14,879 matches
-
în filigran, căci nu-mi povestesc decît foarte putin viața, la începutul și la sfîrșitul cărții, iar esențialul îl constituie interesul meu față de societatea în care am trăit în diferitele momente ale existenței mele. - Ați vrut și vreți să extrageți învățăturile, moralitățile istoriei, ale unei anumite istorii; acest fapt ar putea pune și problema "angajării" scriitorului. Ce legătură s-ar putea face, pe de altă parte, între aceste "morale" ale Istoriei cu majuscula și "istoriile" pe care le povestește literatura, "istoriile
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
principii și acțiuni care mă inspiră, pentru că acestea sunt importante. Ponta, în schimb, se inspiră din infractori ca Năstase și Voiculescu. Ponta are educația de mincinos făcută de condamnatul Năstase și este un hoț de doctorate. Ponta respectă în viață învățăturile baronilor Dragnea, Duicu, Mazăre sau Nicușor Constantinescu: să dribleze legea, să protejeze hoții din banul public, să-i taxeze pe români ca să-și îndoape baronii, să distrugă economia și locurile de muncă. Am mers întotdeauna pe calea dreptății. Am slujit
Monica Macovei îi răspunde lui Victor Ponta. "Se inspiră din infractori ca Năstase" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21878_a_23203]
-
progresivă a mușchilor corpului, antrenând slăbiciune musculară și invaliditate. În perioada comunistă copiii cu afecțiuni fizice erau direcționați către școli speciale, înscrierea într-o școală normală reprezenta o luptă a părinților împotriva sistemului. Biruința trebuia întreținută cu rezultate remarcabile la învățătură, ceea ce am reușit. Prezența la cursuri a implicat sacrificii știute doar de mine și de mama mea. Mama mă purta în brațe acolo unde căile de acces lipseau ca și acum după 23 de ani de la căderea comunismului. Pentru că nu
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
susține, un an întreg, nu o serie, ci două serii de studenți români la studii în străinătate. Pentru astfel de fantezii prezidențiale s-au găsit și se vor găsi oricând bani. Pentru viitorul țării, întrupat în acești tineri dornici de învățătură - ba! Și când te gândești că astfel de lucruri dezgustătoare se petrec sub ministeriatul lui Petre Roman, unul dintre puținii români care, pe vremea lui Ceaușescu, a fost bursier în străinătate! Cinismul acestui ciocoi cu rădăcini staliniste nu mai e
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
pretinde uneori, cât din sentimentul de lăsare exclusiv în plata Domnului pe care îl are foarte adesea mireanul ortodox. Un motiv în plus prin urmare (deși nici pe departe cel mai important) să citești cu interes despre o așa-zisă "învățătură socială catolică" într-o carte dedicată chiar acestei teme. Se mai întâmplă că stilul echilibrat și în același timp incisiv, rațional și totuși atât de total angajat, recomandă întâlnirea cu autorul cărții ca pe una dintre cele mai plăcute, spre
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
mei de formație a fost secvența dintr-un film documentar în care un șarpe înghițea ritmic o broască rămasă doar cu capul afară din fălcile reptilei. Cu ochii încă mai bulbucați, broasca țipa cumplit. N-am tras din crunta priveliște învățătura că impactul violenței se înscrie plat și firesc la capitolul cotidianului, n-am ajuns la concluzia - și ea dramatică în sine - că întâlnirea cu moartea altuia își are corolarul într-un spor de instrucție, îmbogățind experiența. Mult mai târziu, la
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
devenirii", explică Noica. Explicația ne îndrumă spre o a doua constantă și anume absența "vocației istorice" la un popor care a trăit dintotdeauna sub semnul eternității. Ambele idei sînt urmărite de Noica în scrieri mai vechi sau mai noi (de la învățăturile lui Neagoe, prin Cantemir la Blaga) sau în ziceri populare (cum ar fi " Ceasul umblă, lovește, și vremea stă, vremuiește" sau " Unde e multă minte, e și prostie multă") și în legende de felul celor culese de Tudor Pamfile. Demonstrației
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
era atmosfera invariabil sumbră. în Caravana cinematografică, Ioan Groșan face să se audă mereu, în surdină, o muzică veselă și grațioasă, mozartiană. Descins într-un sat, Mogoș, un tânăr activist, "tovarășul Tavi" se îndrăgostește de o învățătoare din partea locului. Toată învățătura marxist-leninistă din capul lui se dovedește ineficientă în atingere cu farmecul natural al feminității. "Caravana cinematografică" (instituție ambulantă ivită din admirația naivă a lui Lenin pentru cinematograf) pleca în turnee prin sate în perioada de pionierat a comunismului pentru a
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
