1,791 matches
-
Roesler, pentru a fi cunoscută și combătută, este tălmăcit Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae, I. Sterca-Suluțiu dă studiul Originea românilor. Unitatea românilor și necesitatea recunoașterii teritoriului etnic ca teritoriu politic sunt idei-forță în revista care, mai târziu, va milita deschis pentru întregirea unității naționale, iar după 1940 împotriva Dictatului de la Viena. Preocupările T. nu s-au limitat, chiar în anii când publicația s-a aflat sub conducerea lui G. Barițiu, numai la istorie. Tot ceea ce putea servi ca argument al romanității și
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
Articolele pun accentul pe autori de multe ori trecuți cu vederea: Jean Băileșteanu, Petru Maier-Bianu, Irina Egli, Mirela Roznoveanu, Ovidiu Verdeș, Luminița Varlam, Sorin Comoroșan, Elena Buznă ș.a. Criticul este interesat mai ales de elementele particulare care pot contribui la întregirea imaginii unui scriitor, nu de prezentarea operei acestuia în ansamblu. Și Poezia română între milenii (2002) pleacă de la aceleași principii, în postfața Autori, direcții și sensuri în poezia de azi V. încercând să explice „cine este și mai ales cine
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
primite de la poeți din diaspora. Mai firav, și proza își face loc în revistă. O atenție aparte se acordă legendelor religioase, parțial reproduse după S. Fl. Marian. Pe de altă parte, se răspunde tranșant propagandei maghiare și se militează pentru întregirea României în granițele ei firești. Alți colaboratori: Dorina Gabor Bălășoiu, Eugen Păunescu, Al. Păunescu, Demostene Nacu, Elisabeta Popescu-Kermel, Valerian Dobrescu, Al. Bidian, Sava Gârleanu, Nicolae Alexandru, Remus Radina, Alexandru Micle, Sorin Petcu, Gabriel Manolescu, Alexandru Isac, Mircea Carp, Monahul Ioan
ZORI DE ZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290748_a_292077]
-
unilinear” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 82-102, 161-165). Perspective asupra unei sinteze a modernizării și identității culturale Autoorganizarea competențelor în cadrul Institutului Social Român Înzestrat cu un deosebit simț al problemelor sociale, Gusti a sesizat că împrejurările social-istorice de după războiul de întregire a neamului și problemele sociale imense ridicate de unificarea economică, politică, administrativă și culturală nu mai țineau de tehnica politică, nici de resortul unor discipline parțiale, ca economia politică sau știința financiară, ci erau „probleme totalitare” care cereau soluții de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
migratoriu către statele dezvoltate ale Vestului european (Diminescu, 2003). Controlul strict al ieșirilor din țară în perioada anterioară anului 1989 este foarte probabil să fi blocat/întârzâiat multe dintre deplasările definitive bazate pe oportunități individuale. Este posibil ca migrația pentru întregirea familiei să fie răspunzătoare pentru o bună parte din suma totală ridicată (prin raportare la perioadele ulterioare) a deplasărilor definitive din primii ani ai deceniului nouă. Deplasarea familiei (soț/soție și copiii acestora) se produce însă numai în condiții de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cea care antrenează sumele cele mai mari. Migrația definitivă, a celor înalt calificați, care se bucură de sprijinul țărilor de destinație, nu este, de regulă, asociată cu un comportament puternic de trimitere a banilor în țara de origine. Migrația pentru întregirea familiei este un tip a cărui apariție semnalează maturizarea unui flux și indică orientarea interesului (cel puțin temporar) către țara de destinație, cu o reducere concomitentă a comportamentului de economisire și trimitere a banilor către origine. Abordarea în termeni de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de destinație și vorbim despre migrație în, atunci vom opera, de regulă, cu mai multe tipuri de migrație care se desfășoară în același timp (fluxul către Spania, spre exemplu, antrenează deplasări pentru muncă clandestine sau controlate de stat, deplasări pentru întregirea familiei, deplasări individuale în baza unui contract de muncă); migrația este un fenomen dinamic, iar tipul predominant de migrație se poate schimba (fluxul către Germania, spre exemplu, a evoluat de la unul preponderent clandestin către unul preponderent pe baza contractelor de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
