570 matches
-
scoseseră rândurile la capăt și plecaseră. Alții le lăsaseră neterminate și fugi- seră la scăldat. Îi povestisem și eu lui Nicu cu ceva timp înainte că în dreptul grădinii mele de zarzavat, (grădinile erau pe lângă ape), în urma ploilor abundente din primăvară Șasa a depășit malurile, a luat punțile și podurile de la Roșiile până la Tetoiu, iar după retragerea apei, în cotitură, a rămas o gârlă, cum așa ceva nu s-a mai pomenit, spun bătrânii de 80-90 de ani. Având cam cincizeci de cuiburi
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
termin rândul, să mă duc la gârlă, unde auzeam chiuind pe prietenii mei din sat cu care zilnic mă scăldam. Pe Nicu l-am lăsat pe răstav. Când m-am întors, nu l-am mai găsit.L-am ajuns aproape de Șasa. Mergea șchiopătând cu tenișul în mână și cu sapa pe spinare. L-am întrebat dacă îl doare. Mi-a spus că degetul e amorțit; nu-l simte. Părea calm, liniștit, gânditor... Am coborât pe vad. Din apă nu se vedeau
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
au măsurat-o, pentru că așa ceva nu mai văzuseră pe firicelul ăsta de apă, avea lungimea de cca. 40 stânjeni, lățimea de vreo 4, iar adâncimea de 2. Un mic lac. Pentru mulți aceste dimensiuni par nesemnificative, dar trebuie știut că Șasa seacă în fieca- re vară, iar prundul devine un drum pietruit, cum nu sunt în multe sate din România de azi. Dimensiunile din lungime și adâncime s-au tot redus până în iunie, pentru că Șasa aducând zilnic viitură și depunând-o
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
par nesemnificative, dar trebuie știut că Șasa seacă în fieca- re vară, iar prundul devine un drum pietruit, cum nu sunt în multe sate din România de azi. Dimensiunile din lungime și adâncime s-au tot redus până în iunie, pentru că Șasa aducând zilnic viitură și depunând-o la gura de intrare înainta în bazinul de apă reducându-i volumul. Cu toate acestea, pentru cei ce nu știu să înoate, gârla prezintă și azi un pericol permanent. Neprevăzutul stă la pândă. Când
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
Iași Vasile Larco, Iași SECȚIUNEA EPIGRAMA Locul I Constantin L. Moldovan, Mănăstirea Humorului (jud. Suceava) Bălăceanu Gheorghe, Iași Nic Petrescu, Pitești Locul ÎI Ion Diviza, Chișinău (Rep. Moldova) Laurențiu Ghiță, București Petronela-Vali Slavu, Aninoasa (jud. Hunedoara) Locul III Ștefan Alexandru Șasa, Câmpina (jud. Prahova) Vasilica Ungureanu, Buzău Raveca Vlașin, Dej (jud. Cluj) Mențiuni Sorana Gheorghe-Stoicescu, Constantă Ioan Toderașcu, Costești (jud. Vaslui) Mihai Danielescu, Ploiești SECȚIUNEA TEXT CÂNTEC POPULAR Locul I Marin Voican-Ghioroiu, București SECȚIUNEA REPORTAJ Locul ÎI Adina Enăchescu, Râmnicu-Vâlcea SECȚIUNEA
REZULTATELE CONCURSULU PE ARIPI DE DOR DOMNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373109_a_374438]
-
Pretorian), 2013, „Atât de cald” (Dan Teodorescu), 1997, „Cad steluțe de zăpadă” (Dan Beizadea), 1992, „Când felinarele se- aprind” (Petre Andreescu/ Râul Pădurean), 2001, „Ce-am avut și ce-am pierdut” (Mihai Onilă), 2013, „Ce frumoasă e marea” (Aurel Manolache/ Șasa Georgescu), 1988, „Clipe” (Râul Pădureanu), 1994, „Dacă m-ai săruta” (Aurel Giroveanu/ Aurel Felea), „De atâtea ori” (Cornel Vântu), „De ce această nebunie?” (Mihai Onilă/ Florin Pretorian), 2012, „De mână cu o rază de luna” (Aurel Giroveanu/ Aurel Felea), 1989 „Dialogul
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
petrecuți în patul de boală, care nu-l deconectează de mersul vieții de din afară. Traduce pe Apollinaire, comentează pe Heidegger dar mai ales corespondează intens cu scriitori occidentali: Breton, Andre Gide, Paul Fargue etc. Era prieten cu Geo Bogza, Șasa Până , Ilarie Voronca. Scrie de timpuriu o nuvelă în "Bilete de Papagal" sub conducerea lui Arghezi. Citește mai mult Max Blecher, un Kafka suprarealist." Când privesc mult timp un punct fix pe perete mi se întâmplă câteodată să nu mai
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
