509 matches
-
după localitatea Lunca Jariștei, trece pe lângă barajul și lacul de acumulare de la Siriu. Urmează o zonă cu viaducte (Grămăticu, Stânca Teherău), spre localitatea Gura Siriului și trece în județul Covasna. Acolo, după traversarea comunei Sita Buzăului, drumul ajunge în orașul Întorsura Buzăului, unde drumul se îndepărtează de cursul râului Buzău. Tot în acest oraș începe un drum care duce spre Covasna. Mai departe, drumul intră pe teritoriul județului Brașov și traversează localitatea Teliu. La ieșirea din Teliu, se întâlnește cu un
DN10 () [Corola-website/Science/304123_a_305452]
-
fac colaci din faină alba, sau "cernuta", apoi cozonaci cu mac, nucă. În zilele de sărbători se mai fac și diverse fripturi din came de păsări, de vită sau de porc. Din ce în ce mai rar se fac gogoși, întorsuri, pancove, pogacele si altele. Ca băutură se folosește mai mult țuica de prune (vinarsul), simplă sau sub forma de "crampă", adică fiarta cu zahar si chimion, la începutul mesei in sezonul rece. Vinul se bea mai rar, la sărbători ori
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
o unitate de relief din cadrul Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen și Tărlung. Se învecinează cu Munții Tătaru și Munții Siriu la sud-est și est, Depresiunea Întorsurii, Munții Întorsurii la nord și Munții Grohotiș la vest. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciucaș, având 1.954 m. Alte vârfuri sunt Gropșoare (1883 m), Tigăile Mari (1844 m), Zăganu (1817 m). Sunt alcatuiți din două culmi principale, culmea
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
de relief din cadrul Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen și Tărlung. Se învecinează cu Munții Tătaru și Munții Siriu la sud-est și est, Depresiunea Întorsurii, Munții Întorsurii la nord și Munții Grohotiș la vest. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciucaș, având 1.954 m. Alte vârfuri sunt Gropșoare (1883 m), Tigăile Mari (1844 m), Zăganu (1817 m). Sunt alcatuiți din două culmi principale, culmea Ciucaș - Bratocea
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
drum de căruțe, ce se prelungește în lungul Văii Runcșorului. După circa 50 m de la intersecție, valea face un cot de aproximativ 360° și dispare în subteran printr-un frumos ponor (Ponorul Runcșorului, denumit de localnici, datorită formei sale, „La Întorsuri”). Deasupra acestuia, cu circa 20 m, mascată de o pădure de fag, se află Peștera de la Ponorul Runcșor (denumită de localnici, datorită persistenței stratului de zăpadă și în anotimpul cald, „La Ghețar”). De aici, drumul se poate continua pe Valea
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
și validat de pe secția respectivă, în perioada pentru care face decontarea și este număr cu 2 zecimale. NOTĂ: 1. Pentru secția clinică recuperare neuromusculară - recuperare medicală neurologie din structura Spitalului Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni", pentru secția recuperare neurologie adulți "Întorsura Buzăului" din structura Spitalului de Recuperare Cardio-Vasculară "Dr. Benedek Geza", județul Covasna, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile, iar pentru secțiile recuperare neuromotorie "Gura Ocniței" din structura Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, județul Dâmbovița, și Spitalul de
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
Turda Dej municipiul Dej Huedin orașul Huedin Gherla municipiul Gherla Constanța Constanța municipiul Constanța Medgidia municipiul Medgidia Hârșova orașul Hârșova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă orașul Cernavodă �� Băneasa orașul Băneasa Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Dej Huedin orașul Huedin Gherla municipiul Gherla Constanța Constanța municipiul Constanța Medgidia municipiul Medgidia Hârșova orașul Hârșova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă orașul Cernavodă �� Băneasa orașul Băneasa Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați Galați municipiul Galați
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului. Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Netotu, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
