17,214 matches
-
Geo Vasile Radu Sergiu Ruba întreține în jurul său o legendă a tuturor performanțelor. Este nevăzător (d.p.d.v. medical) deși scrisul său denotă un om cu toate simțurile în alertă, inclusiv cel vizual, focalizat pe detalii și nuanțe; este un causeur nemântuit în stare să spulbere apatia celorlalți
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
Gheorghe Grigurcu Constantin Beldie (1887 - 1954) a fost un literat și un factor administrativ în domeniul culturii noastre din prima jumătate a veacului al XX-lea. Vlăstar al unui patron de restaurante, cu vederi socialiste, care întreținea relații cu remarcabile personalități ale vremii, s-a bucurat de o copilărie frumoasă, fiind dat la kleinkindergarten, primind acasă lecții de franceză, germană și engleză, urmînd apoi o școală de dans și chiar una de velocipedie. A învățat la Școala
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
regret viața de familie și obligîndu-l pe Chick să accepte singurătatea și lipsa oricărei comunicări. Aparent singurul motiv pentru care nu îl părăsește este nevoia de a apărea în societate în compania unui bărbat rafinat, care se pricepe să-i întrețină pe bunii ei prieteni, soții Grielescu. Întregul univers al lui Chick se răstoarnă în momentul în care îl întîlnește pe Ravelstein, profesor de filosofie politică la aceeași universitate, o personalitate complet diferită. Figură histrionică, de o cultură și o spiritualitate
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
mărturisea: "Jurnalul lui Vlasiu ar trebui să mă dezguste pe vecie să țin eu însumi un jurnal. Genul este într-adevăr odios: aproape întotdeauna, o adunătură de bîrfe. Dacă și eu notez aici cîteva asemenea bîrfe, e numai ca să-mi întrețin iluzia că scriu, că fac ceva". Avem aici recunoașterea faptului indubitabil că în Caietele sale făcea însemnări jurnaliere. Și aceste Caiete au fost multe, 34 (treizeci și patru) la număr, ținute din 1957 pînă în 1972, unul dintre ele aflîndu-se mereu pe
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
o celebritate a lumii mondene și literare pariziene, se bucurase de notorietate internațională înainte de 1939, dar după război lumea a uitat-o. Trăia singură într-un somptuos apartament din insula Saint-Louis, la Paris. Sărăcise și n-ar fi putut să întrețină acel apartament dacă nu l-ar fi închiriat unor americani bogați pe timpul verii. Își pierduse vederea în mare măsură, dar se afla alături de ea o tânără care o îngrijea. Ei bine, această tînără mi-a povestit că, într-o zi
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
sistemului educativ comunicațional față de partenerii internaționali induce o imagine din nou proastă despre România și despre ce se întîmplă într-însa (rețeaua învățămîntului RoEduNet a fost închisă, la un moment dat, deoarece bugetul MEN s-a dovedit insuficient pentru a întreține această rețea vitală pentru educația informatică)". Interesantă se dovedește a fi aici "ipocrizia" acelora care, din necesități electorale apropiate, fac apel la Internet, pentru a-și lansa pe glob (!) un nou look, inclusiv necesar captării votanților de-acasă și de peste
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
cădem în eroarea de a-l considera pe Panait Istrati un anticomunist."), cu apartenența noastră la Europa Centrală ("Europa Centrală ca organism politic viu e o pură utopie astăzi, dar ideea culturală a Europei Centrale ne poate uni, ne poate întreține, în mod benefic, nostalgii și complicități.") etc. Interviurile reproduse în carte sunt cuceritoare prin onestitate: "Nu cred în tăcerile elocvente ale criticului. Criticul își dovedește competența prin ceea ce scrie, prin punctul de vedere exprimat deschis. Prin ceea ce nu spune el
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
