529 matches
-
spuse lui Helikon mângâindu-i părul, vei vedea că, prin soția lui, Macro are să se lege de mine mai mult decât speră să mă leg eu de el. După atâta căldură, ploua, o furtună pe mare care făcea valurile mari, înspumate să se izbească de stânci. Își petrecu după-amiaza desenând. Apoi deschise un mic codex șifonat, îl răsfoi și văzu un desen cu linii imprecise: părea un edificiu pe malul unui fluviu. — Ce-i asta? întrebă Helikon întinzându-se alături de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
al Transporturilor de cinci ori, mandate în care dispune și participă activ, cu cotă parte în regulă, la vânzarea flotei României, însă actele de vânzare sunt secrete și azi, dacă nu chiar trimise alături de dosarul său de la securitate pe valurile înspumate ale mărilor lumii. La alegerile locale din 2000, câștigă titlul de mare bulibașă al Capitalei în turul doi, la 18 iunie, întrunind 50,69% din voturi, la foarte mică distanță de Sorin Oprescu, candidatul PDSR, care a obținut doar 49
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Au! Au, au, au, au. Eram moartă de oboseală. Abia mă mai mișcam, după ziua de optsprezece ore, în care tratasem cu autori dificili, agenți irascibili și cereri nerezonabile. Mi-ar fi prins bine mai multe lucruri: o baie fierbinte înspumată, un masaj profund, realizat de un suedez talentat pe nume Hans, cantități copioase de fudge 1. și mai erau și lucruri de care chiar nu aveam nevoie - printre care să mă lovesc cu fluierul piciorului de marginea de porțelan necruțătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
nisipul de pe plaje plin de scoicile în care riscai să te tai în tălpi dacă nu călcai cu atenție, la pescărușii care își luau zborul în cîrduri de pe diguri urmărind peștișorii minusculi care înotau la suprafața apei, și la valurile înspumate care se loveau de mal aducînd cu ele tot felul de alge și ierburi de mare de culoare verde, o nuanță aidoma cu cea pe care o avea cămașa sa preferată din acea perioadă. Dacă ai fi deschis ochii doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de dinți, Iahuben înfășură strâns în jurul capului acestui nenorocit vâslaș pânza sfâșiată din cămașă. Îl trase pe Hunanupu la o parte și începu să vâslească el. Marea neagră urla. Din ea se ridicase un stâlp de apă neagră cu creștetul înspumat care venea amenințător spre corabie. O clipă, Iahuben lăsă vâsla din mâini și privi cu spaimă. Niciodată nu întîlnise furtuni așa de mari în scurtele lui călătorii pe mare. "Asta e moartea!" se gândi el. Apoi vâsli mai departe. Știa
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
al relației noastre strânse, și priveam cerul admirativ. Seninul bleu, pe care însă identificai dificil unde se găsea soarele, acoperit de o cupolă din nori groși, fumurii, recreați altfel la fiecare bătaie a vântului. Cele două straturi își mișcau marginile înspumate ca marea sălbatică în mijlocul furtunii, deplasându-se ca o masă unită și compactă înspre partea cerului rămasă pierdută și pală. Era marșul nupțial al câtorva lucruri lipsite de viață, însă respirând iubire prin fiecare combinare dramatica a nuanțelor. Înaltul cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cîte-or încăpea? Ce zici, aruncăm o privire să vedem ce zace în mintea lui?... Ești pregătit? - Ochi și urechi... Articuleaz-o neabătut, moșule! Tu plătești! - Ești așa croit după poezie? Automobilul parcurgea centrul orașului, cu agilitatea unei balerine, ce, sumețindu-și fustele înspumate, caută să se strecoare cât mai silențios prin puzderia de palate. 84 DANIEL BĂNULESCU - Atunci e corect. Atunci nu mai ai cum s-o driblezi! Federația a omologat! Trebuie ca s-o găsești... - În seara aceea mi-am părăsit separeul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în vânt, Apoi pe ea cu-ncetul bătrânul se coboară Pe mare, care-și mișcă mii valuri tremurând. Din norii cei mai deși el luase o bucată, Își face din ea luntre, ce luneca pe val, A mărei unde-albastre alunecă-nspumate Și-l duc în leagăn dulce, prin cânturi de pe mal. Din insule bogate cu mari grădini de laur, Lebede argintoase aripele-ntinzînd Veneau sfâșiind apa la luntrea lui de aur Și se-nhămau la dănsa și o trăgeau cântând. {EminescuOpIV 170
