1,080 matches
-
s-o iau la fuga Printre lacrimi de smintit! Uneori de te-am uitat, Doamne, eu tot te-am iubit Și mereu eu m-am rugat: Iartă-mi gândul pustiit! Îmblânzește-acum cărarea Cea pe care am pornit Și-mi alungă întristarea... Bucură-mi gândul cernit! Referință Bibliografică: Trup și suflet chinui / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]
-
credință nu capătă înțelegere, ci cârtire, se amplifică atingând culmea neputinței și chiar infirmitatea sufletului. Viața omului este țesută pe un petic de cer, brodat cu mireasmă de țărână, cu înălțări și frângeri, cu surâsuri și lacrimi, cu mângâieri și întristări, cu dorințe și dezamăgiri, cu bucurii și dureri, cu biruințe și înfrângeri, cu azur și cu sânge. De aceea dreptmăritorul creștin alege durerea înfiind-o ca suferință: „Suferința trebuie să ne fie o lecție, adică o învățătură, o experiență, o
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > TREI POEME Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Singurătate Privești în gol, în înserare, Când cupa dorurilor plină Ți se revarsă cu-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea
TREI POEME de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381533_a_382862]
-
ceasul ce-o măsor absența ta-i amară și-i simt că neiubitul mă face a ta roabă și rănile mă dor Când gelozia-ascunsă între dureri obscure mă-ndeamnă să-ți spun lucruri ce-apoi cu jind le rod cu întristarea-mi suplă, cu ochii-mi de pădure la fericirea ta tânjesc și-un gând nărod mă face doar să fiu bolnavă de iubire și-a ta tăcere sumbră să nu-mi fie jignire Sonnet 57 William Shakespeare Being your slave
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
are infinitulpentru a mea iubire cu ceasul ce-o măsorabsența ta-i amară și-i simt că neiubitulmă face a ta roabă și rănile mă dorCând gelozia-ascunsă între dureri obscuremă-ndeamnă să-ți spun lucruri ce-apoi cu jind le rodcu întristarea-mi suplă, cu ochii-mi de pădurela fericirea ta tânjesc și-un gând nărodmă face doar să fiu bolnavă de iubireși-a ta tăcere sumbră să nu-mi fie jignireSonnet 57William ShakespeareBeing your slave, what should I do but tendUpon the
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
spartă Ce-și împlinește scopul uimind netrebnicia Văzută de departe pare c-ar fi o artă Umplută cu săruturi e doar fățărnicia Iubirea-i așteptarea cu guler de răbdare Scrobit în ochii talazului muncit De ale nopți muze răpite de-ntristare Mimând în întuneric minutul adormit Iubirea e dezastru, tezaur și sărut E mângâierea suplă ce-nvinge piatra seacă Lumina părăsită-n cuvântul ce-a durut Pe limba-aceea dulce ce ai băgat-o-n teacă Iubirea-i nervul sacru ciupit în
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > PIERDERI Autor: Dorisdoria Stănescu Publicat în: Ediția nr. 2324 din 12 mai 2017 Toate Articolele Autorului Murim un pic cu fiecare, Cel ce-a plecat voit, sau l-antâmplare, Și ne rămâne dor, amar și întristare, Și gândul ca-ntr-o zi, s-avem aceeași cale. Murim un pic prin fiecare, Cei părăsiți și goi, vărsând lacrimi amare, Ne mai croim un drum, pășind cu resemnare, Si mai lăsăm o floare, un gând, o lumânare. Murim
PIERDERI de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374614_a_375943]
-
Acasa > Poeme > Antologie > POEZIA, PRIETENA MEA - POEZII DE COAUTOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului Cine sunt eu? Cine sunt eu să născocesc idei Ce ar putea să ducă întristare În sufletele confraților mei, Când condei lăcrimează pe jurnale? Al cărui spirit, întrupare-i sunt, Să duc destin cu multă suferință? Și care mi-e menirea pe Pământ, Când caut ideal de biruință? Cine sunt eu să-mi caut iubire
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
în urlet... m-ascund în Toamnă fără să mă-ntreb de pot să-mbrac rugina înserării, și mă prefac oricând într-un efeb stârnind invidie-n toți cameleonii - dar ei nu știu că-n fiece surâs adâncă mare port de întristare, că lacrima mi-e convertită-n râs spre-a nu fi bănuită de-abdicare... Referință Bibliografică: camuflaj / Carina Anca Ienășel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1697, Anul V, 24 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Carina Anca Ienășel
CAMUFLAJ de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373561_a_374890]
-