vîrstă decît ea cu 30 de ani. I-a făcut, repede, două fetițe și Veronica a devenit o mamă absorbită. Ea avea însă aspirații literare. Și cum la Junimea nu erau acceptate femeile (nici chiar Matilda Cugler, colaboratoarea Convorbirilor), Veronica întreținea un salon literar. Aici îl voia prezent pe Eminescu, însoțit de prietenii săi junimiști. Ea îl cunoscuse pe poet încă în perioada studiilor sale la Viena (1869-1872) și îl revăzuse bucuroasă, din 1874, la Iași, unde Eminescu, cu studiile neterminate
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
care anunță că se căsătorește cu Veronica, tot în acest interstițiu al ruperii relațiilor dintre Eminescu și Veronica? Să presupun, deși n-am probe documentare la îndemînă. Dar ofițerii de care se lăsa înconjurată, îi tolera, oare, numai cît nu întreținea relațiile cu Eminescu? Evident, după restabilirea relațiilor lor amoroase, Veronica a reînceput insistențele pentru căsătorie. O voia, ca și înainte, și poetul. A acceptat propunerea Veronicăi de-a se stabili la Iași. Pentru asta îi trebuia o slujbă sigură. A
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
toate acestea, de spiritul parodic și de exaltările marelui, inepuizabilului povestitor, ce-l fermeca și pe Blaga, își amintesc colegii de generație, care îl prețuiau, dar nu i-au putut fi întotdeauna și prieteni, ca și cei care s-au întreținut cu inteligența lui în închisoare". Astfel ni-l amintim și noi, constrîngîndu-ne, prin jocul său infatigabil, la atenție și la admirație. Obligîndu-ne a-l privi și asculta în postura sa de homo ludens, care ne tîra, amuzați, în cortegiul de
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
mama mea". Titlul lui Esteban, mărit, devine titlul filmului. Manuela: Ce scrii? Esteban (dă carnetul deoparte, glumind): Nimic. Viitoare premii Pulitzer. Manuela: Hai, mănîncă! (afectuoasă) Trebuie să iei cîteva kile în plus, să fii în stare să tragi, ca să mă întreții, la o adică. Esteban : Ca s-o tragi, nu-ți trebuie cîteva kile în plus, ci o sculă bună. Manuela îl privește fix, stupefiată. Nu se aștepta la o asemenea replică. Manuela: Cine te-a învățat să vorbești așa? Esteban
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
Alex. Ștefănescu Pierdut în lumea literaturii Cei care țin sus azi steagul literaturii nu sunt, cum s-ar putea crede, poeții sau prozatorii, ci criticii. Ei, cei mai lipsiți de iluzii, întrețin încă iluzia că literatura reprezintă ceva important - o formă de salvare, o justificare a existenței. Această încredere în literatură se remarcă imediat, când începem să citim recenta carte a lui Dan Cristea, Versiune și subversiune (paradoxul autobiografiei). Cunoscutul critic literar
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
obișnuiți. Oki e un scriitor trecut de cincizeci de ani care a scris o singură carte de succes, reeditată de mai multe ori, citită de toată lumea, o carte care va rămîne după el și datorită căreia a putut să-și întrețină familia și să-i asigure fiului său, Tichiro, studiile universitare. Cartea se numește O fată de șaisprezece ani și povestea de acolo e adevărată: în urmă cu douăzeci de ani Oki a trăit o poveste de dragoste cu o fată
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
ședință, de ce se întîmplă așa ceva. Nu numai să întrebe, ci chiar să își formuleze dezacordul. Pe atunci astfel de atitudini erau teribil de periculoase". Lucrurile astea nu se uită. * Intervievatoarea crede despre interlocutorul ei că are o rezervă în fața spontaneității, întreținută de autocenzură, de un soi de inhibiție. Nu-i chiar așa: Rezerva mea nu este una în fața spontaneității, ci a exhibiției. Nu cred că cine nu se exhibă trebuie numaidecît să se inhibe. Ar fi prea simplu...". Iar simplificările tranșante
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
din Statele Unite ale Americii, Banca Comercială Română, organisme care au înțeles că divertismentul de bună calitate poate avea un rol educativ, formativ. Și pe bună dreptate. Căci sala Ateneului a fost supraaglomerată de un public tânăr entuziast, tineri care au întreținut comunicarea electrizantă, cu ceilalți tineri aflați de cealaltă parte a rampei sălii de concert. Este o experiență exemplară ce merită a nu fi dată uitării.
