7,678 matches
-
în 1942 însemnările lipsesc cu totul iar în 1943 e o singură însemnare din 23 septembrie, cînd observa: Nu știu cum ar mai putea Germania să cîștige războiul", dar credea că războiul va mai dura cîțiva ani. În 1944 aflăm numai patru însemnări din patru zile diferite. Și preocuparea esențială e, aici, boala să incurabilă (un cancer al gîtului), pe care prozatorul o credea în 7 iulie ameliorata și organismul în curs de refacere. Va fi, din păcate, cum se știe, o mare
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
al ediției d-lui Niculae Gheran. Primul e jurnalul de la vie (chiar așa l-a denumit autorul), ținut între anii 1935-1943, un jurnal de bord, conținînd notații de călătorii despre voiajurile întreprinse între 1928-1929 pînă în 1942-1943 și, în sfîrșit, însemnările de la directoratul Teatrului Național din 1941-1942. Nu sînt, aceste trei fragmentare jurnale, atît de interesante cît cel propriu-zis. Dar, oricum, ele cuprind însemnările lui Rebreanu și, chiar prin această, capătă instantaneu oarecare relevanță. Mai ales că, cu deosebire în jurnalul
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
de bord, conținînd notații de călătorii despre voiajurile întreprinse între 1928-1929 pînă în 1942-1943 și, în sfîrșit, însemnările de la directoratul Teatrului Național din 1941-1942. Nu sînt, aceste trei fragmentare jurnale, atît de interesante cît cel propriu-zis. Dar, oricum, ele cuprind însemnările lui Rebreanu și, chiar prin această, capătă instantaneu oarecare relevanță. Mai ales că, cu deosebire în jurnalul de la vie, aflăm - ce-i drept foarte rar - și altfel de însemnări decît cele de administrație. E bine că acestea din urmă se
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
jurnale, atît de interesante cît cel propriu-zis. Dar, oricum, ele cuprind însemnările lui Rebreanu și, chiar prin această, capătă instantaneu oarecare relevanță. Mai ales că, cu deosebire în jurnalul de la vie, aflăm - ce-i drept foarte rar - și altfel de însemnări decît cele de administrație. E bine că acestea din urmă se publică separat (într-un volum distinct) și nu, ca în ediția din 1984, amestecate, primejduind întreg acest corpus jurnalier. Aparatul critic e, ca în întreaga ediție a d-lui
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
în acest ziar numai de echidistanta nu poate fi vorba). Ion Cristoiu face proces de intenție omonimului sau, atribuindu-i acestuia ceea ce n-a scris, printr-o interpretare a articolului semnat de Ion Rațiu. La ora cînd Cronicarul își încredințează însemnările tiparului, acest insolit conflict de la Cotidianul e în desfășurare. Dar cum nu e prima oară cînd Ion Cristoiu intra în conflict cu proprietarii publicațiilor unde a fost redactor-șef, elementul comun al tuturor acestor conflicte e că, la un moment
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
de conștiință. Și ea trebuia mărturisita într-un document, chiar dacă lumea Occidentului nu mai putea, atunci, în 1955, interveni în imperiul țărilor din estul Europei, subjugate sovieticilor, din 1944-1945, cu acordul marilor puteri (SUA, Anglia) occidentale. Ceea ce comunica autorul în însemnările sale din 1954-1955, completate cu acele completări ("remember") din anii nouăzeci este nespus de interesant. Interesant, mai întîi, pentru că ne dezvăluie preocupările unui tînăr cărturar în vremuri vrăjmașe. Lecturile sale statornice, în cele mai variate - am mai spus-o - domenii
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Mihai și Mariana Sora, Constantin (aici Costăchel) Toiu, grupul de tineri catolici care se întîlneau la biserică Saint Vincent de Paul (în care se relevă latinistul Hîncu), Pericle Martinescu, Pavel Chihaia și încă destui alții. Un loc special ocupă, în însemnările din jurnal, gruparea numită a uraniștilor (homosexualii) "printre care Negoitescu (incontestabil, personajul principal al jurnalului, datorită prieteniei sale calde cu autorul), Stere Popescu, Mihai Rădulescu, Petru Comarnescu, Ovid Constantinescu. Unii, ca Negoitescu, isi recunoșteau condiția, cei mai multi (că, de pildă, Comarnescu
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Aici reapare marea antinomie dintre cele două școli filosofice românești, cea a lui Maiorescu și cea a lui Nae Ionescu, întrucît adversarii filosofului interbelic au fost descendenții maiorescianismului. (Am citit recent al patrulea volum din jurnalul lui C. Rădulescu-Motru, cuprinzînd însemnările sale din 1946. Aici mărturisește: "în intimă mea convingere, cursurile ținute la Universitate de Nae Ionescu nu erau originale, ci luate după diferiți filosofi germani pe care el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
