2,826 matches
-
timp: „Vedeți că o să vă facă așa, fiți tari, nu vă lăsați!”. Ajungeau să le transmită vești de la cei din afară. Au fost și gardieni care, iată, erau mai blânzi, mai buni. Dar, în mare, torționarii au încercat să-i îngenuncheze de tot pe deținuții politici și religioși. La închisoarea din Pitești era cunoscută „reeducarea” prin tortură, prin chin. Erau puși deținuții să se bată între ei. Și ziceau: „Dacă nu o să vă bateți voi, o să vă batem noi pe amândoi
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
și plină de mister. Acum nu mai e cazul să dorm în lașitate, tot ce am strâns în mine pot liber să profer și totuși mă simt astăzi cu mult mai prizonier văzând că mii de visuri mi-au fost îngenuncheate. Mi-au maltratat speranța în chin de nedescris, și-au bătut joc de dânsa și implicit de mine. Apoi pe-aceeași cruce cu ură ne-au ucis. Ea a murit. Eu încă, în cuiele meschine, agonizez alături de îngerul trimis să
LIBER de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385047_a_386376]
-
minte doar dansul tău dansat nainte de a pleca spre a nu te mai găsi niciunde . Și acum să te găsesc aici cerșind ca cea mai amărâtă ființă de pe lume. -Aliană, frumosă Aliană, am strigat cât am putut de încet îngenunchind. Hai să mergem, i-am zis ridicând-o încet de umerii slăbiți. - Dar cine ești și unde ai vrea acuma să mă duci, m-a întrebat așa mirată privindu-mă pierdută în gândurile ei. - Ai vrea să-ți fiu din
FEREASTRA UNEI NOPȚI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384350_a_385679]
-
nesfârșite pagini S-au dovedit în vreme tăgăduite margini, O simplă-nșiruire de nefirești cuvinte. Spun pace, dar credința a zămislit robia, Mănându-și prozeliții în aprige războaie, Profeții poartă aur și-n suflete noroaie, Încătușatul suflet a propășit prostia. Mă-ngenunchează teama, sau mă doboară ura? De ce îmi simt zenitul în glod, lângă nadir? De ce-n cătușe-i cerul și-i sânge pe mundir? De ce mințim viața mimând Sola Scriptura? Deșartă încercare, jalonul de hârtie: Credința în mai bine, în suflete
(SOLA SCRIPTURA) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384456_a_385785]
-
mai bine, cum le-a promis conducător de stat. când le-a tăiat leafa de mâine. Speranța a fugit în lume, iar neputința ne-nconjoară. Debusolați, ne pierdem nume și identitate de țară. Trezește-ți spirit, națiune! Că te-au îngenuncheat borfașii! Democrația nu e-n lume, cum ne-o cultivă guvernanții! Aflați într-un grup de elită, țin cât mai bine de fotolii, încurajând șpagă și mită. Că sunt imuni în portofolii. În teatru ieftin la tribună, roluri își joacă
PAMFLETE DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384479_a_385808]
-
cu Iisus Hristos, cu Fecioara Maria - Născătoarea de Dumnezeu și cu toți sfinții, prin sfânta rugăciune. Prin icoane întreținem un continuu dialog cu Creatorul cerului și al pământului și cu toți sfinții. Este suficient numai să vezi o icoană, să îngenunchezi în fața ei, că te și înalți, imediat, cu mintea la Iisus Hristos. Desigur, ne putem ruga și fără să avem în față icoane, dar creștinul obișnuit își adună mintea cel mai ușor și intră în atmosfera rugăciunii, stând în fața unei
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 [Corola-blog/BlogPost/384492_a_385821]
-
mai întâi, aceea că am avut privilegiul să redactez preambulul, la care nu fac trimitere imediat, prea multe cuvinte fiind de prisos. Oricum, versuri din „Rugă iubirii” și nu numai, sunt edificatoare cu privire la valențele poetice ale doamnei Olguța Luncașu Trifan: „Îngenunchind, ți-am spus: iubire, vino!/ Tu ai venit, vibrând, cu-aroma-ți dulce./ Cu fluturi albi te-ntâmpinam, divino!/ Pe brațul tău, las inima să culce.”... Am introdus suficiente gânduri, idei și pilde în acel “joc al titlurilor” (însumând peste treizeci de
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
Acasă > Poeme > Devotament > ÎNGER DINADINS Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Înger dinadins Îngenunchez că și salcâmii Când își îngenunchează floarea Și pe altar mă dau minunii, Parfumului ce-mi umple zarea... Iar de mi-e clipă prea caduca Că floarea ninsa din cais, De câte ori îți sunt pe ducă, Tu îmi ești înger...dinadins
ÎNGER DINADINS de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384599_a_385928]
-
Acasă > Poeme > Devotament > ÎNGER DINADINS Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Înger dinadins Îngenunchez că și salcâmii Când își îngenunchează floarea Și pe altar mă dau minunii, Parfumului ce-mi umple zarea... Iar de mi-e clipă prea caduca Că floarea ninsa din cais, De câte ori îți sunt pe ducă, Tu îmi ești înger...dinadins ! Îngenunchez, mă rog tăcerii Cuvintele în
