KorAP: Find »[drukola/base=îngroșare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...40 >

997 matches

Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566

ecouri între epicardul ventricular stâng posterior și pericardul posterior și între peretele anterior al ventriculului drept și peretele toracic anterior. Evoluția pericarditei cronice lichidiene depinde de natura și evoluția bolii cauzale [10]. Pericardita cronică constrictivă Sindromul constrictiv este dat de îngroșarea fibroasă și densă a pericardului care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Fibroza pericardică se instalează lent în ani, producând un tablou de insuficiență cardiacă hipodiastolică cu presiune venoasă mult crescută, ascită, edeme, hepatomegalie [10, 20]. Etiologie Este produsă

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
microvoltate, datorită interpunerii între miocard și peretele toracic a pericardului fibrotic sau calcificat. Undele P sunt obișnuit deformate, lărgite, bifide (datorită întârzierii conducerii în țesutul atrial secundar fibrozei). Fonocardiograma: precizează existența și cronologia zgomotului pericardic protodiastolic. Ecocardiografia: pune în evidență îngroșarea pericardică, cu două ecouri distincte, reprezentând pericardul visceral și parietal, separate de un spațiu clar de cel puțin 1 mm. Aceste anomalii ecocardiografice sunt însoțite de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
un spațiu clar de cel puțin 1 mm. Aceste anomalii ecocardiografice sunt însoțite de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare paradoxală (posterioară) în diastolă (mișcare plată în diastolă). Tomografia computerizată: poate evidenția îngroșările pericardice. Cateterismul cardiac: expansiunea diastolică a ambilor ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate și aproximativ egale în toate cele patru cavități cardiace, atât în repaus cât și în timpul

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
Q patologice. - Examenul radiologic: cardiomegalie, stază venoasă pulmonară, semne de hipertensiune pulmonară. Figura 9.33. Cardiomiopatie dilatativă - insuficiență ventriculară stângă (incidență P-A) (colecția autorului). Figura 9.34. Cardiomiopatie dilatativă, cord bovin (incidență P-A) (colecția autorului). - Ecocardiografie-cardiomegalie globală, lipsa îngroșării sistolice parietale, scăderea fracției de scurtare și ejecție a VS, creșterea distanței E-sept, insuficiența mitrală și tricuspidiană funcționale. - Ventriculografia izotopică, scintigrama de perfuzie și de captare miocardică; - RMN. Cateterismul cardiac și coronarografia - pentru diferențierea CMD idiopatice de cea ischemică

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
semnul Kussmaul - accentuarea inspiratorie a distensiei jugularelor - în formele cu afectarea VD; - semne de insuficiență cardiacă stângă sau/și dreaptă. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examenul radiologic toracic: - Semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea atriilor; - ECG-microvoltaj, modificări difuze de fază terminală, aritmii. - Ecocardiografia - Îngroșarea pereților ventriculari și septului interventricular; - Endocard îngroșat [10, 20]. G. SINDROMUL INSUFICIENȚEI CARDIACE EPIDEMIOLOGIE. PREVALENȚA ȘI INCIDENȚA INSUFICIENȚEI CARDIACE Insuficiența cardiacă (IC) este o boală frecvent întălnită, fiind principala cauză de mortalitate în cardiologie. După Braunwald (2005) prevalența insuficienței cardiace

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
întâi la nivelul părților declive ale organismului; la pacienții mobili, la nivelul gleznelor apar la sfâșitul zilei și se remit noaptea; la cei imobilizați la pat apar în regiunea sacrală; tardiv: edeme masive generalizate - anasarcă; - edemele prelungite determină hiperpigmentarea și îngroșarea pielii extremităților inferioare, mai ales pretibial. H. Hidrotorax (revărsatul pleural): - venele pulmonare drenează atât în patul venos sistemic, cât și în cel pulmonar - hidrotoraxul apare cel mai frecvent în cazul hipertensiunii venoase atât sistemice, cât și pulmonare; - este de obicei

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
de urgență pentru stabilirea cauzei insuficienței cardiace și, de asemenea, pentru determinarea gravității disfuncției ventriculare; - Când abordul transtoracic nu dă destule informații se practică ecocardiografie transesofagiană; - Rezultate tipice: dilatarea cavităților cardiace, hipertrofie miocardică, disfuncție ventriculară globală, cu hipokinezia pereților ventriculari, îngroșarea miocardului în sistolă este diminuată. Eventual tulburări segmentare ale mișcărilor pereților cardiaci, modificări morfologice ale valvelor și disfuncții (boli primare valvulare, insuficiență relativă mitrală), extravazat pleural sau pericardic. E. Cateterism cardiac drept - Se efectuează măsurarea presiunii capilare pulmonare blocate, din