de scrisori, fără a ne întîlni, totuși. Pretuindu-l că întotdeauna, pentru operele sale, mă văd obligat, cu regret, astăzi, în 1999, să reproduc la rubrică mea obișnuită pamfletul de pe timpuri, silit tot de rațiunile de istorie literară pomenite. Iată însemnarea: L'Incroyable Moftangiul i-am spune pe românește. Filfizonul... Oricît ne-am strădui să-i găsim un echivalent, caracterul ne scăpa. Nu-i de pe la noi. Nu ni se potrivește. Nu e, într-un cuvînt, autohton. El vine direct din apus
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
locuitorii săi îndatoritori, binevoitori, familiari, veseli, bonomi. Să precizam că toate aceste considerații sunt facute pe baza celor observate de autorul lor în Hermania antebelica, Germania lui Goethe și a lui Beethoven, nu aceea a militarismului prusac. Evident, autorul face însemnări și despre alte orașe: Weimar, Regensburg (unde vizitează Walhalla, care-i amintește de Parthenon), Würzburg (pe urmele lui W. von der Vogelweide), Dresda, Bayreuth (unde asculta Siegfried de Wagner), Nürenberg (centru în Evul Mediu și în Renaștere al Miestersänger-ilor), Köln
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
în 1993 cu Paradisul derizoriu și continuată în 1997 cu Cap și pajura. Autorul rămâne fidel algoritmului propriu de scriitura: corectează, citește critic, completează propriul jurnal. Numai că acum este pusă în discuție chiar această manieră de a-si modifică însemnările zilnice. Intra în scenă trei "personaje" care-și adjudeca într-un fel sau altul textul propriu-zis. Cei trei, "profesorul", Bibulie și "maestrul", se ceartă, se tachinează, convertind ceea ce era un simplu metatext într-un dialog nesfârșit. "Profesorul" are cele mai multe pagini
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
în care anii se suprapun, aproape se repetă, încât se contopesc". De aceea, până la urmă, cartea de față rămâne un jurnal. Chiar dacă e rescris, chiar dacă e "cenzurat" în tot felul, e, se pare, singurul mod de a-i smulge niște "însemnări zilnice" lui Livius Ciocârlie.
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
Havel sau Michnik din deceniile 8 și 9. Contemporaneitatea ei ne șochează, la zece ani de la revoluțiile anticomuniste. Din aceste rațiuni, merita o discuție amplă. O voi face eu insumi într-o anumită împrejurare, nu peste mult timp. în aceste însemnări, mi-am propus să relev un singur aspect. Referindu-se, pe urmele ciudatului român al lui Witkiewicz, la cauzele convertirii scriitorilor, Milosz acorda un spațiu larg stării de spirit a intelectualilor burghezi din Polonia anilor '30. Aceștia ar fi fost
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
trîntorii și pezevenghii, ei sînt vătafii și vechilii regimului". Pentru exemplificări, Vasile Băncilă își fișase citate din "Scînteia" și "Timpuri noi". * La fel de libere și curajoase, paginile de jurnal din 1954-'60 și din '72-'73 conțin și o mulțime de însemnări despre scriitori cunoscuți, dispuși sau constrînși la compromisuri. Între ei, Beniuc, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Arghezi (în 1957, cînd poetul "reabilitat" a fost întrebat de ce scrie în presa doar articole scurte, ar fi răspuns: "fiecare face pisălăul cît are"). Excepționale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
mod fundamental o carte despre iubire. Pare a fi, după declarațiile lui Paz însuși, acea carte care se face singură, insidios, crescînd din scrierile paralele, din reverberațiile unui vers pe care l-a compus, din ecourile interioare la diverse articole, însemnări personale, scrisori. Ros de remușcări pentru a nu fi scris această carte atît de des gîndită de el și ivita în același timp parcă din senin, Paz își pune o întrebare pe care noi am putea-o socoti inutilă: oare
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
acest țărm, mă văd nevoit să dau lămuriri cititorilor textului de față de ce n-am înfățișat mai amplu aici tocmai fructele fertilității, prin care Ana Blandiana a îmbogățit substanțial lirica și proza română contemporană. Justificarea mea e că am conceput însemnările mai degrabă că o evocare sentimentală, cu tentă și autobiografica, punînd între paranteze analiza propriu-zisă a creației. Am cedat întîietate unei laturi - rezistență în fața dictaturii și a intolerantei -, un capitol în care poeta s-a evidențiat exemplar. Investigația de pură
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
adeseori cu dreptul lor la inactualitate, confundîndu-l, din păcate, cu dreptul la provincialism sau stagnare intelectuală. Mă număr printre cei cărora li se pare deprimant și grav faptul că ar putea să le împrumute studenților lor de la Facultate de Litere însemnările de curs de pe vremea cînd eram noi studenți în anul întîi. Nici nu mă mai gîndesc că ar putea lua aceste însemnări, la fel de "proaspete", de la părinții lor, în anumite cazuri... Dar, de dragul argumentației, să admitem că există cărți fundamentale, idei