ÎNGER DINADINS de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384599_a_385928]
-
că și salcâmii Când își îngenunchează floarea Și pe altar mă dau minunii, Parfumului ce-mi umple zarea... Iar de mi-e clipă prea caduca Că floarea ninsa din cais, De câte ori îți sunt pe ducă, Tu îmi ești înger...dinadins ! Îngenunchez, mă rog tăcerii Cuvintele în val se sparg Și-n stăncile din largul mării Se risipesc- picturi de mag, din vernisajul lumii mele- ori de pe boabele din vii, Cănd sufletul cernit te cere Înger îmi ești,...fără să știi ! Îmi
ÎNGER DINADINS de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384599_a_385928]
-
de pe boabele din vii, Cănd sufletul cernit te cere Înger îmi ești,...fără să știi ! Îmi plec de taine coronița Pe frunte ce mi-ai pus cândva, Și ochii îmi ascund dorința -unde mă duc, cănd nu-s a ta?!- Îngenunchez ca-n ritualuri De Ifigenii date-n dar, Nu ma salvează zeitatea Mitologiilor, măcar...; Să fiu altarurilor smirna, Caișilor, floarea-napoi, Să fiu picturilor culoarea Și clipei să fiu pol de doi, În Rugăciune toate-s spuse ! Se-nchide cartea
ÎNGER DINADINS de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384599_a_385928]
-
păpușă; Mi-s irișii-adânciți în lacrimi, epave eșuate-n larg O inimă însângerată, flutură jalnic pe catarg. Pustiul și-a croit cărare, spre infinite constelații, Pervers se gudură taifunul să-i intre, cerului, în grații; Eol își scutură furia și-ngenunchează ramul gol, Galbene frunze eșuează pe buza unui vechi atol. Pândește Indra, ca o fiară, cu fulgere, stângând în brațe, Să-arunce tunete și ploaie peste grimase de paiațe; Scâncesc pe lujeri trandafirii și după verde iar tânjesc E moartea scrisă
LA BEAUTÉ DU MAL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384691_a_386020]
-
durere într-o batistă pe care și-o trecea des, peste ochi. -Bună seara!, se dezmetici el într-un târziu. nu vă mai recunosc! Am fost colegi, sau...? -Sunt mama Ilonei! ...... Ilona! Ilona! Ilona!... Râuri de foc îi străpungeau tălpile, îngenunchindu-l! Nu mai auzea nimic! La colțul ochilor, îndrăznise să coboare, o lacrimă! -Liniștește-te! Am venit eu, doar ca să-ți spun că Ilona nu a putut să vină în seara aceasta, și m-a trimis să te invit acasă la
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382520_a_383849]
-
uitat că-n viață Vital e să iubim Și-ades vorbim de pace Dar inima ne plânge Când norii se adună Și dorul ne ajunge... Vorbim despre credință, Vorbim de cerul sfânt Dar nu trăim aievea Ce scrie în Cuvânt... Îngenunchem în rugă Dar lacrimi nu avem Și nu atingem cerul Sau poate nu putem... Vorbim de mântuire, De sângele ce-a curs Dar câți purtăm în inimi Pe Mirele Isus? Câți prețuim credința La justa ei valoare? La câți ne
VORBIM DESPRE IUBIRE... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382625_a_383954]
-
Ecouri Florile vrăjite sunt pe câmpuri, De cântecele pline de mister, Ce-ncântă răsăritul și amurgul, În taina unei așteptate veri. Surâde viața în mii de feluri, În eternul nimb al unui curcubeu. Cu palma lui azi mângâiat-a zorii, Îngenuncheat pios spre Dumnezeu. Zarea albastră poartă iar sărutul, Veșniciei încrustat în ea, Îmbrățișând cu dor din tot înaltul, Cu înnoitoarea bunătate a Sa. Inima-mi îngână sfinte imnuri, Ce cântă-n cer doar îngerii în cor, Iar viața mea e
ECOURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383912_a_385241]
-
deplânge risipirile vieții. Autorul își deapănă sincer trăirile, încrustându-le în petalele vremii: “Potop e de lacrimi, curg fluvii de jale,/ Amintiri îngropate în răvașe nescrise,/ Trandafiri sângerând printre spini din petale,/ Prea multa risipă de doruri și vise.” ( Risipiri ) Îngenuncheat la picioarele efemerității, Dumitru Marian Tomoiagă privește la curgerea dureroasă a timpului :“Albește vremea peste tâmple,/ Și teama se așterne-n oase,/ De frig privirea mi se umple,/ Din veacul iernilor geroase.” Tristețea îl copleșește din nou și, așezat pe
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
și viața-ntreagă.“ pentru ca cei ce vor fi de același neam cu noi să fie fericiți și împliniți. Copilul e bine să-și privescă patria ca pe propria-i mamă, să plângă de dorul ei, dacă e plecat departe, să îngenuncheze și el asemenea eroului Dan din poemul „Dan, căpitan de plai“ a scriitorului Vasile Alecsandri la reîntoarcerea pe pământul străbun și să sărute cu dragoste umerii țării sale, pentru că fericirea nu vine din cele materiale, din ceea ce este trecător ca
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
