723 matches
-
îi surâse binefăcătorului în semn de mulțumire. Omul aruncă pe tejghea o monedă de argint și-l conduse pe Tommaso spre ieșire. Mă numesc Abraham. Eu sunt fra' Tommaso. Îți strânseră mâinile și se îndreptară spre oraș. Aproape că se înnoptase; cerul se acoperise cu nori groși ce alungau lumina. Glasurile din bodegă se auzeau tot mai slab pe măsură ce drumeții se îndepărtau în grabă. Abraham rupse tăcerea: E mai bine să-ți spun imediat: eu nu prea sunt văzut cu ochi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Căzu bărbia-n piept cum cade-o bardă,/ Semeața frunte îndrăzni să capă.../ Și, năpădit de zbucium, glasu-ntrânsul,/ n-avea jelire și nici lacrimi plânsul...". "Chinurile dragostei" nu se opresc aici, ele capătă proporții universale. Spațiul unde trage spre a înnopta Orlando, deși din prezentul narativ, conține amintirea actului erotic consumat între Angelica și Medoro, a trecutului: gelozia întunecă nu numai mintea eroului, dar desacralizează și nivelurile spațio-temporale în care acestuia îi e îngăduit să pătrundă (comparațiile nu mai sunt, de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a chemat sora medicală și mi-a spus că a venit un bolnav în stare gravă. Nu aveam unde să-i adăpostim pe pacienții noștri, ei așteptau afară, în ploaie. Și iată că seara se adunau în micul vestibul și înnoptau acolo, pe podea, pe bănci știți, există niște bănci de parc. Eu am ieșit să îi văd pe noii pacienți care nu erau încă internați în clinică și l-am văzut pe acest grav bolnav, pentru care mă chemaseră. Era
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
M-a trimis taică-su după ea.“ auzii din casă cum îl întrebă moș Vasile pe stăpânul casei care tocmai ieșise să vadă despre ce-i vorba. Coboară omule din sanie pentru că te poftesc la masa de Crăciun. Domnișoara a înnoptat la noi și este sănătoasă “ i-a răspuns omul. ,,Mulțămesc mult dar nu pot sta. Trebuie să duc sania înapoi. Da’ dacă a fi un păhar de vin, nu te-oi refuza.“ Nu știu dacă întâmplarea prin care am trecut
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
-și și dorința de a-l vizita pentru a discuta mai pe îndelete. Și iată că am ajuns la Vaslui. Cum moș Buraga avea două fete în Vaslui, la gară ne-a întîmpinat una dintre ele, Mărioara unde am și înnoptat. A doua zi am luat o cursă de la autogară și am ajuns și la Dănești. Moș Buraga, cum am intrat în curte, ne-a întâmpinat bucuros. Imediat mi-am dat seama că aveam trăsături identice. Apoi am discutat cu moșul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a vorbit celălalt a plecat cu frontul spre Transilvania. Cei doi frați nu au mai avut posibilitatea să corespondeze deoarece Transilvania era în Imperiul Austro-Ungar. Așa se explicau multe... După ce am vizitat și biblioteca, moș Buraga ne-a aranjat să înnoptăm la rudele sale din sat, familia Flondor. A doua zi, l-am vizitat iar pe moș Buraga ca să ne luăm rămas bun. Era foarte preocupat când l-am găsit; căuta ceva prin pod. în sfârșit, i-am mulțumit pentru primirea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
singur și în curând din cer părea că ninge înserarea. (M. Sadoveanu); Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri (M. Eminescu); În șirul vieții noastre întreg, se face seară. (T. Arghezi); amâni și nici nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus Daimonului: tu nu știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat pe mâini / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă, / De sete de apă / Și de foame de scrum, / Stihurile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu grad zero al focalizării (perspectivă narativă omniscientă, ulterioară, chiar dacă mărcile gramaticale ale verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin viu grai, deci e marcată de oralitate, are caracter colectiv, anonim și tradițional. Basmul cult imită