plăcute Să-nflorescă valea in culori știute... Miresme blănde mângâie înserarea Înfiorează gânduri și cheamă depărtarea, Șopteșc mereu neînțelese cuvinte Spuse de mult în uitate jurăminte... Primăvara-i anotimpul iubirii Natura, îmbată cu vrajă fericirii, Uiți o clipă de durere și-ntristare Vezi măreția vieții mângâiată de soare... Florile-și deschid corole de lumină Natura înverzește și de viață-i plină, Martie printre gânduri aduce bucurie Fiind a frumuseții nesfârșite mărturie... Referință Bibliografică: Martie printre gânduri / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MARTIE PRINTRE GÂNDURI de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371613_a_372942]
-
am gândit de multe ori la acest aspect. -Din ce cauză credeți totuși că s-au temut? -Hm! Pentru unii Serah această idee a învierii trupurilor și a sufletelor înseamnă o mare bucurie. Pentru alții însă pare a fi o întristare acest lucru. Viața lor se desfășoară aici pe pământ și nu concep să trăiască altundeva decât aici și în această viață, efemeră, cu efemeritatea și derizoriul ei. Iubind cele ale lumii vor și rămâne în cele ale lumii. Serah îl
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
octombrie 2010 la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politicea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Din cuprins: Ștefan Afloroaei: Trupul privit de departe, Valeriu Gherghel: Trupul miresei. Priviri hermeneutice, Horia Vicențiu Pătrașcu: Între trup și suflet: darul lacrimilor și fericita întristare, George Bondor: Marea „rațiune” a „corpului”. Nietzsche și problema corpului, Florin Crîșmăreanu:Metamorfozele corpului: de la „corpul dat” la „corpul inventat”, Cristian Moisuc: Problema corpului la Malebranche: (auto)afectare și ocazionalism, Ionuț Bârliba: Paradoxul absolut al Întrupării. Sinteza corp-suflet la Kierkegaard
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
suferințe, paradoxal însă, fiecare revărsare, ieșire, ne schimbă, ne întărește. Suferința se abate asupra noastră deseori. Cu cât este mai sensibil omul, cu atât este mai sortit suferinței, cu atât mai des va fi atins în viață de durere, de întristare și amărăciune. Când se abate asupra noastră, ne înspăimântăm, protestăm, considerând că suferința este nemeritată și nu-i înțelegem sensul, fiindcă uneori chiar este de neînțeles, inuman fiind. Suferințele, fie ele trupești, fie sufletești, se instalează ca o ruptură, ca
SUFERINȚA, UCIDEREA – TRAGEDII PĂMÂNTEȘTI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374928_a_376257]
-
bună voie, Izbăvitorul nostru...“. Pentru fapta atât de josnică a ucenicului și a poporului iudeu, care s-a lepădat de Mesia Cel atât de mult așteptat, Biserica se va îndolia în toate miercurile din curgerea anului cu post și cu întristare. Căci păcatul vânzarii și lepădării de Stăpânul nu s-a consumat cu moartea lui Iuda, ci se continua peste veacuri și apăsa cu aceeași greutate și asupra creștinilor. Fiindcă și aceștia, ca și poporul evreiesc, după ce s-au învrednicit de
INTERVIUL DIN MIERCUREA MARE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374971_a_376300]
-
umbra ne va fi tot mai departe... E vară încă, nu te tulbura, N-auzi cum cântă strugurii în vie? La toamnă împreună vom gusta Licoarea lor curată, rubinie... Se răcorește vremea între noi? În ochii mei nu-i nicio întristare, Ți-aduci aminte, scumpul meu altoi, Mereu m-ai vrut prin arșiță-răcoare... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Se răcorește vremea peste noi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2041, Anul VI, 02 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SE RĂCOREȘTE VREMEA PESTE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374070_a_375399]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SINGURĂTATE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Privești în gol, în înserare, Când cupa dorurilor plină Ți se revarsă cu-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea
SINGURĂTATE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374091_a_375420]
-
strânse cu aspiratorul propriei inimi de către artista Ileana Ciuculete, și trăite, pentru că minutarul ei spiritual a trecut ciclic, de atâtea ori prin dreptul tuturor trăirilor omenești. De aceea, artista Ileana Ciuculete cânta iubiri și răniri, fericiri și devastări, bucurii și întristări, speranțe și dezamăgiri însuflețite, nu ipotetice. Glasul ei era o alee de promenadă prin viață, era un tren de venit și de plecat în și spre gări falnice ori spre gări ruinate, spre gări forfotitoare ori spre gări pustii ale