de provocările atee sau secularizante cu care se confruntă. Clerici și mireni au mărturisit în temnițe, așezându-L „pe Iisus Hristos în centrul vieții omenești și al societății, demonstrând că Biserica este o forță spirituală pe care nu o pot îngenunchea, chiar dacă se încearcă reducerea la tăcere a slujitorilor ei”. În capitolul „Misiunea parohiei în contextul schimbărilor sociale de astăzi” sunt prezentate aspecte privitoare la pastorația românilor ortodocși din străinătate, pas¬torația persoanelor bolnave, a celor dependente de alcool, de droguri
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
femeia-director, femeia-dascăl, femeia-om de afaceri... Unde și cum este însă, Femeia pe care o adoră bărbații? Cea care odinioară inspira poeții și pictorii cu misterul ei, femeia fascinantă, creativă, cea plină de erotism rafinat, femeia-copil, femeia-spirituală, femeia care poate îngenunchea marile personalități masculine, care poate opri anii bărbatului și lungi viețile amândurora? Rar, tot mai rar o întâlnim în lumea în care trăim, cu multele-i solicitări și cu veșnica criză de timp... Da! „N-am timp!”, mi-ar putea
DESPRE ELEGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383304_a_384633]
-
discuții între marele poet și prietenul său Ion Creangă. Tot aici Mihai Eminescu o aducea pe iubita sa Veronica Micle, ființa care a influențat puternic opera poetului. Eminescu a scris și Rugăciuni închinate Fecioarei Maria. Amintim Rugăciunea: „Crăiasă alegându-te/ Îngenunchem rugându-te,/ Înalță-ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie,/ Fii scut de întărire/ Și zid de mântuire,/ Privirea-ți adorată/ asupră-ne coboară,/ O, maică prea curată/ Și pururea fecioară/ Marie!” Se spune că Eminescu a adus rugăciunea
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
să mă hrănesc din Tine, Să beau din al Tău har o rouă de putere, Și-n nopțile de rugă, ascuns, să fii cu mine, Cuvântul Tău cel dulce mi-aducă mângâiere! Nu mă lăsa, Iisuse, să cad îngenuncheată, Mă-ngenunchează doară sub crucea Ta, în noapte. Va murmura în mine doar inima curată, Iar sufletu-mi cânta-va un psalm, tăcut, în șoapte... Mă-nvrednicește, Doamne, să-mi port cu voioșie, A vieții cruce grea, sculptată cu păcate, Și-n
MĂ-NVREDNICEȘTE, DOAMNE! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383506_a_384835]
-
volbură cerșind pe sub lut neanturi de piatră, zvâcnet de catifea sub creneluri celeste, fluturi cu aripi întinse spre diminețile tale, mirosind a poveste. Ca o mireasă însângerată ești tu dragoste! aripi de trandafiri zbătându-se sub tălpi de pelin, fecioară îngenunchind sub falduri de destin, umbră de foc și iarbă de piatră, zeiță cu tălpi uscate de dor printre spini de noroc. Ca o osândă însângerată ești tu dragoste! pumnale de patimi dezvirginând pustiul din tine, sângele tău iscălind numele dragostei
EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ FĂPTURĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382859_a_384188]
-
comuniune cu Hristos, cu Fecioara Maria - Născătoarea de Dumnezeu și cu toți sfinții, prin sfânta rugăciune. Prin icoane întreținem un continuu dialog cu Creatorul cerului și al pământului și cu toți sfinții. Este suficient numai să vezi o icoană, să îngenunchezi în fața ei, că te și înalți, imediat, cu mintea la Iisus Hristos. Desigur, ne putem ruga și fără să avem în față icoane, dar creștinul obișnuit își adună mintea cel mai ușor și intră în atmosfera rugăciunii, stând în fața unei
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
nr. 1885 din 28 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Testament Un bou bolnav,bătrăn trecut prin viață Mugind îl cheamă-aproape pe vițel, Să-i dea acum o ultimă povață Cum să nu fie-n viață bou ,ca el. -Să nu îngenunchezi copilul meu Să-i lași să-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd dai de greu Să lupți în viață,să scapi de necaz ! Eu am fost bou de cănd mă știu băiete Am tras la
TESTAMENT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382953_a_384282]
-
veșnic în picioare! Oricând! Când bine e, ori greu. Nu e poruncă-i, sfatul Meu Pentru voi toți și fiecare Să-și poarte peste tot mândria Și când cuvântă sau tăcut, Cinstind comorile din lut, Uită ce-nseamnă aporia! Nu-ngenuncheați decât țărânii ! Iubiți-o ca pe un fârtat, În toate binecuvântat, Eternă roditoare-a pânii! Te-am dăruit să fii mereu Stăpân a toate, blând, smerit, De toate relele ferit Și, prin cuvânt, egalul meu! Ești chipul meu! Asemănare Ți-
EGALI LUI DUMNEZEU... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382975_a_384304]