definitive în 1990; 44 160 în 1991; 31 152 în 1992. În 1993, plecările definitive înregistrează o scădere semnificativă la 18 446 (Institutul Național de Statistică, apud Sandu et al. 2004, p. 25). Anghel (2005) semnalează utilizarea facilităților legate de întregirea familiei pentru migrația în Italia. 174 590 de cetățeni români se aflau legal în Spania la 30 septembrie 2005 (conform statisticilor Ministerio de trabajo y Asutos Sociales); 239 426 de cetățeni români se aflau legal în Italia în 2003 (conform
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce a scris V. se dovedește, ca și în viață, un spirit artist, care contemplă și meditează, pune întrebări esențiale și caută răspunsuri, dacă nu certitudini, cel puțin consolatoare. Ca un veritabil gândirist, el crede că omul e imperfect fără întregirea prin credință și iubire, mistuit de „înfrângeri și păcate”, dar aspirând la „desăvârșirea înaltă”. Versurile ilustrează astfel o neîncetată înaintare în „misterul tăcerii”, în extaz și vis, câteodată „joc de năluci” în căutarea de sine, însă în toate ipostazele o
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
o unificare sau mai multe configurații; fie printr-o descompunere a unei configurații în alte două sau mai multe. Sinteza și analiza sunt cele două scheme generale după care se desfășoară procesul structurării câmpului perceptiv, la baza învățării urmărindu-se întregirea configurației. K. Lewin dezvoltă teoria spațiului vital psihologic în interiorul căruia are loc comportamentul. Activitatea individului este determinată de scopuri și obiective, legate de trebuințe, care exercită atracții sau respingeri sub formă de tensiuni. Barierele cu efecte de frustrare, care pot
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003. Ediții, antologii: Die Lebensschaukel, postfața edit., Cluj, 1972; Ioachim Botez, Însemnările unui belfer, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974; George Coșbuc, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1979; Eterna epigramă, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981; Mircea Vulcănescu, Războiul pentru întregirea neamului, pref. edit., Cluj-Napoca, 1991; Caietul cu poeți, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Fragmentarism și viziune critică, RL, 1973, 49; Ulici, Prima verba, I, 45-47; Al. Dobrescu, Destinul formelor literare, CL, 1974, 1; G. Gheorghiță, Comentarii de poezie, R
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
lui P., ce reunește lucrări de istorie literară centrate în jurul controverselor din biografia lui Mihai Eminescu, cum sunt Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu (1962), Mărturii. Eminescu - Veronica Micle (1967), Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu (1969), Întregiri documentare la biografia lui Eminescu (1983), Caleidoscop eminescian (1987), ori cercetări lărgind considerabil sfera tematică a preocupărilor, de pildă prin studiile despre mai mulți scriitori pașoptiști: Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu (1960), Contribuții la biografia lui Bălcescu (1963), Câteva contribuții
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
considerabil sfera tematică a preocupărilor, de pildă prin studiile despre mai mulți scriitori pașoptiști: Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu (1960), Contribuții la biografia lui Bălcescu (1963), Câteva contribuții documentare la opera și biografia lui Costache Negruzzi („Limbă și literatură”, 1969), Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu (1972) ș.a. De asemenea, o parte semnificativă a contribuțiilor publicate în reviste alcătuiește substanța cărților Din istoria culturii argeșene (1965), Mărturia documentelor de la vechile tiparnițe românești la Nicolae Labiș (1985). Altă lucrare, Ovid Densusianu
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
1962; Contribuții la biografia lui Bălcescu, București, 1963; Din istoria culturii argeșene, Pitești, 1965; Mărturii. Eminescu - Veronica Micle, București, 1967; Liviu Rebreanu, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1969; Scriitorii argeșeni și copiii, Pitești, 1970; Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu, București, 1972; Ovid Densusianu. Fișier, Deva, 1973; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu..., București, 1979; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
Scriitorii argeșeni și copiii, Pitești, 1970; Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu, București, 1972; Ovid Densusianu. Fișier, Deva, 1973; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu..., București, 1979; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Mărturia documentelor de la vechile tiparnițe românești la Nicolae Labiș, București, 1985; Caleidoscop eminescian, București, 1987. Ediții: Mihail Kogălniceanu, Scrisori. Note de călătorie, București, 1967 (în colaborare cu Dan Simonescu); Veronica Micle, Poezii, pref.