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
Panek Kati (Fiolka Ivanovna), iar în rolul pețitorilor: Bacs Miklos, Dimenzy Aron, Szabo Jeno, Laczo Julia în rolul servitoarei Duniașa au două mari însușiri, mai rar întîlnite împreună pe alte scene: o foarte bună dicție și o elasticitate/ expresivitate corporală întreținută cu rigoare. Publicul e totodată îndrumat de caietul de sală elegant și profesionist alcătuit de foarte tînăra secretar literar Kelemen Kinga, iar spectatorii români pot împrumuta căști cu traducerea simultană a spectacolului. Argumente în plus ce fac din Căsătoria lui
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
discernămînt a factorilor de putere și amatorismul lor enciclopedic, în al doilea rînd, dorința tacită, dar nu mai puțin fermă, de a păstra funcția propagandistică a culturii, în al treilea rînd vocația delirului și, legată de aceasta, setea de miracol întreținută la cote maxime prin mecanismele bine unse ale unui scenariu pseudomistic. Evaluate în bloc, aceste vechi disfuncții arată limpede că nici acum, după zece ani, societatea românească nu s-a eliberat încă din captivitatea acelui fenomen pervers și degradant numit
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
alții, un om care și-a văzut de treabă, a lucrat în umbră, n-a făcut nici un scandal calculat, iar când a provocat scandal a făcut-o din întâmplare; a trăit foarte retras și în felul său, cu prietenii săi, întreținându-și mica legendă; nu era deloc un naiv ci, dimpotrivă, unul dintre oamenii cei mai inteligenți și mai cultivați din acest secol. Existau, așadar, toate acestea - și cred că era nevoie de o anumită revizuire a acestei imagini a lui
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
grafician Octavian Bour, era infinit mai util decât redactorul, scriitor în afirmare, sau afirmat, cu cărți premiate, comentat favorabil etc. Tehnoredactorul știa, e drept, limba maghiară din care putea traduce articole "de angajare" sau poeziile patriotice, știa șofa și să întrețină mașina, lucruri de care eu eram inapt. Acestea au fost și argumentele, când, în 1973, Uricaru și Poantă au cerut să nu fiu "redus" din schemă. Bineînțeles că utilitatea tehnicianului, simțul său practic covârșeau (cu asupra de măsură) utilitatea poetului
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
două roluri i-ar fi atribuit, ele denotă același lucru: situația penibilă a scriitorului român în a cărui coadă se află, poate, doar anumite categorii de pensionari și șomerii. Un lucru este sigur: scriitorul român de astăzi nu se poate întreține din ceea ce scrie. Revistele îl plătesc modest sau nu-l plătesc deloc, întrucît costurile tipografice și ale hîrtiei consumă toate resursele financiare (totuși, diriguitorii lor ar trebui să știe că onorariul unui colaborator este o chestiune de self-respect pentru acesta
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
tot m-am concentrat pe Cluj, de ce să nu spun că redactorii de la Steaua au salarii mai mici ca ale femeilor de serviciu de oriunde. Adevărul este că nu două slujbe ar trebui să aibă scriitorul român, ca să se poată întreține pe sine și familia sa, ci trei sau patru, ducîndu-le în spinare ca o Fefeleagă. Cît despre scriitorul liber profesionist, se pare că existența acestuia nu este posibilă în România de azi. Cu toate acestea, cazuri fericite de scriitori bine
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
acest context ar trebui amintit un lucru important, și anume acela că în viața pictorului prezența mamei a fost una exemplară. Ea a constituit un adevărat obiect de adorație și a fost sursa unui cult pe care Baba l-a întreținut, la aceeași intensitate, de-a lungul întregii sale vieți. Existența aproape mitică a mamei îi oferă artistului, în proporții sensibil egale, o grijă domestică blîndă, o permanentă securitate morală și chiar o formă reală de protecție magică. În cadrul unei ședințe
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
nu-i mai pune în cîrcă și o eventuală relație de colaborare cu terorismul. E mai simplu de pildă ca ziariștii autohtoni să se întrebe care sînt, în această criză, raporturile Puterii cu foștii securiști care aveau misiunea de a întreține legături locale cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei pe vremea cînd aceasta nu se scindase. La fel, e mai simplu de detectat în ce ape se scaldă Puterea în materie de Priboi, Tănăsești și alții asemenea lor, într-o perioadă în
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
muzicii baroce, inclusiv a celei italiene. Violonistica Marianei Sârbu este cea care ridică ștacheta ținutei profesionale, a interesului artistic, în realizarea concertelor ce poartă semnătura lui Antonio Vivaldi sau Pietro Locatelli. O legendă a vieții muzicale europene pare a se întreține astăzi sprijinindu-se pe o glorie a trecutului. În plus, actualul context al festivalului enescian oferă spectaculoase juxtapuneri de mentalități, de abordări ale ideii de cânt în ansamblu. Mă refer la cântul conștient corelat, la educația cântului în ansamblu, aspecte
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
artă. Primii care au suferit, presupun, de această orientare luminată, inteligentă, plină de substanță a Canalului 1 al Televiziunii publice au fost slujbașii Departamentului Teatru al aceleiași instituții. Se pare însă, că în ultima vreme adie o boare care să întrețină flacăra speranței iubitorilor de teatru, pe micul ecran, deopotrivă producători și telespectatori. Deși eroarea din stagiunea trecută este impardonabilă, să nu uităm totuși că directorul televiziunii este regizor de teatru, iar timpul pierdut este greu recuperabil, cred cu încăpățînare că
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]