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
de o citoplasmă clară, slab eozinofilă; în jurul lumenului vascular se găsesc depozite Schiff pozitive. Aspectul este caracteristic diabetului zaharat; f. modificările în boala Raynaud interesează mai ales epiteliul segmentului intermediar: aspect polimorf și gigant al nucleilor celulelor mioepiteliale, veziculizația celulară, îngroșarea lamei elastice interne a arteriolei glomice aferente, fibre elastice izolate intraglomic, numeroase mastocite pe capilarele intraglomice; g. modificări în acrocianoză: creșterea la dublu sau triplu a numărului anastomozelor arteriolo-venulare, deschiderea lor permanentă, aspect adenomatos al glomusului și îngroșarea epiteliului segmentului

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
veziculizația celulară, îngroșarea lamei elastice interne a arteriolei glomice aferente, fibre elastice izolate intraglomic, numeroase mastocite pe capilarele intraglomice; g. modificări în acrocianoză: creșterea la dublu sau triplu a numărului anastomozelor arteriolo-venulare, deschiderea lor permanentă, aspect adenomatos al glomusului și îngroșarea epiteliului segmentului intermediar; h. modificări în sclerodermie: asemănătoare cu cele din boala Raynaud, dar fără modificări ale nucleului [1, 5-8, 10, 13]. J. SEMIOLOGIA AFECȚIUNILOR VENOASE Toate cauzele care modifică anatomic sau funcțional peretele venos, inclusiv valvulele, sau care cresc

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758

fi mult crescute. În acest proces, un rol ar putea juca și concentrația plasmatică crescută a proinsulinei. Un efect aterogen al hiperinsulinismului asupra peretelui vascular este și acela al migrării celulelor musculare netede din tunica medie în intimă. Aceasta explică îngroșarea acestei componente vasculare, la care participă, evident, creșterea lipidelor plasmatice și a glucozei sanguine. Studiile privind prezența hiperinsulinismului la pacienții prezentând complicații vasculare periferice sau infarct miocardic au fost confirmate și de datele noastre. Pacienții cu accident vascular cerebral, de

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759

Mircea Ivănescu 1. Că se dă pe față e un fel de a spune, întrucât câmpul său de acțiune este distanța pe care o instaurează prezența și absența, nu atât între ele, ci în perspectiva conjugată a unei dilatări, a "îngroșării" spațiului de sens, unde ele conlucrează, interferează creator: "întunericul, Doamne, întunericul pe ochii larg/ deschiși, care ar trebui să vadă, și care/ ar trebui să răsfrângă ceea ce este în jur, adevărat,/ fals". În întuneric, paradoxal, ochii se deschid larg în

Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412

punctul de vedere al permeabilității pentru apă, este apropiat de cel al tubului proximal, deci cu permeabilitate foarte mare pentru moleculele de apă (4, 9). 3. Defectele matricei extracelulare în ADPKD, ca și în alte boli renale, se observă o îngroșare a membranei bazale tubulare precum și o alterare a structurii sale (modificarea proteoglicanilor, creșterea sintezei colagenului de tip IV) (3). Interacțiunile dintre celulele epiteliale și componentele interstițiale joacă, în mod normal, un rol important în dezvoltarea renală, mai ales în diferențierea

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
renali și tubi cu structură normală, localizate între chiști. în stadii avansate, aceste arii normale se reduc; aspectul microscopic este evaluat drept pierderea parenchimului renal, cu elemente de atrofie ischemică, chiștii fiind delimitați de un perete fibros. Colorații speciale relevă îngroșarea membranei bazale delimitante a chiștilor și expansiunea masivă a matricei extracelulare (MEC), care determină o fibroză importantă. C) ULTRASTRUCTURA ȘI BIOLOGIA MOLECULARĂ îN ADPKD Cele trei tipuri de modificări cu substrat și reflectivitate morfologică ce orientează descifrarea mecanismelor patogenice ale

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
și dediferențierea celulelor epiteliale din interiorul chiștilor sunt, cu certitudine, implicate în fiziopatologia bolii. 1. Elemente de microscopie electronică și imunohistochimie în membrana bazală tubulară și matricea extracelulară Microscopia electronică (ME) a evidențiat multiple transformări în MB tubulară, descrise ca îngroșări, multistratificări, despicături, destrămări sau fragmentări (12); este de notat faptul că structura normală a MB tubulare comportă diferențe certe față de MB glomerulară și că, foarte probabil, MB glomerulară nu prezintă modificări similare (12). Din noțiunile de organizare moleculară prezentate în