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și îngînat de lebezi în dulce visul său. Luntrea, un vis de aur, pânza albastră-a mării O sfâșie - și-aproape ea vine-acum de mal, Un mal de pietre suie, de stânci frânte rebele, Ce stau lovind cu poala în înspumatul val. Acolo printre stînce bătrâne și schelete, Un templu în ruină, de apă înnecat, Pe jumătate murii și stâlpii și-i înclină Și stă-n curând să cadă de vreme sfărâmat. În scorburi de părete trăiește-un biet călugăr Tânăr
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-ți spun că te iubesc, Că de drag ce-mi ești copile, Eu din ochi te prăpădesc. (Ondina și-a lăsat visătoare capul pe spate, pe umărul lui Delfin, care o sărută). {EminescuOpIV 310} REGELE SOMN A mării unde-albastre alunecă-nspumate Și fulgeră-n cadență... O, dulce voluptate A nopții-adînci... Acuma văd luntrea de departe Cum cu-al ei plisc în brazde pe unde le împarte. Călugăru-i... În manta-i înfășurat visază, Al valurilor sgomot țâșnind îl salutează Și lebede-argintoase pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
te ridic: M-ai învățat să nu mă-nchin la soarte Căci orice-ar fi ce ne așteaptă - moarte! Tu ai stins ochiul Greciei antice, Secat-ai brațul sculptorului grec, Oricât oceanu-ar vrea să se ridice Cu mii talazuri ce-nspumate trec, Nimic el nouă nu ne poate zice. Genunchiul, gândul, eu la el nu-mi plec Căci glasul tău urechia noastr-o schimbă: Pierdută-i a naturii sfântă limbă. {EminescuOpIV 376} În viața mea - un rai în asfințire - Se scuturau flori
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În costume de baie negre, se aflau acolo pentru a ajuta doamnele și copiii să se bucure de teroarea valurilor. Baigneur-ul Își plasa clientul cu spatele la valul care se apropia și Îl ținea de mână când masa rotativă de apă verde Înspumată se abătea violent din spate, dându-i un brânci zdravăn care-l dobora. După o duzină de asemenea tumbe, le baigneur, lucind ca o focă, Își conducea povara care gâfâia, tremura și fornăia scuipând apă, spre uscat, spre țărmul neted
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
artă, și trebuia să stau așa, nemișcat, ca să presez cele două fragmente de statuetă, ceea ce nu-mi permitea să mai fac și altceva. Trebuia să am răbdare. Odată cu fiecare secundă, emoțiile puneau tot mai mult stăpânire pe mine. Emoțiile, valuri înspumate, din care se năștea pas cu pas, Venus, Venera, Afrodita, Astarte, Atargatis, Alilat sau Ishtar! Zeița născută din contactul spumei mării cu bucata de rană a tatălui său, Uranos (o spune una din legende, parcă), retras de rușine că-și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Chios și în sfârșit, la Ios, unde își găsește obștescul sfârșit. Oare în care localitate din cele prin care trecuse, o căutase poetul orb, mai insistent ca oricând, pe Afrodita. Sau, mă rog, pe nemuritorii eroi ai Iliadei? De câte ori marea înspumată nu-i crease poetului măcar iluzia că ar fi văzut chipul zeiței?” 5. 11 noiembrie ’80. Nemaipomenitul Eliot: “Time present and time past? Are both perhaps present în time future/And time future contained în time past...” Din nou la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
încearcă să-l sufoce, fiindcă, pentru prima dată în lunga sa viață, dormise sub un acoperiș de ciment și între patru pereți. Ieși în prag. La o sută de metri distanță, marea era albastră și liniștită, foarte diferită de monstrul înspumat și înfuriat din ziua anterioară, și un soare strălucitor și puternic o împodobea cu reflexe argintii. Cu o încetineală aproape ceremonioasă, deschise pachetul cu ce cumpărase în prăvăliile din casbah și întinse totul pe pătură. Fixă o oglinjoară în balamaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să-l lungesc destul de mult, încât să atrag atenția cuplului de bătrâni de pe bucata de plajă de lângă a noastră și s-o fac pe Clio, care stătea acum până la brâu în apă și cu brațele ridicate în echilibru deasupra valurilor înspumate, să încremenească îngrozită preț de o fracțiune de secundă, înainte să-și caute o cale de săpare înapoi în mare. Întotdeauna am fost mai priceput la chestiile pe termen lung. Clio! am strigat, mult prea tare. Cuplul de bătrâni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Fidorous își duse farfuria și berea înapoi la scaunul de pescar. L-am privit cum mănâncă încet și cumpătat, mișcând ochii agale de la pescărușii din zare care plonjau în dâra de hârtii la firul de pescuit care trepida dincolo de apa înspumată, răscolită