1,420 matches
-
dacă aveți dificultăți în alimentație. Pierderea în greutate poate fi de asemenea rezultatul modificărilor simțului gustului sau a abilității de înghițire. Este important să mâncați, astfel încât dacă aveți posibilitatea, încercați să beneficiați de mai multe mici gustări zilnice. Mâncați cu înghițituri mici alimente moi și sorbiți lichide precum apă, apă minerală, băuturi răcoritoare cu ghimbir, ceaiuri slabe. Dacă grețurile sunt severe, rugați medicul dumneavoastră să vă prescrie o medicație antiemetică. Dieteticianul vă poate sfătui în privința băuturilor cu suplimente nutriționale, care să
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
să plec la via care mă făcuse elev la normală și acum singura mea dorință era să mă îndrept spre ea. Mama mă îmbie cu ce avea mai bun în casă, dar nici mâncarea nu mai intra în mine. Câteva înghițituri în silă și o iau spre locul meu, hotărât să răstorn și pământul numai să nu mai pot gândi la situația disperată în care mă aflam! Ajunsesem de la extazul sublim din iunie la agonia din mijlocul lui octombrie 1931. Încă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
să mergi ceva mai mult timp cu trenul. În compania Ingăi Wenzel încercam să stabilesc coordonatele lor psihologice. Iată urcând o femeie care mânca un corn cu șuncă. Firimiturile îi cădeau pe bluză, iar ea și le ștergea după fiecare înghițitură. Doar în colțul gurii îi mai rămăsese una ca un pufușor, de parcă femeia, deghizată în corn, mâncase un pescăruș. Mai târziu s-a urcat o femeie ținând în mână un sandviș cu brânză. și ei îi cădeau firimiturile pe bluză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
enormități cu, uneori, avantajul de a fi hazlii. Iată unul dintre cele „9 trucuri pentru a dormi bine”: „Fierbe un pahar de vin roșu până se evaporă alcoolul (??), toarnă un pahar de apă caldă peste el și bea amestecul cu înghițituri mici”. E sigur, adaug eu, că după ce vei voma vei dormi ușurat(ă)! Dar, așa cum bine sună deviza unui articol: „minciuna e un fel de cod social”. Editorii revistelor codifică excelent! Foarte amuzant e sumarul unei reviste conceput astfel: titlul
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sau ceva deosebit de important și urgent? Dacă așa stăteau lucrurile, ar fi trebuit să mi se spună. Eu nu mă simțeam capabil să mă ridic. Eram mult prea obosit. După ce a încetat telefonul să mai sune, am băut dintr-o înghițitură ce mai rămăsese în pahar, am stins veioza și am închis ochii. Somnul s-a lăsat brusc peste pleoapele mele, de parcă ar fi stat tot timpul la pândă. Am avut doar o clipă la dispoziție să mă întreb dacă era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
seif. Terminasem jumătate din treabă. M-am prăbușit pe canapea, epuizat. Cel puțin în ziua aceea nu mai aveam nimic de făcut. Am turnat două degete de whisky într-un pahar, am închis ochii și l-am băut din două înghițituri. Senzația plăcută dată de alcool mi-a străbătut gâtul și s-a răspândit apoi în tot corpul. M-am dus la baie, m-am spălat pe dinți, am băut două căni de apă și am făcut pipi. Am intrat apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nisip. — Alo! am țipat eu, mai tare de data asta. Tot nimic. Nu se trăda nici un suflu, nici o respirație. L-am pus exasperat în furcă. M-am dus la frigider, am scos o cutie cu lapte și am băut câteva înghițituri bune înainte de a mă băga în pat. Iar a sunat. Era patru și patruzeci și șase de minute. Am ridicat receptorul. — Alo! — Alo! zise o voce de femeie. Nu mi-am dat seama imediat cine putea fi. Scuză-mă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și am comandat un sandviș și un pahar cu lapte. Laptele era atât de rece, încât nici nu-i simțeam gustul, iar sandvișul înfășurat în plastic. Pâinea era umedă. L-am mâncat încet, încet și la fiecare îmbucătură luam o înghițitură de lapte. Trăgeam de timp cum puteam. Ca să-mi omor și mai bine timpul, am început să analizez afișul turistic de pe perete. Era Frankfurt, într-o zi de toamnă. Frunzele copacilor ce se întindeau pe malul râului erau minunate. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fi vrut. Pitic avusese dreptate. Nu căutau nimic special. Veniseră doar să distrugă. Dar din ce motiv? Să convingă o terță persoană că ei căutau ceva? Și-atunci, cine era această terță persoană? Am renunțat la presupuneri, am băut ultima înghițitură de bere și am pus cutia goală pe măsuță. Matahală a deschis bufetul, a aruncat pe jos toate paharele, farfuriile, farfurioarele, ceștile, solnița, zaharnița, vasul cu făină. Sarea, zahărul și făina s-au împrăștiat în toată bucătăria. Ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mă sprijin de tăblia patului. Scârțâia sub greutatea mea. — Mai întâi înghite ceva, spuse Colonelul. Gândurile și scuzele... pe urmă. Ai poftă de mâncare? — Nu. Mă durea totul și când respiram. Da, dar trebuie să bei puțină supă. Măcar trei înghițituri. Hai... trei înghițituri și gata. Te rog. Mi s-a părut atât de amară, încât îmi venea să vomit. Am reușit totuși să iau trei înghițituri. Am simțit cum prind puțină forță. În tot trupul. — Bravo! exclamă bătrânul punând lingura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
tăblia patului. Scârțâia sub greutatea mea. — Mai întâi înghite ceva, spuse Colonelul. Gândurile și scuzele... pe urmă. Ai poftă de mâncare? — Nu. Mă durea totul și când respiram. Da, dar trebuie să bei puțină supă. Măcar trei înghițituri. Hai... trei înghițituri și gata. Te rog. Mi s-a părut atât de amară, încât îmi venea să vomit. Am reușit totuși să iau trei înghițituri. Am simțit cum prind puțină forță. În tot trupul. — Bravo! exclamă bătrânul punând lingura jos. E puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
durea totul și când respiram. Da, dar trebuie să bei puțină supă. Măcar trei înghițituri. Hai... trei înghițituri și gata. Te rog. Mi s-a părut atât de amară, încât îmi venea să vomit. Am reușit totuși să iau trei înghițituri. Am simțit cum prind puțină forță. În tot trupul. — Bravo! exclamă bătrânul punând lingura jos. E puțin cam amară, recunosc, dar o să scoată toate toxinele din tine. Mai dormi puțin și când o să te trezești, o să vezi că-ți e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
acum? Și încă brusc, fără nici un avertisment? Pentru că ți-am schimbat racordul și ți-am creat al treilea circuit, zise Profesorul. Dar, hai să punem lucrurile în ordine! Dacă nu procedăm astfel, n-o să mai înțelegi nimic. Am luat o înghițitură de whisky. Lucrurile erau mult mai încâlcite decât mi-aș fi putut imagina vreodată. Când au murit primii opt, m-au chemat cei din Sistem și mi-au cerut să investighez cauza. Eu nu mai aveam nici un chef să lucrez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
oricum, a fost prima oară când auzeam așa ceva într-o berărie. Mai erau ocupate doar două mese. La una, o pereche de tineri, la cealaltă, un bătrân mărunțel. Bătrânul, cu pălăria pe cap, sorbea din când în când câte o înghițitură. Tinerii stăteau de vorbă în șoaptă, fără să se atingă de bere. Berăriile sunt aproape întotdeauna goale în după-amiezele ploioase. Mi-am stors lămâie peste cele cinci stridii și am golit halba în timp ce-l ascultam pe Bruckner. Uriașul ceas de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
al mâinii, i-a reținut pe don Diodato și Gigio. I-a invitat să se răcorească cu o bere, sub umbrarul unei cârciumi de țară. Un tablou de viață simplă, departe de oraș și de pălăvrăgelile sale. După o primă înghițitură de bere, timid, don Calabria spuse: «Aș vrea să vă citesc câteva gânduri pe care le-am scris în aceste zile. Sunt Normele Sfinte pe care ar trebui să le observe, pentru sfințirea lor, membrii Casei Copiilor Buni. Sunt Norme
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ea cu o voce stridentă, chinuită. Se opri, respirând sacadat, să se calmeze. - Nu am chef de asta acum. Hai s-o lăsăm moartă. - Mi se pare rezonabil, am murmurat, amabil, întorcându-mă la ziare. Am încercat să sorb o înghițitură bună, dar sucul s-a revărsat peste buza paharului, așa că l-am pus pe masă cu mâna tremurândă. Înfuriată de tonul meu relaxat, Jayne se dezlănțui încă o dată. - E ilegal, Bret. Doar pentru că s-au consumat în casa noastră... - O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pereche ca ăștia (ca și tata de altfel), dar cu toate astea răspunsul imediat a fost negativ. Am stors încet chiloții și i-am întins pe balustradă, la uscat. Am sorbit din pahar, după care am dat peste cap o înghițitură mare. Am inspirat adânc și mi-am aruncat o privire în depărtare, spre pădure. Noaptea se scălda în întunecime, iar întunericul era amețitor. Sunetul vântului păru să se amplifice, când l-am văzut pe Victor stând din nou în picioare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Bătăușii ține Isonul pe vine. Pe la Zece Mese, Păruieli mai dese, Pe la șapte Nuci, Bătăi cu măciuci. Junele Missir Suge din clondir. Petre Grădișteanu Îi trage cu borcanu, Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Etc. etc. Acest Ionică Frumosu cânta vara prin diferitele grădini publice, apoi făcea cheta care-i producea câțiva lei. Dar se ducea și în unele case particulare unde lumea făcea haz de cântecile ca și de persoana lui. Pe atunci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