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile care se revărsau din vârful muntelui. Spre amurg, ciobănașii își mânau mioarele și mieii, la înnoptat. Ajunși la stâne, aprindeau focul și doineau din fluier. După ce își cântau tristețea singurătății, se uitau cu luare aminte spre cerul de deasupra lor. Fețele li se luminau sub razele lunii, dezvelind niște chipuri de îngeri rătăciți prin creieri de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și emană un miros neplăcut). Ca să nu se strice, puteți păstra coșul de gunoi în frigider, dar e mai simplu să-l goliți. Încă nu aflasem adevărul despre numărul opt și trăiam împreună ca o familie fericită... Terminase cu masteratul, înnopta tot mai des la mine și țin minte că la dus gunoiul se abonase din proprie inițiativă; nu înțeleg ce-i plăcea atât de mult la această activitate, dar mă surprindea cât de riguros era; ziceai că e dresat să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
singur și în curând din cer părea că ninge înserarea. (M. Sadoveanu); Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri (M. Eminescu); În șirul vieții noastre întreg, se face seară. (T. Arghezi); amâni și nici nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus Daimonului: tu nu știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat pe mâini / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă, / De sete de apă / Și de foame de scrum, / Stihurile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu grad zero al focalizării (perspectivă narativă omniscientă, ulterioară, chiar dacă mărcile gramaticale ale verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin viu grai, deci e marcată de oralitate, are caracter colectiv, anonim și tradițional. Basmul cult imită
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai simțit în seara aceea! Dar trec lunile și, într-o dimineață, la Galați, ieșit din cameră să mă duc la bucătărie (era un apartament cu trei camere, al teatrului, în care locuiau trei doamne artiste; la una dintre ele, înnoptasem), îl văd ieșind de la actrița C.B. pe... N. Carandino. Ne-am privit uluiți (nu ne venea să credem, niciunuia, că ne întîlnim taman acolo!); s-a fîstîcit și a schițat un semn de exgerată amiciție, ieșind grăbit. După asta, am
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de pe malul râului, unde era restul haitei, care a salutat venirea intrusului cu un concert de urlete. A doua zi, când m-am întors să-i dau supa, o bucată din lanțul lui zăcea pe ciment. * * * În scurt timp se înnoptase. Lăsat în întuneric, rătăcind printre mirosuri și sunete necunoscute, traumatizat de primirea de care tocmai avusese parte, avea să fugă, să meargă tot înainte până se pierde. Sau poate, dacă rămăsese prin împrejurimi și dacă, la un moment dat, dăduse
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lângă lemne. A tot mers în neștire și a căutat pe părintele ei, fără să-l găsească, pentru că ea o luase pe altă cale decât cea care trebuia. Așa că ea se îndepărta, de fapt, de tatăl său. Când s-a înnoptat, ea s-a culcat lângă tulpina unui copac. În timp ce dormea, a dat peste ea un lup hapsân, care a mâncat-o pe loc. A doua zi, îngrijat, după ce a căutat-o toată noaptea, tatăl ei a găsit-o moartă, pe
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de Nimerilă ori din târg de la să-l Cați, megieș cu căutați și de urmă nu-i mai dați-. Umorul e stârnit și prin alte procedee: a) caracterizare ironică: fata Irinucăi ―era balcâză și lălâie de-ți era frică să înnoptezi cu dânsa în casă-; b) prin nume sau porecle comice: Torcălău, Trăsnea, Chiorpec, popa Duhu, Gâtlan; c) prin prezentarea unor oameni și scene care stărnesc hazul, cum ar fi scena cu dascălii de la Fălticeni care ―dondăneau ca nebunii-, învățând gramatica
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