petrecuți în patul de boală, care nu-l deconectează de mersul vieții de din afară. Traduce pe Apollinaire, comentează pe Heidegger dar mai ales corespondează intens cu scriitori occidentali: Breton, Andre Gide, Paul Fargue etc. Era prieten cu Geo Bogza, Șasa Până , Ilarie Voronca. Scrie de timpuriu o nuvelă în "Bilete de Papagal" sub conducerea lui Arghezi.... X. INSTITUȚIA NUMITĂ CAFENEA, de Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. Instituția numită cafenea Instituție indispensabilă în epoca modernă
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
cari-și dispută puterea statului. În treacăt vorbind, partidul conservator fu unul din acelea care nu are nici un interes propriu de-a veni la putere, căci el n-are obiceiul nici de-a schimba în patru ani de treizeci și șese de ori Consiliul de Miniștri, nici de-a vota pensii reversibile, nici de-a răscumpăra drumuri de fier, nici de-a crea directorate de bancă pentru parveniți. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere ar precumpăni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bani deoparte pentru a cump...ra mobil... de buc...ț...rie, st...tuser... la coad... ore Întregi că s... afle dată și locul unde le-ar fi sosit mobilă mult visat..., În orașul vecin. Dup... devalorizare, le mai r...m...șese numai cît s... poat... achita un sc...unel”. Începînd cu 1 iunie, agitația a devenit violent... În principalele uzine din Moravia și Boemia, În special la Plzeň, la uzinele Stalin (ex-Skoda) și În centrul orașului. Prim...ria a fost luat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
De-al robiei jug voiește a scăpa cu orice preț, Deci a vrut să ia otravă. LAIS O, sărmanul! BOMILKAR Fii cu bine. Deie cerul ca să aflu veste bună de la tine. LAIS Să ne mai vedem cu bine. SCENA A ȘASA CHALKIDIAS (șade), LAIS LAIS (după o tăcere mai lungă) Așadar tu vrei să mori? CHALKIDIAS Da. Mi-e teamă de podagră, și, ca om prevăzători, Voi s-o vindec înainte și natura s-o previn. {EminescuOpVIII 460} (o ia de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lupte, că-s mai drepte” (29, p. 78). După o „zi de vară până-n seară”, voinicul răpune leul și-l leagă cu „curea neagră”, sau cu „zgardă albă de bumbac”, sau cu „o sfoară de mătasă,/ împletită-n cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită (30, p. 536). Până în acest punct al scenariului, armele „voinicești” nu-și găsesc rostul. Eroul uzează exclusiv de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui G. Vlădescu-Răcoasa, ministrul naționalităților, care semnează el însuși un articol intitulat Facla Putnei. Literatura e reprezentată de două traduceri: poeziile Marinarul de Tristan Tzara, în versiunea lui George Dan, și Scris pentru voi de Loys Masson, în transpunerea lui Șasa Până, de articolul O victimă a nazismului: Benjamin Cremieux de Virgil Ierunca, de notele lui Mihnea Gheorghiu întitulate ’93 și de proza Interpretul, semnată Const. Galitza. Cuprinsul reflectă în mod vizibil schimbările produse în țară și se menține pe linia
FACLA PUTNEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286930_a_288259]
-
articolele de atitudine sau din selecția numelor și a cărților reținute spre recenzare. Publică versuri de factură modernista și avangardista Virgil Gheorghiu, Ștefan Roll, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Emil Botta, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Camil Baltazar, Șasa Până, Mihnea Gheorghiu, Virgil Teodorescu, Victor Brauner, Cicerone Theodorescu, Barbu Brezianu, cărora li se alătură Ion Th. Ilea, Eugen Constant, Teodor Scarlat, Coca Farago, Constantin Sălcia, Mircea Pavelescu, Vlaicu Bârnă, Constantin Nisipeanu, Andrei Tudor. Proza sparge și ea, cel mai
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
preferință ce i-a deschis calea spre scrisul avangardist. Împreună cu poetul berlinez Heinz Kahlau, L. a realizat în limba germană un substanțial volum de poezie avangardista românească, Die Wolkentrompete (1975), pe baza Antologiei literaturii române de avangardă (1969) întocmite de Șasa Până. Tălmăcirile semnate de L. au intrat în repertoriul versiunilor străine ale scrierilor românești în discuție și au fost reproduse cu ocazia editării unor antologii, în România și în Germania. De unul dintre poeții din constelația avangardei - Gellu Naum - L.