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
Sub fruntea înseninată De rosturi și cuvinte. Șuvoiul lung de timpuri, Cereasca-i nemișcare, I-au dăltuit-o în file De vers și neuitare. Când ruga-i nevăzută I-au înălțat-o-n soare, Boltit-au curcubee Din lacrimi de-ntristare. Din seminții păgâne, De patimi răscolite, Năvodu-i prins-a-n lume Comori nebănuite. A mântuit suflarea-i Prinosul de credință, Lumina ne-ntinată, Sărmana umilință. Să urce-n cer e timpul Și timpul să coboare, Să crească lumii aripi Spre lumi
VOCAŢIE DE ÎNGER de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375363_a_376692]
-
Sub fruntea înseninată De rosturi și cuvinte. Șuvoiul lung de timpuri, Cereasca-i nemișcare, I-au dăltuit-o în file De vers și neuitare. Când ruga-i nevăzută I-au înălțat-o-n soare, Boltit-au curcubee Din lacrimi de-ntristare. Din seminții păgâne, De patimi răscolite, Năvodu-i prins-a-n lume Comori nebănuite. Citește mai mult Vocație de îngerI-au despletit, din ceruri,Făpura înaripată,Pe lespezi mari și socluri,Înalt săpate în piatră.A lumii priveghere i-au datPe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
au datPe brațe sfinte,Sub fruntea înseninatăDe rosturi și cuvinte.Șuvoiul lung de timpuri,Cereasca-i nemișcare,I-au dăltuit-o în fileDe vers și neuitare. Când ruga-i nevăzutăI-au înălțat-o-n soare,Boltit-au curcubeeDin lacrimi de-ntristare.Din seminții păgâne,De patimi răscolite,Năvodu-i prins-a-n lumeComori nebănuite.... IX. UITAREA, GROZAVĂ CONSPIRAȚIE A TIMPULUI, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016. Uitarea, grozavă conspirație a timpului Mi-au rămas cuvintele, nimfe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MULȚUMESC Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pune mâna Ta pe frunte Și alungă-mi supărarea, Riduri, valuri de întristare Îmi tot tulbură cărarea... Rugăciunea-mi întărește Și dă-i aripi că să zboare Către Cerul de lumină Unde raiul e în floare! Nădejdii ce-i în risipă Dă-i curaj să toarcă iar, Fire de credință, pace, Că nimic
MULŢUMESC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371807_a_373136]
-
le încalce, așa cum ploaia, soarele, luna erau forme neînțelese de existență trebuincioase dezvoltării lor firești. Ploaia era un fenomen cu triplă semnificație și producea modificarea a trei stări principale ale vieții: cea de veghe, care ducea la somn, cea de întristare (melancolie), care aducea lacrimi și deznădejde și cea de bucurie, a abundenței recoltelor (a hranei). Spiritual, ploaia era și imaginea reîntoarcerii lumii la începuturi, la acea circumstanță a haosului, o continuă remodelare a rosturilor existențiale, după cum iluzia unei ordini putea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
înaintea celor mai buni, mai profunzi. Mai cred că Angela Nache ... XVI. ROMÂNIA LITERARĂ LAURENȚIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENȚE, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011. PRIMA VERBA. DIFERENȚE Angela Nache: Miraculum (Ed. Dacia)” Întristări aburind fără rost/ Agonic prin ierburi prin stele ori lună/ Poezia nu-i acest paradis languros”... iată aici sugerata o poetica antisentimentală, apropiată principial de felul în care privesc și concep poezia tinerii de azi. Dar totul nu-i decât
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
discunt idem”. ”Idem” este aici antisentimentalismul care înseamnă la mulți poeți tineri refuzul absolutismului afectelor, chiar al lirismului dar și al poeziei languroase înălțate la cer pe sforile melodicității și ... Citește mai mult PRIMA VERBA. DIFERENȚEAngela Nache: Miraculum (Ed. Dacia)” Întristări aburind fără rost/ Agonic prin ierburi prin stele ori lună/ Poezia nu-i acest paradis languros”... iată aici sugerata o poetica antisentimentală, apropiată principial de felul în care privesc și concep poezia tinerii de azi. Dar totul nu-i decât
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
că dacă Dumnezeu a creat lumea și toate cele câte sunt în ea cu tot cu oameni, iar aceasta se află acum în ruină din pricina răutăților și a neascultării, atunci tot El va dori refacerea ei pe căile alese de El. Cu întristare a văzut el pe toți cei căzuți în marea și în valurile vieții. Cu multă durere a contemplat toate stricăciunile, toți idolii și toată răutatea oamenilor. Ne-a arătat însă și frumusețea naturii spunând despre ea următoarele: Crinii câmpului nu
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]