1,239 matches
-
145. Și Domnul și boierii avuseseră grijă, în poruncile lor dinainte de moarte, de soții: Doamna Candachia (Caterina), jupâneasa Magda, soția lui Ion Moțoc, și jupâneasa Marica, nevasta lui Drăghici Spancioc 146. Unul dintre cazacii care au tulburat domnia lui Petru Șchiopul (întrerupându-o chiar, între 18 noiembrie și 28 decembrie 1577147) a fost Ioan Potcoavă (era în stare să îndoaie cu mâinile goale o potcoavă, căruia românii i-au zis Nicoară Potcoavă (leșii erau informați în acest sens) sau crețul, iar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și apoi a lui Fabio Genga. Și unii „Mihnești” și-au măritat fetele după fii de boieri. Irina, fiica lui Miloș („voievodul” care n-a domnit niciodată, dar este pictat, împreună cu frații săi, Alexandru al II-lea Mircea și Petru Șchiopul, într-o biserică din Oltenia), a fost nevasta marelui clucer Albu Golescu, fratele marelui vornic Ionașco. S-a stins de tânăr acest Albu Golescu, într-o luptă cu Ion Vodă cel Cumplit, în 1574, la Jiliște, apărându-l pe Alexandru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marelui vistier Oancea din Batiu, aventurier și hoț - mort, probabil, în luptele cu turcii din 1524 - au fost marele vornic Ivan Norocea și marele logofăt Ivan din Ruda254). Dar nu cred că mai este nevoie... Văduvele „autodeclarate” Ca Voievod, Petru Șchiopul (rămas văduv, căci Maria Amirali [coborâtoare dintr-un neam de italieni grecizați din insula Rhodos, care i-a făcut fratelui lui Alexandru al II-lea Mircea două fete, Despina și Maria, și un băiat, Vlad, dar n-a lăsat prea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
netezească drumul spre tron al fiului Ștefan (cel ce va încerca, în 1601, să recupereze banii depuși de fostul Domn în mai multe mănăstiri din Levant neuitând să i-a și el o parte din acel tezaur), legitimându-l, Petru Șchiopul s-a însurat, în mare taină, cu Irina Botezatu, care devenise de ceva vreme stăpână pe sufletul și în patul Domnitorului. A încheiat această căsătorie de „legalizare”, prin care fosta roabă răscumpărată (devenită „țiitoare”, aparținând, deci, unei „instituții” care se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
menționează între „martori” pe mitropolitul Gheorghie din Suceava, și episcopul Ghedeon de Rădăuți, și Anastasie, egumen de Galata mănăstire”), a avut loc, poate, în paraclisul palatului domnesc. Și Irina Botezatu (sau Doica), Doamnă a Moldovei, l-a urmat pe Petru Șchiopul în Tirol. N-a mai trăit mult. S-a stins la Bolzano (Bozen) la 3 noiembrie 1592 (mormântul ei se află în cimitirul franciscanilor din Bolzano, cu o inscripție ce o laudă că și-a urmat soțul și că a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mormântul ei se află în cimitirul franciscanilor din Bolzano, cu o inscripție ce o laudă că și-a urmat soțul și că a fost o femeie „prea cinstită și prea iubită”). N-a apucat, probabil, Irina să vadă că Petru Șchiopul, cu „starea civilă” rezolvată, neatent la faptul că era „bătrân, bolnav, rătăcitor și «șchiopț” (N. Iorga), își luase o nouă țiitoare (era obligatoriu?!). Pe circaziana Maria (de reținut atracția Domnilor români față de femeile deosebit de frumoase, se pare, aparținând acestui neam
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un urât rol de căpetenie”255. Maria va ajunge stăpâna castelului din Bozea, îi va supraviețui Voievodului (fără a manifesta vreo veleitate de „moștenitoare”) și, întorcându-se acasă, se va mărita cu Adam, un grec, fiu al sorei lui Petru Șchiopul. între „țiitoarele” (cronicarii folosesc pluralul), din cauza cărora s-a întors în Moldova Doamna Safta (sau Ilisafta, cum își semna ea, voievodal, scrisorile) a lui Gheorghe Ștefan, trebuie să se fi aflat, categoric, și Ștefana Mihailovna, rusoaică (N. Drăganu) ori circaziană