plăcerilor excesive, cât de consumurile mediatice, avid nu atât de bacanale convulsive, cât de pașnice bucurii domestice. În vreme ce doctorii de la Sorbona celebrează reintrarea în grație a valorilor orgiastice, publicul plebiscitează Fabulosul destin al Améliei Poulain, „plăcerile minuscule” și alte asemenea înghițituri de bere! O mulțime de divertismente evoluează în același sens. Călătorii organizate, cluburi de vacanță, turism cultural, weekend în casa de vacanță, plimbări în oraș, loterii și „răzuieli”, meșterit și grădinărit, activități de întreținere a formei - tot atâtea fenomene, desigur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
dus farfuria la gură, sorbind cu lăcomie. Mai pune-mi o porție, spuneam eu. Cu plăcere, spuneai tu. După un timp, puneai supa în farfurie, iar eu duceam farfuria la gură și sorbeam cu zgomot, golind farfuria dintr-o singură înghițitură. Apoi loveam cu farfuria în masă, iar tu o umpleai din nou. La un moment dat, ție ți-a trecut prin minte gândul că supa se va termina curând. Te-ai uitat în oală și ai văzut cum supa creștea
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
-i crape ceasul. Să facă tic tac în continuare. La 97 de ani toate lucrurile capătă un alt ritm. Când tușesc, tușesc cu grijă. Ca să nu-mi plesnească vreun vas de sânge pe undeva. Când mănânc, mănânc cu grijă. Fiecare înghițitură e un ritual în sine. N-am chef să mi rămână vreun dumicat în gât. Când fac sex, fac sex cu grijă. Oricum n-o lungesc prea mult. La vârsta mea, să ai un orgasm e chiar o performanță. Așa că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
să bem ayahuasca, primesc un pahar mare plin cu vârf, îl apropii de buze și în același moment îmi apare un gând foarte clar de „pentru ce iau porcăria asta”. Las gândul să treacă, beau cât de mult dintr-o înghițitură, cantitatea e prea mare trebuie să mi trag sufletul, respir și reușesc să golesc paharul. Licoarea are aceeași culoare maronie și miros respingător din amintirile mele, însă gustul amar îmi pare îndoit cu apă și pe fundul paharului rămân câteva
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
decât un pliculeț de ceai. În cele din urmă, cei trei membri ai echipei de noapte, doi bărbați și o fată, pe care ea îi numește în gând Casimirii, se strâng la căpătâiul ei și așteaptă efectele ceaiului băut cu înghițituri mici. Prietenia Casimirilor, mult mai mult decât ceaiul, o liniștește. Farul începe iar să sclipească la intervale regulate pe deasupra mării fără lună, despicând și închizând iute noaptea la loc, peste un mister de nepătruns. În fine, e considerată suficient de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-și văzuse nevasta nevătămată, Grigore se repezi să-i scuture de zăpadă și să-i ajute să-și scoată paltoanele: Sper că a fost reușit concertul." Ah, da, Nicolae a fost foarte aplaudat, spuse Panaiota. Era obosită și, după câteva înghițituri de ceai cu rom, se duse să se culce, nu înainte de a face o scurtă escală la masa locotenentului ca să-i spună că-i pare rău că nu fusese la concert. "Zona, Panaiota, zona!" Rămas singur cu învățătorul, locotenentul îi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
creionul după ureche, se întoarce pe călcâie, nu fără a da din mână familiar: "A plecat băiatul, și a și venit." Într-adevăr, în mai puțin de două minute, țuica e dinaintea lor. Ridică paharul în sănătatea fetei, soarbe o înghițitură: "Excelentă, unde or fi găsind-o?" Cântăreața își tremură veselă, cu capul dat pe spate, sânii înapoia microfonului. El îi aruncă o privire amuzată: "Are temperament!" Încă o sorbitură. Trăsăturile i se destind, semn de relaxare lăuntrică. Clatină paharul cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]