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
o porțiune a acesteia) determină coafarea cordajelor; la rândul lor, cordajele tendinoase se transformă mixomatos, devin elongate, subțiri, fapt ce favorizează ruptura. Microscopic, se observă o diminuare a stratului fibros al valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
favorizează ruptura. Microscopic, se observă o diminuare a stratului fibros al valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială a valvei, formarea de calcificări focale la baza foiței mitrale posterioare. în patogenie, este discutată ipoteza unei anomalii de dezvoltare

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
acest nivel. Dimensiunile variază de la câțiva mm la 2-3 cm. Morfologic, prezintă un perete subțire, translucid, de culoare roșie strălucitoare. Punctul de contact al anevrismului cu vasul de origine poate fi larg sau îngust; peretele arterial adiacent acestui punct prezintă îngroșarea intimei și atenuarea gradată a mediei; strict limitat la zona de contact, tunica musculară și limitanta elastică internă sunt fie absente, fie fragmentate. Peretele anevrismului este astfel constituit dintr-o intimă hialinizată, îngroșată, adventicea sacului fiind în continuitate directă cu

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
cu rinichi paucichistici. Dat fiind însă faptul că cel mai frecvent HTA survine la cei cu mase renale mari, se poate lua în considerație următoarea secvență patogenică: prezența chiștilor renali compresiune pe vasele din parenchim sclerozarea glomerulilor nefronilor vecini comprimați îngroșarea peretelui vascular ischemie parcelară a țesutului renal (=presiune redusă în vasele comprimate) declanșarea autoreglării circulației renale secreția reactiv crescută de renină presiune dependentă activarea axului renină-angiotensină-aldosteron în funcție de varianta patogenică, este de dorit un agent terapeutic care să acționeze în sensul

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300

colon, contribuind la formarea plăcii mucoide iar inspirarea fumului va fi Însoțită de Înghițirea aerului ce stă la originea gazelor intestinale. Capitolul 28 HEMOROIZII Boala este o afecțiune greu de suportat, atât ziua cât și noaptea, constând din dilatări și Îngroșări dureroase, uneori sângerânde, rezultate În urma inflamării venelor din jurul anusului, respectiv În zona de trecere dintre piele și mucoasa anală. Adesea se complică prin inflamații locale, obturarea parțială sau totală a unui vas de sânge, sângerare violentă și formarea de cheaguri

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
micotoxine cu efecte puternic cancerigene. Cercetări recente au dovedit că prepararea mâncărurilor la cuptorul cu microunde mărește cantitatea de agenți cancerigeni și slăbește potențialul de rezistență a organismului În cazul instalării bolii canceroase sau a altor afecțiuni cum ar fi Îngroșarea arterelor, apariția petelor tegumentare, cataractă, stare de senilitate și Îmbătrânirea pielii. Berea favorizează apariția cancerului de colon iar alcoolurile tari favorizează cancerul de ficat. Se acceptă, zilnic, maxim 2 pahare de vin pentru femei și 3 pahare pentru bărbați. Aceste

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460

celule în special în nodul sinusal și afectarea prin fibroză a tracturilor internodale (3). La nivelul arterelor, expuse constant la stres mecanic și umoral, îmbătrânirea celulară și modificările structurale ale țesutului fibros conduc la remodelare vasculară, constând în dilatarea lumenului, îngroșarea intimei și a mediei, rigidizare vasculară și disfuncție endotelială. Remodelarea vasculară, deși în contextul îmbătrânirii, apare în afara aterosclerozei, face peretele arterial remodelat foarte sensibil la factorii de risc aterosclerotici. Substratul modificărilor structurale ale arterelor senescente este reprezentat de îmbătrânirea celulară

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573

bogată, durerea fiind prezentă în 60% din cazuri, scăderea în greutate în 20% și anorexia în 10% din cazuri. Această triadă este caracteristică pentru simptomatologia anevrismului abdominal inflamator [55]. Diagnosticul imagistic se face prin CT sau RMN, acestea arătând o îngroșare severă a peretelui aortic fără a exista calcificări și o fibroză retroperitoneală extensivă. Se constată, de asemenea, o deviere spre medial a ureterelor tractate de inflamația anevrismală și nu laterală ca în cele obișnuite, când sunt dislocate de către anevrism. Intraoperator

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

de umbra cordului. Pe radiografia de profil această opacitate se situează retrocardiac;- mai rar întâlnim opacități neomogene, cu noduli și hipertransparențe rău conturate situate în regiunile apicale sau subclaviculare, ce simulează un infiltrat tuberculos;- semne de hiperinflație compensatorie;- semne de îngroșare pleurală, mai frecvent întâlnite la toracotomie decât radiologic;- adenopatii hilare. Bronhografia Este metoda de elecție în diagnosticul de certitudine al bronșiectaziilor. Această procedură se execută bilateral succesiv la un interval de minimum o săptămână. Este obligatoriu drenajul postural și un

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]