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tatăl Ruxandrei (și membru, poate, al Ordinului „Lâna de aur”, calitate care îl îndrituia să poarte la gât lanțuri de aur de care spânzurau berbeci din același metal), ori pietrele scumpe (diamante, rubine, balașe, „zmaragde”, „olnidzuri”, „zafiruri”) ale lui Petru Șchiopul (amator de surguciuri cu pene de cocor, prinse în aur, garnisite cu mărgăritare și rubine). în dvera, lucrată în 1561, din biserica Mănăstirii Slatina, Doamna Ruxandra poartă un caftan roșu, „din nevăzuta ei rochie ivindu-se doar mânecile strâmte prin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pildă ar putea fi portretul Doamnei Maria Voichița în fresca de la Mănăstirea Voroneț, într-o haină închisă de la piept în jos cu ceaprazuri și nasturi de aur, lăsând doar spre poale să se vadă rochia lungă. Sau Doamnele lui Petru Șchiopul - Maria Amirali, soția, și Maria, fiica măritată cu grecul Zotu Tzigara, care apar în tabloul votiv de la Mănăstirea Galata în „veșminte simple de curte, neoficiale”, eleganta Doamnă Maria, cea din Pera Stanbulului, cu o maramă pe cap, fiind înveșmântată într-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, ediția a III-a, vol. I, București, Editura Orizonturi, [f. a.], p. 106. 140. Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, p. 113; vezi, de același, Știri nouă privitoare la familia lui Petru Șchiopul, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XII, mem. 18, București, 1932. 141. Cronicari munteni, ed. cit., vol. II, p. 102. 142. Ibidem, vol. I, p. 137. 143. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 404
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
104, 172, 81. 252. Ibidem, pp. 32-33, 101, 31, 53, 75, 46, 303, 316, 442, 274. 253. Ibidem, pp. 80, 114, 176, 196, 197, 193. 254. Ibidem, p. 76. 255. Vezi Nicolae Iorga, Știri nouă privitoare la familia lui Petru Șchiopul, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XII, mem. 18, București, 1932, p. 113. 256. Vezi Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, ed. cit., pp. 308-310. 257. I.C. Filitti o socotește sârboaică, pe când Nicolae
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
isteață și energică” (nu a fost fiica lui Mihail Furtună comisul 241, ci a lui Ionașco Jora - era soră cu Gavril (sau Grigore) și cu Constantin Jora -, prin care cobora din familia Doamnei Maria Amirali din Rhodos, soția lui Petru Șchiopul; Paul de Alep, arhidiaconul patriarhului Macarie al Antiohiei, era convins de ascendența grecească 242 a Dafinei) „a știut să îngroape trei bărbați - dintre care și un Domn - și să trăiască până la adânci bătrâneți, să-și vadă feciorii vitregi în demnitățile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiica lui Radu cel Frumos. Maria Voichiță, i-a făcut lui Ștefan cel Mare - căruia i-a fost a treia nevastă - pe Bogdan al III-lea. Astfel, Mircea pretendentul, tatăl lui Alexandru al II-lea Mircea și al lui Petru Șchiopul, era văr cu Bogdan al III-lea, iar Petru Șchiopul, îi venea văr de-al treilea lui Ștefan cel Tânăr. Prin căsătoria Ruxandrei, fiică a lui Mihnea cel Rău, cu Bogdan al III-lea, Petru Șchiopul (care era nepot de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Ștefan cel Mare - căruia i-a fost a treia nevastă - pe Bogdan al III-lea. Astfel, Mircea pretendentul, tatăl lui Alexandru al II-lea Mircea și al lui Petru Șchiopul, era văr cu Bogdan al III-lea, iar Petru Șchiopul, îi venea văr de-al treilea lui Ștefan cel Tânăr. Prin căsătoria Ruxandrei, fiică a lui Mihnea cel Rău, cu Bogdan al III-lea, Petru Șchiopul (care era nepot de frate al Ruxandrei, fiind fiu al lui Mircea pretendentul) devine