etc. Județul Covasna are o climă moderată, cu veri calduroase și ierni geroase. Temperatura maximă absolută de 39,3 grade a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți iar minima absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947. Flora cuprinde o mare varietate de: Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Județul Covasna are o populație de 222
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
albia de-a lungul faliei Răuțelului, care constituie mai la vale și albia Răutului. Seismicitatea municipiului Bălți este determinată în special de cutremurele subcrustale de adâncime intermediară ale căror epicentre sunt adesea localizate în Vrancea, în Moldova româneanscă, la poalele întorsurii Carpaților. Teritoriul municipiului este amplasat într-o zonă cu seismicitate de 7 grade pe scara Richiter. Intensitatea cutremurelor generată de focarul Vrancea scade, de regulă, cu un grad până la Bălți. Cele mai intense cutremure au avut loc la 26 octombrie
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
(n. 20 august 1950, Întorsura Buzăului, Covasna), pictor român. "„Pictură lui e liniște în substanțialitatea ei (...) La primitivii italieni, la un Giotto, Masaccio, Uccello, Piero della Francesca, pentru a cita pe scurt, măi întâlnim o asemenea liniște a formei, o corporalitate compactă, o solemnitate a
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
de aceste locomotive au fost filmate circulând pe linia Vințu de Jos - Sibiu, între Săliște și Orlat, precum și pe linia Sibiu-Avrig, între Sibiu și Podu Olt, secvența opririi trenului în tunel a fost filmată în tunelul Teliu de pe linia Brașov - Întorsura Buzăului, în timp ce scena trierii vagoanelor a fost înregistrată în triajul Sibiu. Cadrele în care trenurile au staționat pentru a prelua apă sau prin care treceau cu viteză au fost filmate în stațiile CFR Miercurea Sibiului (gara de frontieră polono-română Sniatin
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
au eșuat. Astfel, în 1795, William Cobbett a publicat cartea "Observations on the Emigration of Dr. ", care l-a acuzat pe Priestley de trădare împotriva Marii Britanii și a încercat să compromită credibilitatea sa științifică. Destinul său politic a luat o întorsură chiar și mai rea când Cobbett a obținut un set de scrisori trimise lui Priestley de pictorul radical John Hurford Stone și de romanciera liberală Helen Maria Williams, amândouă persoanele locuind în Franța revoluționară. Cobbett a publicat scrisorile în ziar
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
m) la est., pe cumpăna apelor dintre Buzău și Teleajen. Relieful - mai puțin accidentat (un plai cu forme domoale, acoperit de fânețe și pășuni) face ca parcursul să fie ușor accesibil. Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Întorsura Buzăului și Măneciu pe liniile ferate secundare 403 respectiv 304. În apropiere se găsesc pasurile Buzău - spre nord-est, Predeluș - spre nord, Boncuța și Bratocea - spre vest. Un drum ce lega Peninsula Balcanică de spațiul intracarpatic, pornea de la Dunăre și înainta
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
noi puncte vamale în apropiere (actualele drumuri ce traversează Carpații prin văile Buzăului sau Prahovei precum și prin pasul Bratocea), trecătoarea și-a pierdut din importanța militară și economică. Un proiect promovat cu bani europeni și susținut de de primăria din Întorsura Buzăului, se constituie într-o tentativă de a introduce zona pasului în circuitul turistic românesc actual. Aceasta se află la altitudinea de 1360 m și se găsește la aproximativ 200 m nord de vârful Crucea Mandii și la circa 200
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
din gruparea revistei studențești „Echinox”. Și-a susținut doctoratul în estetică teatrului cu teza "Direcții estetice în comedia contemporană" la Universitatea Națională de Teatru și Cinematografie din București (1995). A fost profesor de limbă și literatura română la Liceul din Întorsura Buzăului, jud. Covasna (1969-1970), ziarist la „Cuvântul liber” din Sfântu-Gheorghe (1970), profesor la Liceul din comuna Iară, jud. Cluj (1970-1972), inspector al teatrelor la Comitetul de Cultură al județului Cluj (1972-1978), director al Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj (1978-1980
Mircea Ghițulescu () [Corola-website/Science/322335_a_323664]