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
în anecdotă, București, [1937]; Mușchetarii literaturii române moderne, București, 1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă comică, București, [1927], Povestiri tragicomice, pref. Octav Botez, Iași, 1928, Un șaizeci și șasă și alte nuvelete umoristice, București, f.a.; Herbert Eulenberg, Siluete literare, pref. trad., Iași, 1924, Alte siluete literare și artistice, Iași, [1924], Ultime siluete, Iași, 1928; Dmitri Merejkovski, Scriitori ruși, Iași, [1925]; Emil Ludwig, Geniu și caracter, Iași, 1929; A. Koralnik
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Mihail Cosma, pseudonim pe care îl va adopta și folosi încă un timp și după plecarea definitivă la Paris, în 1928. Prieten cu Ilarie Voronca (acesta era căsătorit cu sora lui S., Colomba), congener al grupului alcătuit din Ștefan Roll, Șasa Până și Geo Bogza, nutrind o mare admirație pentru Victor Brauner și Tristan Tzara, renunță treptat la formulă tradiționalist-simbolistă, abandonând un intreg volum de poeme în proza, Laude, si e tot mai prezent în revistele de avangardă. Susține apariția, în
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
alte acțiuni ale Rezistenței, experiența care îl va marca. Debutează editorial cu versurile din Commémorations (1937), urmate de Un Jour et une nuit (1938). În 1947, în ,,Revista literară”, condusă de Miron Radu Paraschivescu, îi apar o nuvelă tradusă de Șasa Până și însemnările omagiale Lui Benjamin Fondane, deportat. Cu un conținut și o atmosferă de acum constante, volumele vor ieși abundent: Mais une ile ou peut-être un rivage (1947), Enfin, ces neuf poèmes (1948), Poèmes dûs (1950), Jour après jour
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
1951; Eusebiu Cămilar, Dans le brouillard, pref. Louis de Villefosse, Paris, 1952; Leș Premièrs poèmes de Tristan Tzara, suivis de cinq poèmes oubliés, Paris, 1965; Anthologie de la poésie roumaine, Paris, 1968. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 448-450; Șasa Până, Claude Sernet, ,,Unirea”, 1948, 153; Eugen Jebeleanu, Claude Sernet, CNT, 1968, 13; Șerban Cioculescu, La moartea poetului, GL, 1968, 14; Ștefan Roll, Ospățul de aur, pref. Al. A.Philippide, București, 1968, 235-237; Piru, Varia, I, 382; Encycl. jud., XIV
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Sava), „Cronică dramatică” (M. Roșca), „Cronică muzicală” (Andrei Tudor), „Cronică cinematografică” (Silvian Iosifescu). La pagina intitulată „Poezie românească” colaborează Nicolae Tăutu, Ion Sofia Manolescu, Coca Farago, Al. Jar, Magda Isanos, Dumitru Corbea, Nina Cassian, Victor Kernbach, Victor Torynopol, Ion Potopin, Șasa Până, Emil Manu. La capitolul proza trebuie remarcată o nuvelă a lui Marin Preda, Măritișul. Publicistica, îndeosebi politică, este ilustrata de Zevedei Barbu, Gh. Dinu, Mihail Cruceanu, Mihail Roller, Silviu Brucan, C. Ionescu-Gulian, Ion Popescu-Puțuri, Cezar Petrescu (Omul în literatura
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