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și al lui Petru Șchiopul, era văr cu Bogdan al III-lea, iar Petru Șchiopul, îi venea văr de-al treilea lui Ștefan cel Tânăr. Prin căsătoria Ruxandrei, fiică a lui Mihnea cel Rău, cu Bogdan al III-lea, Petru Șchiopul (care era nepot de frate al Ruxandrei, fiind fiu al lui Mircea pretendentul) devine și nepot prin alianță al lui Bogdan al III-lea. Despre însoțirile între rude (e drept, de grade îndepărtate) produse de căsătoriile brâncovenești - pilde ale dificultăților
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a trece apoi - după moartea lui Mihnea - în patul lui Constantin Șerban, și el pribeag în acea vreme, sau ca acea Marie, care i-a luat locul Irinei Botezata - fosta concubină legitimată prin căsătorie ca Doamnă - în grațiile unui Petru Șchiopul „neatent” la faptul că era „bătrân, bolnav, rătăcitor și șchiop” [N. Iorga]); ea va ajunge și stăpână a castelului din Bozea, dar, mai târziu, se va mărita cu grecul Aslan, neam cu fostul Voievod - căci era fiu al sorei lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constantin Șerban, și el pribeag în acea vreme, sau ca acea Marie, care i-a luat locul Irinei Botezata - fosta concubină legitimată prin căsătorie ca Doamnă - în grațiile unui Petru Șchiopul „neatent” la faptul că era „bătrân, bolnav, rătăcitor și șchiop” [N. Iorga]); ea va ajunge și stăpână a castelului din Bozea, dar, mai târziu, se va mărita cu grecul Aslan, neam cu fostul Voievod - căci era fiu al sorei lui Petru Șchiopul, Alexandra, țiitoarea (un fel de „instituție” în preajma Domnilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la faptul că era „bătrân, bolnav, rătăcitor și șchiop” [N. Iorga]); ea va ajunge și stăpână a castelului din Bozea, dar, mai târziu, se va mărita cu grecul Aslan, neam cu fostul Voievod - căci era fiu al sorei lui Petru Șchiopul, Alexandra, țiitoarea (un fel de „instituție” în preajma Domnilor români; iubitele lui Mihai Viteazul pot depune mărturie) ce se aflase până atunci în suita Doamnei (căreia i-a fost, după toate probabilitățile, roabă) și care devenea, după plecarea Doamnei Safta, concubina
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantacuzinesc) epidemiilor (de durată, uneori), „pedeapsă” de care oamenii nu se puteau apăra decât în chip precar, nu scăpau nici casele domnitoare. Chiar dacă se fereau de reședințele obișnuite (la 7 septembrie 1588, Giovanni de Marini Poli îl afla pe Petru Șchiopul așteptând „în tabăra unde locuiește acum sub cort [fugind] de primejdia ciumei”; „Șăzându domniia la Târgoviște și pentru boala ciumii, de vréme ce și în București să înmulțise boala aceea și împrejurul orașului...” sau „[...] pentru că nu putea întra în București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un „câmp al mișeilor” de lângă Câmpulung (o „rezervație” dată calicilor, potrivit tradiției, încă de Negru Vodă - „un loc de sat, numit apoi Mățăul, cu venituri din moară și măcinat”), dar este limpede că vorbind despre tot soiul de „săraci, gărbovi, șchiopi, orbi, ologi, deznodați” - viețuitori