scrisoare de la tatăl său, prin care este înștiințat că va fi luat de la internatul la care învață de către Constantin, vizitiul familiei, pentru a-și petrece vacanța pe moșia părintească. Drumul fiind lung, cuconul trebuie să facă un popas, pentru a înnopta la curtea boierului Grigore Talpan, descrisă, în expresia lui G. Călinescu, "gogolian" (1982: 432). Acolo, eroul va petrece o noapte de pomină. Ca și în cealaltă nuvelă terifiantă a sa, Sfântul Andrei, descoperim indicații auctoriale bine disimulate, prefigurând emoția puternică
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și să-și ascută securea, dovedind, astfel, că instinctul de conservare este mai puternic decât instinctul pecuniar. Sura, soția lui, află abia acum ceea ce lectorul a știut de la bun început, anume că "Leiba e în adevăr bolnav". Deși s-a înnoptat de-a binelea, hangiul nu poate dormi. Nu știe dacă frânturile de conversație din fața porții, pe care urechea sa amăgită le percepe, sunt ale unor tâlhari, conduși de Gheorghe. Tensiunea, acumulată până la refuz în paginile precedente, atinge contururi stranii. Zgomotele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu argumentul că ele reprezintă „minimul necesar pentru existența unei propoziții”. Aceasta înseamnă că nu se ține seama de propozițiile (e drept, nu prea numeroase) numite „monomembre verbale”, de tipul: Plouă, Ninge, A fulgerat, O să tune, Se înserează, S-a înnoptat etc., „alcătuite numai din predicat, exprimat printr-un verb a cărui acțiune nu poate fi pusă în legătură cu un autor exprimat prin subiect” (nu este vorba, deci, de propoziții cu subiectul subînțeles sau inclus). Aceste propoziții nu numai că există și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în țesătura textului. Principalul mijloc de obținere a modalizării în "Hanul Ciorilor" îl reprezintă modurile verbale. Modul prezumtiv indică supoziția și un grad mai redus de asumare a conținutului enunțului: N-avea el să treacă pe la "Hanul Ciorilor", dar se înnoptase prea curând și mare lucru n-ar fi fost dacă s-ar fi abătut din drum ca să mâie acolo. Modul condițional-optativ indică neîncrederea sau neangajarea prudentă dată de o incertitudine asupra adevărului celor spuse. Dacă în aceeași frază există și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sfătuitorul său sunt alese, așadar, două porecle ce ascund trăsăturile definitorii ale acestora: Trașcă e robust, cerebral și teluric ca Șofron, Zamfir sau Duțu; Sfredeluș e sfătos, persuasiv și fin psiholog ca Burdea. Nici numele satului în care urma să înnopteze Trașcă și nu ajunge, nu e unul real sau pus la voia întâmplării. El e o creație a scriitorului, întrucât nu a existat în toponimia românească a secolului al XIX-lea vreo localitate cu numele Cîrcei 157. Fascinat de locuri
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fericitul Francisc, epuizat și slăbit din cauza incredibilelor acte de pocăință trupești, a vegherilor nocturne, rugăciunilor și posturilor, nemaiputând să meargă pe jos, îndeosebi după ce a primit stigmatele Mântuitorului, călătorea pe spatele unui măgăruș. Într-o seară târziu, aproape că se înnoptase, Francisc, întovărășit de un alt frate, călare pe măgăruș, cu umerii și spatele acoperit de o mantie sărăcăcioasă, trecea pe drumul ce ducea spre Mănăstirea Sfântul Verecundo. Țăranii îl strigau spunându-i: «Frate Francisc, rămâi cu noi, nu te du
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mitingul lui Ceaușescu se transformă în dezastru. Se știe azi că un grup de peste 100 de timișoreni veniseră în Capitală, conștienți de faptul că, în ciuda oricărei fraternizări cu armata, dacă nu se prăbușea sistemul, orașul lor avea să fie zdrobit. Înnoptează în Cișmigiu și, aflând de miting, se decid să-l perturbe. Răzbesc cu greu, după mai multe încercări, oprindu-se în zona ocupată de muncitorii de la Întreprinderea de Panificație. Ceaușescu începe un nou discurs-fluviu, punctat de aplauze și urale transmise
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]