KorAP: Find »[drukola/base=însărcinare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...143 >

3,572 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677

brațele slujnicei. Apoi se făcea că seniorul Ishida îl aștepta pe cal în fața porții. I se părea ciudat că seniorul Ishida venise tocmai până în vale ca să-l petreacă. Ascultă, îi zise seniorul Ishida zâmbind. Îți mai dăm o șansăsă-ți îndeplinești însărcinarea. De data asta voi avea grijă să-ți recapeți pământurile din Kurokawa. La gândul că trebuia să mai ia încă o dată de la capăt călătoria aceasta cumplită, samuraiul rămase fără aer. Dar își zise că asta era soarta lui, n-avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
care frunzele abia începeau să cadă. Kanzaburō și fratele său mai mic culegeau ciuperci în păduricea aceea. — De-acum mai avem de îndurat puțin, murmură samuraiul aruncându-și privirea către fereastra aburită din pricina ploii. Dacă ne ducem la bun sfârșit însărcinarea aici, în capitală... după aceea nu ne mai rămâne decât să ne întoarcem în valea noastră. Cu mâinile pe genunchi, Yozō încuviință. — Dar asta numai dacă toate vor merge bine până la sfârșit... Pentru asta, senior Velasco ne îndeamnă să ne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
disprețuia pentru nemernicia de a-și vinde cu seninătate sufletul de dragul câștigului și îi invidia pentru îndrăzneala de a face orice pentru câștig. Însă acum Nishi Kyūsuke îi îndeamnă să primească botezul nu cu adevărat, ci doar ca să-și îndeplinească însărcinarea de soli. Fără îndoială nu avea să fie ceva din suflet, ci doar ceva de fațadă. Samuraiul știa că trebuia să se prefacă și el de dragul Stăpânului și al însărcinării sale. Știa, dar nu putea s-o facă. „Așa ceva nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
primească botezul nu cu adevărat, ci doar ca să-și îndeplinească însărcinarea de soli. Fără îndoială nu avea să fie ceva din suflet, ci doar ceva de fațadă. Samuraiul știa că trebuia să se prefacă și el de dragul Stăpânului și al însărcinării sale. Știa, dar nu putea s-o facă. „Așa ceva nu pot să fac...” Să devină creștin însemna să-și trădeze valea. Valea nu era dar lumea celor ce trăiau în ea. Strămoșii, precum și rudele tuturor celor care trăiau acolo vegheau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
îmbărbătat de-a lungul acestei călătorii a fost legământul făcut cu seniorul Shiraishi. Cred că Matsuki e sprijinit de dușmanii seniorului Shiraishi din Sfatul Bătrânilor... Ia spune, Hasekura, tu ce crezi? — Dacă o să mă fac creștin... fie și numai de dragul însărcinării noastre... mi se pare că le întorc spatele neamului și strămoșilor mei... — Și eu la fel. Nu vreau să mă lepăd de credința străbunilor mei. Dar în inima mea nici nu mă lepăd. Și apoi, nu mi-aș necinsti mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
sa. Era unul dintre însoțitorii lui Nishi Kyūsuke. Din capătul coridorului se auzi o voce mânioasă. Yozō îi mustra pe Ichisuke și Daisuke. Cu toții vrem să ne întoarcem acasă! Știți doar că stăpânul abia așteaptă și el să-și isprăvească însărcinarea cât mai repede... Căpoși mai sunteți! După aceea se auziră pălmuieli și glasuri care-și cereau scuze plângând. În întuneric, samuraiul asculta cearta lor clipind din ochi. Nu încăpea nici o îndoială: Yozō îi auzise pe Ichisuke și Daisuke plângându-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
mustre. „Ce te ține în loc?” i se păru că aude în urechi încă un glas. „Din pricina încăpățânării tale supușii tăi nu se pot întoarce acasă mai repede! N-ar fi mai bine să te faci creștin, doar de fațadă, de dragul însărcinării tale și de dragul supușilor tăi?” — Încăpățânatule! Se auzi încă o pălmuială ca o lovitură de cârpă umedă. „Gata, gata, am obosit!” își zise samuraiul în sinea lui. Încăpățânați nu erau Ichisuke și Daisuke, ci el însuși. — Yozō, strigă el încet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
decât valea noastră... Yozō, să știi că și eu, și senior Tanaka, și Nishi ne-am hotărât să ne facem creștini. La vorbele sale, cele trei umbre parcă se cutremurară. — Pentru că o să mă ajute și pe mine să-mi îndeplinesc însărcinarea în această țară... dar și pe voi să vă întoarceți mai repede... Yozō își ridică privirea pentru o clipă și se uită cu blândețe la stăpânul său. — Și eu, zise el cu un glas abia auzit, o să mă fac creștin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
