frumos și de "nu știu cum să mai zic, lady", încât nu L-ar lăsa niciodată să-i spele picioarele lui, păcătosul. Nici nu mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
veșnicia și nici măcar o împăcare cu o viață de după viață, din moment ce vorbește despre vidul ce rămâne după consumarea zilei. Dincolo de toate, frământări, încercări, firești așteptări, este în poezia lui un dramatic strigăt al singurătății omului, de la început, din momentul nașterii, îngemănat cu disperarea absenței mărturiilor legate de „a fi”, care se înalță într-una dintre cele mai tulburătoare elegii din volum: nici martorii nașterii mele nu mai știu / amănunte. așezați ca într-un tablou / al Coborârii de pe cruce, nu au înțeles
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și copaci cu ale căror trunchiuri se unesc acestea, de șerpi îndrăzneți, într-un spațiu în care perechea care traversează cartea se propune drept doi stâlpi de piatră printre care treceau îndrăgostiții către moarte, fiindcă Eros și Thanatos cutreieră, aproape îngemănați acest univers erotomorf, unde cei doi îndrăgostiți par a reîncarna perechea primordială. Armonia peste care stăpânesc cei doi, cvasiedenică, este însă, fracturată de energii dionisiace, a căror expresie alegorică sunt hergheliile înaripate care fac dragoste alungându se, în timp ce aerul e
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
iluzii deșarte; înhămate la caii mei ce refuzau galopul, lăsam în urmă potopul. Căutam o altă rostuire să mai rămân în amintire. Un glas striga: nu te mai teme! Prin zăbrelele privirii a orbit o stea, cu icoanele lacrimilor se îngemăna. În rest, ca la teatru: cu vulturi și râme-n iarbă, cu jocuri de săgeți și de cuvinte spuse de mire; cu salturi și voci amatoare de bătrâni erau cântece străine-n rostire. Încerc pereții camerei cu tapetul de mătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
pierdut de curînd În propria-i călătorie, poate spre Jupiter. Un recunoscut nonconformist. Maestru absolut al filmului, de la a la z. Selecție subiectivă: Paths of Glory, Full Metal Jacket. Capodopere: 2001 A Space Odyssey și A Clockwork Orange. Despre portocală, Îngemănată cu O, Lucky Man (Lindsay Anderson) și Brazil (Terry Gilliam), poate altădată. La fel și despre ultimul lui film, Eyes Wide Shut. Lolita a fost o deziluzie. Mai Întîi, actorii: singurii adevărați sînt Shelley Winters (Charlotte Haze), o actriță uimitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de ce, un deget În ureche. Urmează o minunată mostră de proză scurtă dar veselă, deasupra excepționalei semnături a lui Romeo Popescu: Noaptea de amor. Topica e foarte sănătoasă, Încă din start, provenind parcă din topinambur (nap porcesc): „Doar buzele noastre Îngemănate spintecau farmecul nopții”. Astfel spintecat, farmecul se ducea-ncotro vedea cu ochii, dar rămîneau buzele Îngemănate. Cei doi Îndrăgostiți plecau apoi În parc, că bătea vîntul, și se duceau la el acasă. Unde Începeau să Întreprindă niște lucruri care de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
moment de grea cumpănă pentru noi ca popor în acele împrejurări internaționale deosebit de vitrege, a fost o personalitate de o cinste și o probitate morală ieșite din comun și n-ar fi meritat acea soartă tragică proprie care s-a îngemănat cu soarta tragică a poporului nostru. În loc să i se recunoască meritele și să fie înveșnicit în bronzul unor statui, a fost predat rușilor de către comuniști, care nu puteau să-i ierte îndrăzneala de a reîntregi granițele țării și l-au
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cu factorii interesați și cum le protejează acestora interesele. 1.3. Caracteristicile guvernanței Guvernanța corporativă funcționează pe baza unor principii , considerate ca stâlpi ai bunei guvernări de Raportul Cadbury, și anume: integritatea, transparența și răspunderea. Integritatea este un concept-cheie și îngemănează un comportament corespunzător și etic, respectiv grija pentru interesele altora și responsabilitatea socială. Acest concept este atașat implicit activităților desfășurate în sectorul public, iar pentru sectorul privat este un principiu care are în vedere obținerea de profit. Transparența este necesară
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
a „dacilor liberi”, a Basarabilor, Mușatinilor și a „nației române” etc., iar versurile alunecă uneori în convențional și circumstanțial. În al doilea rând, D. e un poet al suavității și purității florale (volumul Noapte de grație, 1982, este relevant), temă îngemănată cu aceea a feminității, al cărei devot este himericul. Fantastul rupe trandafiri din parcuri, „Pe care îi împart femeilor frumoase / Cu mers legănător, cu gene somnoroase”, în vreme ce „eu supus sunt să plătesc amenzi / Și ele știu, și-mi ies în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