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
prezentate succint în articole de sine stătătoare), periodicele, instituțiile și ctitoriile. P. și-a amplificat lucrarea, cu intenția de a o tipări, în 1942, apoi în 1965. Din cauza războiului, ulterior din cauza interdicției, reeditarea nu a fost posibilă, autorul continuând, totuși, întregirea cărții până la stingerea sa din viață. Cu aspirații de proiect hasdeean, manuscrisul, sub formă de fișe (aproximativ 160 000 de termeni și c. 500 000 de fișe, aproximativ 18 000 de pagini de tipar, 16-17 volume), reprezintă cel mai important
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
Aforisme, pref. trad., București, [1977]; Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, Iași, 1981; Augustin, De magistro, introd. Lucia Wald, București, 1994 (în colaborare cu Constantin Noica). Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 286-289; Nicolae Ciobanu, Un spirit heliadesc, „Spectator”, 1983-1984, 3; Răzvan Teodorescu, Întregirea operei, CNT, 1986, 31 mai; Romulus Vulcănescu, Antropologia stilistică, LCF, 1986, 42; Dionisie Mirea, Orizontul cotidianului, CC, 1991, 4-5; Romanița Constantinescu, Poveste și proteste, RL, 1992, 22; Dan C. Mihăilescu, Fervori din vremuri apuse, „22”, 2000, 7. I.O.
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
valorică mai largă. Iar în Poezia lui Eminescu (1971), excursul analitic, concentrat asupra „elementelor structurale”, asupra dimensiunilor liricii eminesciene și a legăturilor dintre ele, afirmă datele universalității poetului național și căile prin care aceasta se realizează - perfecționarea expresiei poetice preexistente, întregirea momentului trăit și prezența germenilor anticipativi. Aceleași rațiuni vor susține și ideea unui protocronism românesc, pe care o aduce în prim-plan volumul Din clasicii noștri (1977), aserțiunile privind „anticipările” românești în cultura lumii fiind însă discutabile, greu de validat
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
crima comisă de o tânără, victima fiind tatăl vitreg care, cu complicitatea mamei, îi speculase afecțiunea pentru a profita de averea ei. Piesa are un crescendo dramatic, bine transpus într-un dialog alert, doar finalul fiind forțat, artificios. SCRIERI: Spre întregirea neamului, Galați, 1914; Bimbașa Sava, București, 1918; Mila Iacșici, București, [1919]; Premergătorii, București, 1921; Teatru, București, 1922; Fata lui Loth, București, 1929; Carol II, regele românilor, tr. Erastia Peretz, București, 1932. Traduceri: Gabriele D’Annunzio, Francesca da Rimini, București, 1907
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
se simte exemplul lui Vasile Pârvan, prilejuiesc o lectură incitantă și ca dialectică a ideilor, susținută deseori de un verb incisiv, polemic. În plan strict filologic, clasicistul P. a dat o traducere a Poeticii lui Aristotel (1940), cu comentarii și întregiri bibliografice la reeditarea din 1965, constituind un model de exegeză atât prin pertinentele note pe marginea textului, pe care aproape îl dublează, cât și prin excursurile referitoare la principalele probleme ridicate de acesta - teoria despre comedie și concepția despre istorie
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