grelele noastre păcate și a primit de bună voie să sufere și să pătimească.” Ascultând visător povestirea lui Velasco, samuraiul cerceta pe furiș chipul lui Nishi și pe al lui Tanaka. Acesta avea ochii închiși. „Tot ce facem e de dragul însărcinării noastre” îi reveni samuraiului în urechi glasul lui Tanaka. Să învii după moarte - cum ar putea cineva crede așa ceva? „Cu toții ne temem de moarte. Ne plângem de vremelnicia lumii acesteia. Preoții japonezi predică reîntruparea sufletului după moarte pe care o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
cum poate Velasco să spună că cerul l-a înzestrat pe Iisus cu acea putere neobișnuită și miraculoasă? Velasco le explicase că Iisus primise puterea asta dinainte de a Se naște și că Dumnezeu grăia prin gura Sa. „E doar de dragul însărcinării noastre”, își zise samuraiul în sinea lui. „Totul e doar de dragul însărcinării noastre.” Cei trei nași ai solilor se ridicară din mijlocul oamenilor așezați de ambele părți ale altarului și le făcură semn lui Tanaka, samuraiului și lui Nishi să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
cu acea putere neobișnuită și miraculoasă? Velasco le explicase că Iisus primise puterea asta dinainte de a Se naște și că Dumnezeu grăia prin gura Sa. „E doar de dragul însărcinării noastre”, își zise samuraiul în sinea lui. „Totul e doar de dragul însărcinării noastre.” Cei trei nași ai solilor se ridicară din mijlocul oamenilor așezați de ambele părți ale altarului și le făcură semn lui Tanaka, samuraiului și lui Nishi să înainteze până aproape de altar. Cei trei preoții se apropiară de ei: Velasco

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
De fiecare dată, îndemnați de Velasco, Tanaka, samuraiul și Nishi răspundeau într-un glas ca niște papagali nerozi „Cred”. În sufletul samuraiului se aduna regretul. Oricât își spunea că nu făcea acest lucru din inimă, ci doar ca să-și îndeplinească însărcinarea, sufletul îi era plin de amărăciune căci avea sentimentul chinuitor că în clipa aceea își trădase tatăl, unchiul și soția. Acest sentiment semăna cu ura unei femei nevoită să se culce cu un bărbat pe care nu-l iubea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
luat cu el pe cei trei soli și împreună au trecut pe la feluriți oameni cu greutate și nobili. În trăsură Velasco le tot repeta ce mare trebuință aveau de sprijinul acestor oameni. Cu toate că înțelegea pe deplin că toate erau de dragul însărcinării lor, pentru samurai era un adevărat chin să-și plece capul în fața oamenilor cu greutate și să-și exprime mulțumirea în cuvântări nesfârșite. Mai ales când erau invitați la prânz sau la cină, cei trei soli erau nevoiți să stea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
acum fețele le erau luminate de o bucurie fără margini. În dimineața aceea, înainte de a se urca în trăsura care urma să-l ducă la tribunalul bisericesc, Velasco le spusese plin de încredere că în curând aveau să-și ducă însărcinarea la bun sfârșit, iar după aceea puteau să se gândească la întoarcerea în Japonia. — La vremea asta în ținutul meu are loc sărbătoarea alungării blestemelor, zise Tanaka. Încruntarea lui obișnuită dispăruse și acum zâmbea către Nishi. Se numește „pictatul cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
supușii săi. Cântaseră melodia aceasta îmbătați de bucuria întoarcerii acasă. A întoarcerii în vale. Însă acum totul se schimbase din temelii. Japonia oprise propovăduirea credinței creștine. Iar asta însemna, de asemenea, și renunțarea la negoțul cu Nueva España. Prin urmare, însărcinarea care le fusese încredințată, la fel ca și călătoria aceasta - toate nu mai aveau nici o însemnătate și erau în zadar. Lunga lor călătorie. Oceanul larg întins. Câmpiile pârjolite din Nueva España. Soarele ca o tipsie albă. Câmpurile sălbatice pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
goală. Sunt gata să merg... chiar și până la capătul pământului. Samuraiul era de-a dreptul uluit. Știa foarte bine ce rădăcini adânci avea în inima acestui om dorința de a-și primi înapoi pământurile de odinioară și că primise această însărcinare, ca să împlinească așteptările familiei. Dar își dădea seama că abia acum înțelegea cu adevărat cât de înverșunate și cât de puternice erau acele speranțe și așteptări. Tanaka zisese că o să meargă chiar și până la capătul pământului. Dar dacă oriunde ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