este fiul ninsorii, femeia poartă în ea sămânța morții, lumea s-a născut dintr-un imens ou. Sunt valorificate poematic dualitatea spirit-trup, geneza: "Ești o femeie, lume, ca să te birui eu,/ Isus Hristos, sexul lui Dumnezeu." și trupul și sufletul se îngemănează, sufletul nu se poate defini, el este flacără, fulger, aer. Miturile, deși unele ne sunt cunoscute, sunt îmbogățite cu sensuri, nuanțe și culori. În poemul "Rușine", după ce trece prin toate miturile genezei, poetul adoptă atitudinea psalmistului, reeditând pe Arghezi, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
frig/ și potrivește ochiul în afară/ cu àur de sfânt ce înconjoară/ mormântul cald din care plâng și strig". Arhitectura eroticii are la bază un principiu ordonator/ configurator de lumi împrumutat din poezia marilor mistici, iar mitul propriu-zis erotic se îngemănează cu cel thanatic, când nu se confundă cu cel poietic. S-ar putea spune, prin urmare, că autorul ce-și plimbă adesea iubita "în umbra lirei lui. Orfeu..." face parte mai degrabă din specia rafinată a pretinșilor erotomani pentru care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mult, visul de întemeiere a Statelor Unite ale Europei, care apăruse sub formă ectoplasmatică în "utopiile" secolului al XVII-lea (William Penn, abatele de Saint-Pierre) sau "proiectul păcii perpetue" al lui Kant capătă consistența unui sistem de idei în care se îngemănează emanciparea naționalităților, democrația republicană și federația europeană. Victor Hugo profetizează sublim domnia viitoare a Statelor Unite ale Europei, care vestesc ele însele Omenirea înfrățită a viitorului. Mai mult, europenismul, federalismul, cosmopolitismul și internaționalismul vor fi aduse laolaltă la sfîrșitul secolului al
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cel bun sau cel rău, în luptă totdeauna, în luptă neîmpăcată, ca lumina cu întunericul". Într-o societate bolnavă, răul se întinde "ca umbra în înserare". Când începe a se redresa, când se anunță zorii, lumina e încă amestecată, binele îngemănat până la nediferențiere cu răul. Partea cea mai activă a comunității e obligată a-și spune mereu cuvântul, a mijloci împlinirea marilor nădejdi colective. Pentru aceasta însă, insista Xenopol, o înțelegere și o lucrare comună a elementului bun este condiția neapărată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
personaj apt să instruiască, dar și să învețe la rândul său, adică să se perfecționeze odată cu mediul pe care îl vrea modelat după mintea și inima sa. Desigur, sunt multe feluri de învățătură, însă nu comunică ele întreolaltă? Scientia se îngemănează firesc cu philosophia perennis care nutrește orice teologie, orice direcție spirituală în ansamblu. Dacă am evocat aici mai ales rolul învățătorului este pentru că în ultimele secole, cu deosebire după Revoluția franceză de la 1789, societatea s-a laicizat progresiv, ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
începe", după remarca lui F. Châtelet din Histoire des idéologies. Se admite în genere că asistăm la un proces febril de unificare, proces accelerat de noile revoluții tehnologice, nu lipsit însă de sincope și de primejdii. Speranța și teama se îngemănează pretutindeni, spectrul unui cataclism fără voie persistă, în timp ce "drama imperiilor" (R. Aron) își desfășoară ultimul act. Înseamnă aceasta și sfârșitul istoriei? Trebuie să punem oare acest sfârșit pe seama capitalului, ca B.-H. Lévy, pentru care "istoria nu (mai) există"? O
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Luminilor, A.L. Schloser definea istoria într-un fel apropiat, ca "adunare sistematică de fapte, prin care starea actuală a pământului și a neamului omenesc se poate înțelege rațional"2. Într-o atare viziune, acum familiară, geografia și istoria se îngemănau firesc, participând la efortul sintezei. Între timp, această sinteză a devenit și mai complexă, reclamând colaborarea mai multor științe, a celor din sfera antropologică îndeosebi. Sensul ei a rămas definit de Ranke la jumătatea secolului XIX: "Sarcina istoriei e aflarea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o familie inseparabilă", iar peste câțiva ani E. Poteca întrezărea chiar o Europă "de la Portugalia până la Siberia", cu alte cuvinte un spațiu întins și polimorf, în care neamul său își poate rostui un loc mai confortabil. Utopia și realismul se îngemănau discret. Să urmăm europenilor mai deaproape" devine, în expresia lui Gr. Pleșoianu, un îndemn salutar și o regulă de conduită. Aplicarea ei întâmpină numeroase rezistențe, ceea ce face ca idealul european să rămână practic intangibil, deși elita cea mai activă milita
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
două simboluri (recu rente în poetica barbiană): soarele și inelul nuntirii (roata albă). În primul rând, imaginația se deschide spre „mântuitul azur“ al Ideilor, exprimând aspirația spre absolutul cunoașterii. Această temă principală a baladei, exprimată ca fascinație a solarității, se îngemănează cu tema iubirii: iubire imposibilă între Crypto și Enigel, logodnă cosmică, nuntă mitică, între Enigel și soarele, aprins inel. În al doilea rând, sufle tulfân tână este și o sursă a creației, fiindcă prin simetrie inversă, „în oglindă“, reinter pretează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]