-
mai multe thread-uri să sune la ușă și să se aștepte. Situația aceasta se poate trata prin forțarea ușii (thread-ul care detectează problema intra și își face treaba) Când proprietarul casei realizează acesta trebuie să verifice la fiecare val de întorsuri că este permis să se schimbe obiectul fiindcă hoțul ar fi putut sa modifice triunghiuri neprocesate. Daca thread-ul nu poate continua în niciun val, counter-ul de problem potențiale este incrementat. Fiindcă știm fiecare triunghi care a fost produs de hoț
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
în nord-estul Muntenei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Buzău (aproape de limita cu județul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Chiojdu și Siriu, în apropierea drumului național DN10, care leagă orașul Nehoiu de Întorsura Buzăului. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
județului Brăila (pe teritoriul orașelor Buzău, Pătârlagele și Nehoiu și al comunelor Berca, C.A. Rosetti, Cilibia, Cislău, Gălbinași, Măgura, Mărăcineni, Pănătău, Pârscov, Săgeata, Săpoca, Unguriu, Vadu Pașii, Vernești și Viperești), de-a lungul drumului național DN10, care leagă orașul Întorsura Buzăului de municipiul Buzău. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
(cunoscută și sub termenul etnofolcloric și geografic de Țara Buzaielor), este o depresiune intramontană cu origine mixtă - tectonică și de eroziune situată în Carpații de Curbură, între Munceii Întorsurii și masivele Podu Calului, Siriu, Tătaru și Ciucaș. Deși considerată inițial numai de origine tectonică, este în realitate formată în sedimentele cretacice ale flișului unității de Teleajen (șisturi cu intercalații grezoase masive) și prin contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
de origine tectonică, este în realitate formată în sedimentele cretacice ale flișului unității de Teleajen (șisturi cu intercalații grezoase masive) și prin contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din cursul superior. Oscilațiilor tectono-struturale în raport cu unitățile montane adiacente (300-350 m față de Clăbucetele Întorsurii - spre nord și 600-700 m față de munții sudici), li s-a adăugat erodarea laterală de către apele curgătoare - în sectorul Întorsurii. Actual tectonica sa este subsumată celei a Munților Buzăului, fiind caracterizată de seismicitate ridicată și ascensiune cu 0,5-1 mm
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
și prin contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din cursul superior. Oscilațiilor tectono-struturale în raport cu unitățile montane adiacente (300-350 m față de Clăbucetele Întorsurii - spre nord și 600-700 m față de munții sudici), li s-a adăugat erodarea laterală de către apele curgătoare - în sectorul Întorsurii. Actual tectonica sa este subsumată celei a Munților Buzăului, fiind caracterizată de seismicitate ridicată și ascensiune cu 0,5-1 mm/an. Limitele sale, sunt: Cu o lungime de aproximativ 16 km, este dispusă în formă de potcoavă, de la Vama Buzăului
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
aproximativ 16 km, este dispusă în formă de potcoavă, de la Vama Buzăului și până la sud de Bobocea. Are aspectul unei mici câmpii intramontane cu o altitudine absolută de 800 m și cuprinde șesul Buzăului precum și terasele sale inferioare. În zona Întorsurii Buzaului - unde se varsă în râu pâraie cu văi largi tentaculare care spre amonte sunt despărțite de dealuri ori clăbucete, depresiunea are lațimea cea mai mare. Fiind în zona de climat temperat-continental acesta adoptă particularități montane, fiind rece și cu
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
mai mare parte a ariei este ocupată de pășuni și pajiști, pădurile găsindu-se cu predilecție spre periferie. Principala apă curgătoare este Râul Buzău, care după ce izvorăște din Masivul Ciucaș curgând spre nord-nord-est, străbate depresiunea și după un cot strâns - "Întorsura" - își continuă curgerea spre spre sud-est pentru a traversa Munții Buzăului. Accesul intradepresionar se face prin câteva trecători: la nord pasurile Barcani (Zagon) (DN13E) și Hămaș (Hagău) (DJ121A) fac legătura cu Depresiunea Târgu Secuiesc, la vest pasurile Zizin (Dălghiu) (DJ
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]