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
se pare deprimant și grav faptul că ar putea să le împrumute studenților lor de la Facultate de Litere însemnările de curs de pe vremea cînd eram noi studenți în anul întîi. Nici nu mă mai gîndesc că ar putea lua aceste însemnări, la fel de "proaspete", de la părinții lor, în anumite cazuri... Dar, de dragul argumentației, să admitem că există cărți fundamentale, idei esențiale, un anumit "calm al valorilor" (nu mă refer, evident, la Platon, Kant, Shakespeare sau Nietzsche, ci la o categorie mult mai
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
decentă, cum se și cuvine, românele îngrozitoare ale lui Vasile Pop, precum Duduia Margareta, (pe care Iorga, totuși, din spirit partizan, le-a stimat), puștiul e total. Nu uit, desigur, excepția fericită a Marei lui Slavici, din 1906, si de Însemnările lui Neculai Manea (1907) al lui Sadoveanu, care poate fi asimilat cu un roman de concentrată dimensiune. Dar de un gen literar ca atare, al românului, nu se poate vorbi. Scriitorii de la începutul veacului (Sadoveanu, Gîrleanu, Bassarabescu, Brătescu-Voinesti, C. Sandu-Aldea
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Gheorghe Grigurcu Critic substanțial, de-o seriozitate a informației și a afirmației ce se cumpănesc, aproape totdeauna demn de interes și demn de încredere, Cristian Livescu ne propune, în cartea d-sale, Întîiul Eminescu, o suită de însemnări pe tema geniului. Tema atractioasă, tulburătoare, inepuizabila. Ne propunem a o relua, succint, în textul de față, regrupînd o parte din datele și meditațiile confratelui nostru și introducînd cîteva elemente noi. Nu e un secret faptul că în epoca noastră
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
legală, ca și și un interviu luat secretarei lui Marin Preda de la Editură Cartea Românească, Cleopatra Stănescu, o femeie în vârstă, care duce în prezent o viață retrasă. Mariana Sipos a explorat și arhiva SRI, unde a găsit note și însemnări referitoare la Marin Preda, altele decât cele incluse în Cartea albă a Securității. De asemenea, a extras din presa tot ceea ce ar putea completă, într-un fel sau altul, dosarul morții lui Marin Preda. A rezultat un corpus de texte
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
sa: " Tinerețea lui Moromete (scenariu de film); Delirul, volumul 1; Comedie țărăneasca, volumul IV; Morometii (manuscris și dactilo); Contrahoroscop, cinci pagini; Agenda 1980 cu Un an din viața unui scriitor, 1-10 ianuarie, în rest filele albe; Agenda 1973 cu diferite însemnări personale ale scriitorului de la 1 la 19 septembrie și respectiv 31 octombrie - 31 decembrie; Un carnet intitulat Jurnal foarte intim, numerotat de scriitor de la 1 la 36; O agendă 1976 cu însemnări ce aparțin scriitorului La finalul întrebării - ce să
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
în rest filele albe; Agenda 1973 cu diferite însemnări personale ale scriitorului de la 1 la 19 septembrie și respectiv 31 octombrie - 31 decembrie; Un carnet intitulat Jurnal foarte intim, numerotat de scriitor de la 1 la 36; O agendă 1976 cu însemnări ce aparțin scriitorului La finalul întrebării - ce să scriu la datele 5 iulie - 26 noiembrie; Cel mai iubit dintre pământeni; Autobiografie 1 martie 1977." Se știe că aceste manuscrise, ca și diferite obiecte personale, au fost înmânate ulterior Elenei Preda
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
prieteni și prin grijă specială a lui Călin Vlasie, Editura Paralelă 45 a scos și o impozanta Carte cu Ion Dumitriu; volum în care sînt puse laolaltă studii și articole despre activitatea artistului, reproduceri, documente și fotografii, scrisori de la prieteni, însemnări și pagini intermitențe de jurnal. Într-un cuvînt, cam tot ceea ce ar putea contura un cît mai cuprinzător portret al artistului și al omului și ar fi în măsură să-i perpetueze cît mai convingător, măcar și iluzoriu, chipul viu
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
într-un tărâm al mărginii culturale este structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea principala le inserează contrapunctic în scrisorile adresate surorii din România: vechi jurnale intime, însemnări, epistole, din perioada coloniala sau mai recente. Găsim în ele disperările, maniile, sentimentele de vină, de murdărire sau de insuportabila plictiseală, dar și exaltările și freneziile pe care le-au trăit acei înaintași. Vechile texte citite (rescrise) de ea în
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]