cercetări originale în domeniul științelor naturii, a alcătuit și publicat manuale liceale de botanică, zoologie, anatomie, precum și cursuri universitare, dintre care Palestrica (1964) a fost tradus în mai multe limbi. De o primire favorabilă s-a bucurat Istoria Războiului pentru întregirea României (I-II, 1922-1924), tipărită în multe ediții, unele de popularizare, premiată de Academia Română, recenzată favorabil de specialiști din țară și din Franța, Germania, Austria ș.a., tradusă în Franța, Iugoslavia și Polonia. K. este inițiatorul unei adevărate campanii de presă
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
și poetic, evadând, ca într-o „camee”, în zona unei veșnicii spațiale care este opera de artă. Singură în noaptea infinită, instalată în eul propriu, poeta se simte stăpână pe ea, „închisă ca-ntr-un turn”, aspirând parcă spre reificare. Întregire (1936) atestă o schimbare de atitudine, în urma unei revelații aduse de înțelepciune, ceea ce echivalează cu ruperea de lumesc, de anxietate și suferință. În versurile, postume, din Cartea a patra (1974) trecutul e retrăit într-o lungă perindare de secvențe și
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
o ținută literară „îngrijită până la rafinare”, care e în detrimentul caracterului scenic, precum și unele „izbucniri de senzualitate” sau un patetism cam artificial. SCRIERI: Garoafe roșii, București, 1914; Rozina, București, 1919; Cântări pentru pasărea albastră, București, 1922; Șapte gâște potcovite, București, 1932; Întregire, București, 1936; Vreau să trăiesc, București, 1937; Claudia Millian despre Ion Minulescu, București, 1968; Cartea mea de aduceri aminte, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1972; Cartea a patra, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1974; Cântări pentru pasărea albastră
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
31; [Interviuri cu Claudia Millian], DRI, III, 336-352; Tudor Teodorescu-Braniște, „Șapte gâște potcovite”, ADV, 1932, 14 775; Vasile Timuș, „Șapte gâște potcovite”, RP, 1932, 4236; George Mihail Zamfirescu, „Șapte gâște potcovite”, G, 1932, 3; Miller - Săndulescu, Evoluția, 340-348; Lucian Boz, „Întregire”, CLI, 1936, 32; Cioculescu, Aspecte, 150-152; Stelian Constantin-Stelian, „Întregire”, CL, 1936, 4-7; Pompiliu Constantinescu, „Întregire”, VRA, 1936, 452; Lovinescu, Scrieri, VI, 113-114, 354; Vasile Timuș, „Vreau să trăiesc”, RP, 1937, 5760; Petru Manoliu, „Vreau să trăiesc”, „Credința”, 1937, 1009; Tudor
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
Teodorescu-Braniște, „Șapte gâște potcovite”, ADV, 1932, 14 775; Vasile Timuș, „Șapte gâște potcovite”, RP, 1932, 4236; George Mihail Zamfirescu, „Șapte gâște potcovite”, G, 1932, 3; Miller - Săndulescu, Evoluția, 340-348; Lucian Boz, „Întregire”, CLI, 1936, 32; Cioculescu, Aspecte, 150-152; Stelian Constantin-Stelian, „Întregire”, CL, 1936, 4-7; Pompiliu Constantinescu, „Întregire”, VRA, 1936, 452; Lovinescu, Scrieri, VI, 113-114, 354; Vasile Timuș, „Vreau să trăiesc”, RP, 1937, 5760; Petru Manoliu, „Vreau să trăiesc”, „Credința”, 1937, 1009; Tudor Teodorescu-Braniște, „Vreau să trăiesc”, ADV, 1937, 16308; Vlad Mugur
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]