2,651 matches
-
un căpșunar-om de rând, nu au nimica, dom'ne! Și nici nu se-mbuchetează așa repede, ca la noi, cu-n Crin!... Vrei să zici: Bine, bă, dar Bernard Madoff, „americanu” ăla cu Criza, ce-a făcut? A făcut... ce-a-nvățat împreună cu Adrian Năstase să facă, la studii „economice” în SUA... la „Bănci cu Finanțe”, că doar au fost colegi de grupă „doctoranzi”. Numai că ăsta, al nostru, încercând a-și „adapta” cunoștințele la „nevoile” actuale, a-împrumutat prea mult, cu
C Ă P Ş U N A R U L de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355046_a_356375]
-
de Camil Petrescu,”Cântecele pădurii tinere “ de Eugen Jebeleanu, “Un cântec din ulița noastră “ de Cicerone Teodorescu,”Laude “ de Miron Radu Paraschivescu, toate apărute în 1953.În anul 1954 apar cărțile: Mihai Beniuc”Mărul de lângă drum “ și ”Partidul m-a-nvățat “, Cicerone Teodorescu”Făurari de frumusețe “, Mihu Dragomir ” Războiul “, în 1955; Marin Preda “Moromeții “, T.Arghezi”1907 “,Titus Popovici” Străinul“, Maria Banuș”Ție-ți vorbesc, America “, Veronica Porumbacu ”Generația mea “, în 1956 ; Tudor Arghezi”Cântare omului “, N.Labiș ” Primele iubiri “, în
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
credința cum se spune. - Același proverb l-am întâlnit și la sârbi: Să te culci cu Nada și să te scoli cu Vera. Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu, ce m-a urechiat pe mine directorul când a auzit că butada asta a fost pusă pe seama mea. Că toți copiii o preluaseră și la strâmtoare tot pe mine
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
ani. Prima noastra „casă” a fost un „țrif akademai” la Holon - o cabană din azbest pentru titrați, titrată fiind sora mea, care studiase în România chimia industrială. Dupa o lună am intrat în Kibutzul „Mishmar Haemek”, la „ulpan” (școală de învățat ivrit). Lucram 4 ore și învățam alte 4 ore. Totul în jur era plin de farmec, nou, trezind curiozitatea și pot spune o „școală a vieții” în Israel. Perioada petrecută în Kibutz era de 6 luni și metoda de a
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
și referințele lui culturale. Acolo, timpul s-a oprit, ai senzația de exemplu, că Varansiul , cel mai vechi oraș locuit, alături de Roma și Ierusalim, este același de mii de ani și va rămâne același încă alte mii.Înțeleg de ce mari învățați, credincioși, artiști, au dorit să ajungă o dată în viață, în India. Este locul unde natura și cerul sunt mai aproape, neinterferate de “facilitatea” civilizației care îndepătează de adevăr și divinitate, tocmai în încercarea de a descifra misterul... - Uneori, vă întrebați
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
Stihuri > Cugetare > CUGETĂRI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CUGETĂRI Un filosof spunea cândva, Că viața e o piramidă, Dacă ar trăi l-aș întreba; Din ce fel de cărămidă? Un învățat a spus demult, Că viața este o luptă, Să te prinzi tu în tumult, Cu energie cât de multă! Timpul, prieten și dușman, De ce vrei să-l neglijezi? La trecerea de peste an, Te-ndeamnă să meditezi! Omul e un lucru
CUGETĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356191_a_357520]
-
din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CONCRETULUI Să fiu și eu ca Cel de Sus,cel Mare, mi-am zis în gậnd, visậnd din prima clipă - și nu știu cine m-a și prins de o aripă și m-a-nvățat să zbor că o privighetoare - dar semăn, oare, în vreun fel cu zeul meu? cậtă putere am să cresc și eu ca un stejar? cậtă voința am să lupt cu zmeul legendar? cậtă iubire a pus în pieptu-mi Dumnezeu? să
ELOGIU CONCRETULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356253_a_357582]
-
niște teorii complicate, sub forme ciudate și nepotrivite cu firea omului, încât pierdeai orice tragere de inimă pentru ele. Nu m-am lăsat însă răpus definitiv de această dezamăgire. Începusem să mă acomodez cu noua mea îndeletnicire: joaca de-a învățatul, privită mai mult ca o competiție de înghițire (de parcă ne pregăteam pentru cine știe ce record demn de a fi înscris în cartea recordurilor). Uneori, - e drept, timid și șovăielnic - încercam să gândesc câte ceva, doar-doar voi reuși să scornesc cine știe ce rezultat remarcabil
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
multe de la dumnealui. Nu mi-a spus niciodată că e ocupat,bolnav, să vin altădată. De ce nu m-a refuzat măcar o dată? Probabil că a văzut că eram pasionat de probleme de lingvistică. Cred că a fost cel mai mare învățat român în domeniu. Vorbea cumpătat, nu făcea caz de erudiție, spunea că omul deștept nu trebuie să sperie lumea cu știința să, admitea că mai poate fi și un alt punct de vedere,nu era exclusivist. Îmi amintesc la o
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
pele e în relație cu Apollo/ Apelo, zeu al soarelui la greci. Să adăugăm că acest zeu se mai numea Apollo smintheos de la sminthos „șoarece de câmp“ și era înfățișat antropomorfic cu un șoarece în mână sau sub talpă piciorului. Învățații nu cunosc relația cu șoarecele. Să adăugăm mell „șoarece“ în udi (Azerbaidjan), cf. malh „soare“ la ceceni, cf. irl. luch [luh] „șoarece“: lugh [lu:], zeul soarelui la vechii celți. Tot asa thai [nu], jap. nezumi le comparăm cu soarele ne