de motoarele noastre. — Nu mi-am dat seama că mi-e așa foame. Trecuseră ore întregi de când nici unul dintre noi nu mai spusese nimic și simțeam nevoia să vorbesc. Doctorul încuviință vag, uitându-se țintă la mare. Soarele era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sub barcă - și apoi cușca legănându-se departe de noi - bum. Bule și stropi de apă. Orpheus gemând, înclinându-se și mai tare. Brr, brr. Bule și stropi de apă și frânturi dintr-o uriașă formă cenușie în apa albă, înspumată. Eu ridicând sulița și nefiind în stare să văd, decât cenușiul din apa albă, strigând ceva. Jeturi, cortine de apă lovindu-mă pe mine și puntea, ceva agitând marea calmă, înspumând-o, și eu strigând trage-o sus, trage, trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
extreme. Eu consider că aceste sporturi sunt periculoase și de aceea nu le practic. Iubesc mult animalele, în mod deosebit pisicile. Sunt născută în zodia peștilor și cred că de aceea iubesc atât de mult marea cu valurile ei mereu înspumate. Eu cam atât am de spus despre mine. Voi ce credeți despre mine? Mă numesc Andrei Anton, am 11 ani și sunt în clasa a IV-a. În clasa I părinții m-au înscris la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, dar
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
a nopții, cobora ușor peste noi toți. Încetul cu încetul, obiectele începeau să-și piardă conturul și atmosfera să capete un aer misterios. în ciuda așteptării noatre, ca prin farmec, luna și-a făcut regală apariția, asemeni unei zeițe, din valurile înspumate ale mării. Pentru o clipă emoția ne-a tăiat răsuflarea. Părea că ne aflăm într-o altă lume. Totul era învăluit într-o pulbere de lumină argintie. Lucrurile, care la lumina zilei îmi erau atât de cunoscute, aveau acum o
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
spus, arătându-i-o pe fată. Unde-a dispărut băiatul cu șapcă albastră? — De unde-a apărut. Poate că și-a mutat afacerile la altă mașină. — Lăsându-și uneltele aici? i-am spus, indicându-i cu bărbia T-ul și bidonul Înspumat, rămase alături, pe pavaj. — Poate c-a văzut un polițist și-a fugit. Pe ăla, de exemplu, mi-a răspuns ea, arătându-mi sfidător, cu bărbia, un polițist gras, care alerga Înspre noi, fluierând și gesticulând caraghios. În sfârșit, capota
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pădurii. Sigur aveau să ne simtă când aveam să tragem de bulumac, așa că ne-am mai uitat o dată spre Enkim, ca să știm și cu ochii Închiși unde-l lăsasem. Era chiar pe marginea apei, Împroșcat când și când de volbura Înspumată. - Acum! Ne-am apucat să tragem de bulumac. Cu greu l-am clintit din loc și, În clipa În care am reușit În sfârșit să-l târâm spre apă, auzirăm chiotul ascuțit al unui pândar. - Hai! răcni Runa și, icnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dădusem iarăși de Marea cea mare și nu mai știam Încotro s-o luăm. Marea asta, Însă, parcă nu era totuna cu cea pe care o lăsasem În urmă: era rece și rea și o străbăteau coame mari de apă Înspumată. - E un om care merge dintr-o parte În alta pe pământ, așa ca tine, Își Începuse acel Vindecător povestea cu vorbe rostite În minte. Krog Îi spune. E mai mare decât orice alt om care a mers pe pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mîncăm. Ne opream În oraș la o patiserie, ne așezam pe scaunele Înalte din fața tejghelei, Înfulecam sandvișuri cu omletă sau șuncă, cîrnăciori fierbinți cu miezul roșu și aromat din carne de vită condimentată și suculentă, beam cafea, stacane de lapte Înspumat, cu gogoși, iar apoi ne duceam acasă și devastam tot ce găseam pe masă pregătit pentru micul dejun. Păienjenișul pămîntului În anul cînd au venit lăcustele, ceva ce s-a-ntîmplat În anul cînd au venit lăcustele, două glasuri pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-ți prinde în ele piciorul. În sfârșit, o serie de trepte de lemn putrezit coborau până la apă. Ajunseră taman la timp ca să vadă avionul amerizând pe suprafața luminată de lună a iazului și apoi venind spre ei și producând valuri înspumate când se opri grațios, dar cam zgomotos, la marginea pontonului. Peste câteva secunde, se deschise o ușă și șuvițele blond cenușiu ale celei mai bine plătite editorialiste britanice ieșiră la iveală. — Roddy? rosti ea, privind în semiântuneric. Fii, te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]