din mila publică -, Voievodul nu-i mai are în vedere doar pe leproșii obligați să trăiască în afara așezărilor urbane (de altfel, „fenomenul substituirii infirmilor de tot felul bolnavilor leproși, pe cale de dispariție, a fost constatat pretutindeni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la București, săptămânal, între 21 septembrie 1886 și 18 ianuarie 1887. Colaborează cu versuri Th. M. Stoenescu și Carol Scrob. În cel dintâi număr se anunță că se vor publica romane „alese” din toate literaturile. Primul dintre acestea era Dracul șchiop de Lesage, din care s-au tipărit câteva capitole, într-o transpunere destul de cursivă. S-au mai tradus romanul de aventuri Pieile roșii al lui Paul Duplessis și fragmente dintr-un alt roman foileton de epocă al scriitorilor A. Sirven
SEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289590_a_290919]
-
de Ion Al-George, Aurel Esca, Eugeniu Revent, Zaharia Bârsan, Ovidiu Hulea, Aron Densușianu, Octavian Moșescu, Aron Cotruș, Constantin Asiminei, Adrian G. Roșianu, Maria Cunțan, Octavian Goga, Al. A. Leontescu, Volbură-Poiană Năsturaș ș.a. Proza aparține lui D. N. Ciotori, Ion Iosif Șchiopul, Oct. C. Tăslăuanu, Octavian Goga, Al. Cazaban, Laurian Gabor, contribuții de cultură și istorie dau G. Sima, N. I. Rusu, I. I. Șchiopul, Virgil A. Popescu, Ion Moța, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, Emil Panaitescu, Constantin Bucșan, I. U. Soricu, Nicolae Iorga
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
Maria Cunțan, Octavian Goga, Al. A. Leontescu, Volbură-Poiană Năsturaș ș.a. Proza aparține lui D. N. Ciotori, Ion Iosif Șchiopul, Oct. C. Tăslăuanu, Octavian Goga, Al. Cazaban, Laurian Gabor, contribuții de cultură și istorie dau G. Sima, N. I. Rusu, I. I. Șchiopul, Virgil A. Popescu, Ion Moța, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, Emil Panaitescu, Constantin Bucșan, I. U. Soricu, Nicolae Iorga, Gh. Pădure, Ioan Stătescu, Vasile Mangra, Atanasie Popovici, G. Bogdan-Duică, Pamfil Șeicaru (un articol polemic despre Tudor Arghezi), G. Opran. Redactată la
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
cu nonșalanța unei naivități ce lasă impresia imbecilității. U. sancționează astfel moravuri, atitudini, persoane, metehne specifice societății „constructoare a socialismului”. El însuși își expune „programul”, neezitând să se autoridiculizeze în Ce față (în loc de prefață), din Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi (1979). În Mersul pe jos (1988) U. schimbă din nou registrul umoristic: prelucrează basme arhicunoscute și le transformă în „basme economicoase pentru părinți grăbiți” (Capra cu trei nurori), parodiază balade ca Toma Alimoș, dar și zodiacul chinezesc, alcătuiește o savuroasă
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
glumei, îndepărtându-se programatic de umorul facil. Râsul însoțește dramele cotidianului, viețile banale ale unor oameni mărunți. SCRIERI: Iasomia, Cluj, 1972; Cu alte cuvinte..., cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1975; Respirația ceasornicelor, Cluj-Napoca, 1975; Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi, cu ilustrații de Mărgărit Chelbea, Cluj-Napoca, 1979; Duminică la iarbă verde, Cluj-Napoca, 1985; Mersul pe jos, Cluj-Napoca, 1988; Dinastiada (în colaborare cu Virgil Tomuleț), Cluj-Napoca, 1990; Verișorii siamezi, Cluj-Napoca, 1994; Marele zid chinezesc german, Cluj-Napoca, 1995; Cufărul Pandorei, Cluj-Napoca, 1997
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]