noastră. Ce-aș mai putea spune eu mai bine ca autorul? Și de ce-aș ține să găsesc noduri într-o fibră atât de fină și de rezistentă? Cum l-aș putea lăuda oare pe autor fără să vulgarizez festivist învățătura primită? Singura soluție s-ar dovedi poate citarea inspirată și masivă, dar apucând pe această cale riști să rescrii, în cazul de față, întregul volum. Cel puțin descoperi satisfacții de copist medieval despre care habar n-aveai că există. Multe
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
precizare: dedicația o interpretăm ca pe o gratulare a enoriașilor, explicând totodată natura stenică, de tip didact a întregii cărți. Ea devine astfel nu numai un tabloid de atente și importante informații (nu numai religioase), ci și un manual de învățătură despre istoria zbciumată a României. Totodată, un calendar, de tip panoramic pentru ceea ce a reprezentat viața monahală în variantă ortodoxă, a unor țări europene ș Grecia, Serbia, Rusia, Bulgaria, Polonia, Franța, Italia, a unor țări din Asia, Israel, Egipt, Siria
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
vertiginos de pe vremea voievozilor Mircea cel Bătrân, Alex. cel Bun, Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab ș.c.l. Dar oare mai pune la îndoială astăzi cineva, din interiorul țării sau din afara ei, că Biserica n-a constituit, prin lăcașurile și învățăturile ei, un liant de bază în întreținerea ființei ca existență dumnezeiască? În vremurile din urmă, când se flutură, după unii, amenințător, dinamica unei globalizări fără întoarcere, nu se poate lua exemplu de înfrățire a unor biserici, de rezolvare a litigiilor
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
urmări de o parte și de alta? În spiritul acestor ultime observații, trebuie înțelese eforturile unor mari domnitori care și-au dorit să lase urmașilor semne durabile prin religie, prin numeroasele lăcașuri de cult ș spații de închinăciune și de învățătură deschisă, prin cărți minunate ș originale și traduceri. Vezi stilul Brâncovenesc, mai-nainte, ale lui Matei Basarab, Vasile Lupu ș.a.m.d. Pentru multe din faptele lor creștinești, unii domnitori s-au nevoit în suferință, devenind martiri. Trecerea numelui lor
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
de cult. Cronicarii moldoveni, prelații sec. al XVII-lea și al XVIII-lea redimensionează limba vorbită după tipare de exprimare standard, cu perspectivă de generalizare. Căutarea identității naționale nu constituie doar un principiu al romantismului, semnalarea lui ca iluminare, ca învățătură fusese vehiculată mult mai nainte. Ridicarea în rang de sfinți, adică de nemuritori, sa început de mai-naintea lui Michelangelo. El însă a biruit prin frumusețea și demnitatea obținute genial pe Capela Sixtină. Biruit-a gândul, zice cronicarul, cum probabil
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
secolului al XX-lea din Biserica Catolică de ambele rituri, Biserica de Rit Latin și Biserica Greco Catolică”. Cartea Sfinții Neamului Românesc rămâne astfel un excelent op de istorie bisericească, în arealul universal al domeniului, dar și un manual de învățătură pentru enoriași, indiferent de religia pe care o împărtășesc. Aș zice chiar pentru eretici, ca să se dumirească de care parte a baricadei vor să mai viețuiască, după închiderea ultimei pagini a cărții acesteia. P.S. Cu ceva ani în urmă, apărea
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
factorul determinant, de vreme ce ea exista și anterior, în vremea cedărilor. Axiologia românească a puterii În spațiul cultural românesc, până la 1848, legitimarea puterii s-a făcut în două moduri: 1. implicit sau subsidiar, în lucrări care aveau alt obiectiv, general, ca Învățăturile lui Neagoe Basarab și Descriptio Moldaviae a lui D. Cantemir și 2. explicit, dar limitat la un aspect, la o circumstanță sau la un caz al puterii, prin cugetări, maxime sau imagini, făurite la nivel popular, eclesiastic sau literar. Prima
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
în atenția specială a cercetătorului: "iluminismul ardelean nu a fost numai religios, a fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, era o prelucrare. Dar o carte profund laică, profund antitradiționalistă. Ce poate fi mai modern?". În descendența iluminismului se situează pașoptismul, care alcătuiește un alt model al lui Adrian Marino, întrucît ar fi vorba de
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Minerva, azi, din păcate, năruită de un patron veros și falit. E bine, e chiar foarte bine că Editura Gramar, condusă cu pricepere de dl Ion Marinescu, programează, în colecția sa "Sinteze. Documente. Eseuri", astfel de scrieri bogate mult în învățături. Vasile Alecsandri, Istoria misiilor mele politice. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. Editura Gramar, 2001.