mă folosisem de slăbiciunile lor cum ar fi faptul că nu cunoșteau limba și că nu știau încotro ne îndreptăm. La rândul lor, și ei se arătaseră uneori vicleni și încercaseră să se folosească de mine pentru a-și îndeplini însărcinarea. Acum acel zid de gheață care ne despărțea odată se topise. Însă Domnul Iisus mă părăsise oare cu adevărat? Privind cerul care se întindea deasupra noastră cenușiu, m-am gândit că și Domnul Însuși cunoscuse gustul amar al singurătății când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
marea cenușie și tăcu. — Unui creștin, am răspuns eu cu glas tremurat, nu-i este îngăduit să-și ia viața dată de Dumnezeu. — Nu din credință adevărată am trecut noi la credința creștină. Nu ne-am făcut creștini decât de dragul însărcinării și a Stăpânului, călcându-ne pe inimă. Hasekura arăta pentru prima oară o răceală de care nu o cunoscusem până atunci. Era ca și cum s-ar fi răzbunat pe mine. — De ce să-și spintece pântecul? E în zadar! Dacă n-ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
senior Tanaka s-ar face de rușine pentru că și-ar pierde onoarea și n-ar mai putea să dea ochii cu rudele și cu apropiații săi. — Ce înseamnă rușinea și onoarea? Eu știu bine ce mult ați suferit cu toții pentru însărcinarea dumneavoastră. Ca martor la călătoria voastră am să le povestesc toate acestea celor din Sfatul Bătrânilor și seniorului Shiraishi. — Senior Velasco, oftă Hasekura, dumneavoastră nu-i înțelegeți pe japonezi. După plecare lui Hasekura, am rămas pe punte cuprins de sentimente

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
stat în putință. Însă, cei mai mulți dintre japonezi nu mai iau parte la slujba pe care o țin pe corabie în fiecare zi. Cu toate că îmi dau seama că n-au primit botezul din adâncul sufletului, ci s-au botezat doar de dragul însărcinării lor, totuși, de câte ori rostesc cuvintele slujbei și nu văd în sala de mese pe care o folosim în loc de biserică decât un singur japonez rugându-se, mă simt nespus de umilit. „Toate sunt din vina Ta. De nu ne-ai fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
mai tare de dorința de a-și lua viața.. — Japonezii socotesc că e o virtute să alegi moartea în loc înduri rușinea, i-am răspuns eu cu o privire tăioasă. Acest sol japonez a fost încredințat că nu-și poate îndeplini însărcinarea până la capăt decât murind. — Eu... nu înțeleg prea bine... strânse din umeri comandantul cu uimire. Dar din vorbele dumitale, padre, mi se pare că încuviințezi acest păcat oprit de Biserică. În ochii lui se ascundeau stânjeneala și teama de mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
s-ar răspândi vestea că sunt prieteni cu un călugăr creștin. — Și noi, zise samuraiul rușinat și cu privirile în pământ, ne-am creștinat vrând-nevrând. Nu din adâncul sufletului, dar... — Nici acum nu credeți? — Nu credem. Am făcut totul de dragul însărcinării noastre. Dar tu? Crezi cu adevărat în omul acela numit Iisus? — Cred. V-am spus și data trecută. Numai că Iisus cel în care cred eu nu este acela despre care predică Biserica și preoții. Nu pot să mă alătur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
afară din cerdac cu o umbră de furie în priviri. Simțea că slujbașii îi păzeau oarecum. Stând în camera scăldată de lumina amurgului, samuraiul putea să-și închipuie vag de ce erau tratați în asemenea fel. Poate pentru că nu-și îndepliniseră însărcinarea de soli? Dar ei nu-și îndepliniseră însărcinarea pentru că era cu neputință să și-o îndeplinească. Dacă le-ar fi ascultat povestea, fără îndoială că și Sfatul Bătrânilor le-ar fi dat dreptate. Astfel își petrecură trei zile fără să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
în priviri. Simțea că slujbașii îi păzeau oarecum. Stând în camera scăldată de lumina amurgului, samuraiul putea să-și închipuie vag de ce erau tratați în asemenea fel. Poate pentru că nu-și îndepliniseră însărcinarea de soli? Dar ei nu-și îndepliniseră însărcinarea pentru că era cu neputință să și-o îndeplinească. Dacă le-ar fi ascultat povestea, fără îndoială că și Sfatul Bătrânilor le-ar fi dat dreptate. Astfel își petrecură trei zile fără să pună nici măcar un pas în afara templului. În dimineața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
au schimbat. Sunt încredințat că v-a fost greu în lunga voastră călătorie în țări străine. Cu toate acestea, acum Sfatul Bătrânilor nu mai are trebuință de Nueva España. Nici de corăbii mari care să străbată marea. — Atunci... înseamnă că însărcinarea noastră... Nu mai aveți nici o însărcinare. Samuraiul se lupta să-și stăpânească tremurul genunchilor. Își înăbuși strigătul de furie și geamătul de pe buze. Își strânse pumnii și îndură tristețea și părerile de rău care-i clocoteau în suflet. Seniorul Tsumura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]