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material structural primar din i.e. comună: mamă, frate, ochi, inimă etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173). Învățatul ieșean A. Vraciu scria în SLG, 116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, noi avem dreptul să
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
botanistului suedez Dahl, iar narcisa ne amintește de un personaj mitologic. Trebuie adăugat faptul că cel care a zis prima dată plantei porumb trebuia să știe că în italiană colombo are sensul „pasărea porumbel“. Acesta a putut fi stolnicul și învățatul Constantin Cantacuzino, frate al domnitorului Șerban Cantacuzino, (în timpul căruia s-a introdus cultura plantei), care își făcuse studiile la Padova și tot acolo, publică mai târziu, în 1700, prima hartă a Țării Românești, un fel de reclamă pentru oamenii politici
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
acestor etnonime? Problema a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelenta Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și istorie, B., 1975
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
băut pe nerăsuflate. La fel a făcut și el. Abia pe urmă a răspuns întrebării formulate: - Crezi că țin într-atât să-ți fac un bebeluș încât să pun bărcuța în pericol? - Obraznicule. Ar trebui să te urechesc cum na-nvățat mămica. - De ce? - Fiindcă n-o faci! - Adică cum? Dorești acum să atentez la pudoarea ta, virgină fiind? Tu însuți susțineai că o fată spune NUuu cât timp e fată. Și tu mai ești. - Dar vreau să fiu orășeancă! Vreau, trebuie
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material structural primar din i.e. comună: mama, frate, ochi, inima etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173). Învățatul ieșean A. Vraciu scria în SLG, 116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, ... Citește mai mult Va
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material structural primar din i.e. comună: mama, frate, ochi, inima etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173).Învățatul ieșean A. Vraciu scria în SLG, 116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, ... XIII. ORIGINEA LIMBAJULUI.THE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelentă Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... XXXIII. ROMĂ, LATIUM
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în cuvânt. Din dor de dor se-apleacă smerit Peste pruncuțul abia adormit Cu glasu-i de miere îi cântă ușor Angelic, cântec de leagăn ocrotitor. L-a ascultat și ea cândva cântat De mama ei, ce-n zâmbet l-a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l caut bine, ajung la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Dor Mă apucă câteodată un dor De locurile unde am umblat, Căci eu de suflet le-am legat Si-as vrea etern ca să rămână În cartea mea de învățat, Căci eu prin ele am pășit umană Și le-aș calcă din nou cu nostalgie Dar ce urmeaza mai departe Domnul știe! Referință Bibliografica: Dor / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1266, Anul IV, 19 iunie 2014
DOR de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370447_a_371776]
-
dar și burtos, Ofticos și arțăgos... - Să mai spun? E de prisos! Cum se-ntâmplă mai mereu, De binețe nu-i dau eu? Că el e mai-nalt ca mine, Iar în vârstă și mai bine! Că la școală a-nvățat, Că orișice bărbat, Manierat și educat, Ce-i bătrân, e salutat! La-ntrebarea ce-am primit, L-am privit nedumerit, M-am uitat la el oleacă Și la față, și la moacă, Și vă spun că am cobit, ... Citește mai
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
dar și burtos,Ofticos și arțăgos...- Să mai spun? E de prisos! -Cum se-ntâmplă mai mereu,De binețe nu-i dau eu? Că el e mai-nalt ca mine, Iar în vârstă și mai bine!Că la școală a-nvățat,Că orișice bărbat,Manierat și educat,Ce-i bătrân, e salutat!La-ntrebarea ce-am primit,L-am privit nedumerit,M-am uitat la el oleacăși la față, și la moacă,Și vă spun că am cobit,... XI. IATĂ, S-
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
că astă bună lume, Într-un sunet surd de surle, Va fi apoi judecată Și pe urmă terminată. Și cu astă amintire, Am făcut apoi citire D-alte scrieri similare Din religii oarecare. Aș putea să mai citez Pe un învățat chinez Ce spunea sub jurământ Nouă lumi sunt pe Pământ ... Citește mai mult ApocalipsaAm luat cândva, odatăîntr-o mână, și-n cealaltăSă citesc cu-nverșunareBiblia, o carte mare.Și-am cătat de-acolo multe,Chestii stranii, amănunte,Dar din toate ce-
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
capitol l-am fixat.Cum că astă bună lume,Într-un sunet surd de surle,Va fi apoi judecatăși pe urmă terminată.Și cu astă amintire,Am făcut apoi citireD-alte scrieri similareDin religii oarecare.Aș putea să mai citezPe un învățat chinezCe spunea sub jurământNouă lumi sunt pe Pământ... XXVII. PLUTAȘ PE BISTRIȚA, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În noapte, voi ați fost ascunși, Și gândul chiar v-au ferecat. De soare-n inimă pătrunși, Rupeți lanțul blestemat! Din pântec mama v-a-nvățat Același grai să îl rostiți. Și, dacă furii vi l-au luat, Nu-l lăsați, chiar de muriți! E limba sacră românească, Ce curge ca un fluviu cald Nu impostoarea moldovenească, Iar voi români sunteți în vad! Și voi sunteți
NOI SUNTEM FRAȚI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370527_a_371856]