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
a transformat, vechile prejudecăți și delimitări au dispărut; Josette Hârsu, una dintre ultimele moștenitoare directe ale tradiției, a știut să o păstreze cu fidelitate, dar să o și adapteze noilor cerințe, împărtășind-o și astăzi cu dragoste tinerilor dornici de învățătură. O prietenie temeinică În 1981 la Simpozionul " G. Enescu", dirijorul francez Alain Pâris mărturisea în comunicarea sa că dedându-se "micului joc de-a deschisul dicționarelor și enciclopediilor" a fost uluit cât de sărace și fragmentare erau informațiile despre "imensul
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
știută a suprarealismului, Tzara se declara împotriva artei angajate, precizînd că "nu poate exista angajament decît față de ansamblul vieții, în măsura în care poetul recunoaște în om centrul preocupărilor sale". Nu uita să se refere și la Holocaust, de unde poetul degajă tot o învățătură morală: S-au găsit oameni care să bage în mase compacte alți oameni în camere de gazare și cuptoare, cunoaștem acum prețul omului". Se pot descifra tipuri cabalistice de lectură în căutările secrete ale lui Tzara, după anii cincizeci, pe
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Gheorghe Grigurcu Cu toate acestea, dacă nu există în gîndirea autohtonă o "filosofie a conștiinței", ar putea fi una a "existenței". Cu perspicacitate, deși în opoziție cu ideea sa că am fi iremediabil inferiori occidentalilor, C. Noica recunoaște în Învățăturile lui Neagoe Basarab "umilința", "plîngerea", "frica - de pierdere, de părăsire, de moarte", adăugînd: "iar frica unei conștiințe care s-a izolat de lume, spre a nu se mai regăsi, e tema principală a filosofiei existențiale de astăzi". Deci un existențialism
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
pentru că și el participă, în felul lui, la eternitatea ființei". Preocupat a descrie "coborîrea românească în istorie", Noica alege trei "momente culturale", care însă nu-l slujesc prea bine. Cel dintîi este reprezentat de scrierea atribuită lui Neagoe Basarab, a "învățăturilor" domnitorului către fiul său Teodosie, care, elaborată în limba slavonă pe la 1520 și tradusă în românește în 1643, ar fi "întîia mare carte a culturii românești", în paginile căreia apare ilustrat contrastul dintre istoric și etern. Admițînd că Neagoe e
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
n-ar fi apanajul național al românilor. Respinși de planul "conștiinței cunoscătoare", de altitudinile "spiritului", nu ne rămîne decît "calea inimii", cale metaverbală, pasivă, vădit inferioară: "iar dacă există o cale de desăvîrșire în duh - și o vom găsi în Învățături - ea se desfășoară pe alte trepte decît cele ale înțelegerii și minții. Se desfășoară pe cele ale inimii, firește. Dar, în timp ce la Augustin de pildă, inima duce la cunoaștere, iar la Pascal duce de asemenea la adevăr, dincoace inima e
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
simțul proprietății literare, al originalității - problematica este importantă și nu maniera în care scrii despre ea. Alt mare loc comun este "Copilăria de aur". Pasajul plecării micului țăran la un liceu din oraș seamănă cu o altă plecare traumatizantă la învățătură, cea din Amintiri din copilărie. Sînt apoi cîteva "mistificări" elementare care nu pot fi trecute cu vederea de către un cititor atent. Octavian Paler insistă asupra lipsei sale de vocație de om public. I-ar lipsi și voința de a deveni
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-ar pune în palmă decât coaja"). Nu pot decât să-i îndemn pe toți cei care, la vremea potrivită, s-au bucurat de isprăvile lui Nastratin, Guha, de parabolele sufi, de învățăturile zen, de articolele "cu miez" din ziare, de povestioarele lui Martin Buber sau bancurile lui Bulă (pe care, vai, Carrière nu-l cunoaște), de, în fine, povestioarele filosofice budiste, evreiești, indiene, irlandeze etc. - să se bucure și de această antologie
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
consecințe importante în formarea caracterului micuței eroine care în acest moment are șapte ani împliniți. Vârsta bună de școală pe care, câteva luni de zile, Nora o va începe în capitala Ungariei. Nora e precoce având o mare înclinație spre învățătură, deși nu prea știe ungurește. Cu mama lui Norah, pe care o cheamă Erji, nu se are bine. Aceasta o repede des strigând la ea Marș, expresie folosită la mânie. Vecinii budapestani cred că așa o cheamă pe româncuță și
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]