Rebreanu, G. Ibrăileanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gală Galaction, Demostene Botez, Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Ion Pillat, Gib I. Mihăescu, Ion Minulescu, M. Blecher, I.Gr. Periețeanu, Camil Petrescu, Ion Iovescu, Vladimir Streinu, Mircea Eliade, V. Voiculescu, Camil Baltazar, N.M. Condiescu, Petru Manoliu, Șasa Până, Cezar Petrescu, Șerban Cioculescu, Lucia Demetrius, I. Brucăr, F. Aderca, I. Peltz, G. Bacovia, Elenă Farago, Ion Barbu, Adrian Maniu, Tudor Arghezi, Urmuz, Ion Vinea, Perpessicius, Coca Farago, Ion Petrovici, Dem. Theodorescu, Mateiu I. Caragiale, Lucian Blaga, Mihail Sebastian
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
trei până la zece poezii de autori diferiți. Printre ei, Dumitru Baciu, Radu Beligan, Eusebiu Cămilar, Toader Chiritopol (G. Călinescu), Anton Costin, Eugen Coșeriu, N.Cristescu, Victor Eftimiu, George Fonea, Petru Homoceanul, Bogdan Istru, Ion Sofia Manolescu, G. Murnu, Al. Negura, Șasa Până, Mircea Pavelescu, C. Pârlea, Ioana Sarbu, Virgil Treboniu, Ț. Ulmeanu, G. Vaida. Debutanților li se deschide o rubrică specială, „Primii pași”, în cadrul căreia se pot întâlni semnăturile lui Gh. Manole, Petru Sfetca, Nestor Ignat, Tiberiu Tretinescu. În 1939 aici
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
Octav Dessila, Morminte de Mihail Sadoveanu, iar Adrian Marino scrie despre H. Sanielevici. La rubrică „Eseuri” își aduc contribuția Viorel Alecu (Vasile Conta), Virgiliu Angelli, adică Virgil Ierunca (Luigi Pirandello), Edgar Papu (Teresa de Ávila), Al. Claudian (Impresii din Franța), Șasa Până (Gérard de Nerval), I. Bunescu (Romain Rolland), Alf Adania (Bazele filosofice ale științei), Mihail Chirnoagă (Jurnalul lui Stendhal), Mircea Mancaș (Mistica și creație, Artă și reverie) ș.a. Călinescu și colaboratorii săi mai semnează și „Misterele castelului de Tristenburg”, rubrică
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
în linie urmuziană, avangardist M. pare că nu se poate stabili nici o legătură. Dotat cu un accentuat simt al umorului, cu talent actoricesc și cu un bagaj de cunoștințe apreciabil, cu toate că era autodidact, M. iese din anonimat datorită prieteniei cu Șasa Până. În popasurile sale în orășelul de provincie, Șasa Până organizează o șezătoare de artă și literatura nonconformista, cu scopul de a edita o revistă. Această apare la Dorohoi, în 1928, cu titlul „unu”, si găzduiește în paginile ei și
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
poate stabili nici o legătură. Dotat cu un accentuat simt al umorului, cu talent actoricesc și cu un bagaj de cunoștințe apreciabil, cu toate că era autodidact, M. iese din anonimat datorită prieteniei cu Șasa Până. În popasurile sale în orășelul de provincie, Șasa Până organizează o șezătoare de artă și literatura nonconformista, cu scopul de a edita o revistă. Această apare la Dorohoi, în 1928, cu titlul „unu”, si găzduiește în paginile ei și proza Șmaie aparținând lui M. Mișcarea de la „unu” inițiază
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]