832 matches
-
ciclul de dezvoltare, corespunzătoare claselor III IV, cu învățarea rațională a fenomenelor lingvistice. Trecerea de la o etapă la alta se realizează printr-o serie de acumulări succesive, fără delimitări precise între etapele însușirii cunoștințelor de limbă. În prima parte a școlarității, copilul respectă principalele norme gramaticale fără a cunoaște și a conștientiza regulile gramaticale care reglează actul vorbirii, învățarea exprimării orale și scrise realizându-se prin formarea reprezentărilor și rezolvarea problemelor de limbă în contexte situaționale concrete, cu concursul analizatorilor auditiv
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
lor relatări predomină vorbirea dialogată, nu pot marca elementele relaționale etc. Acestor particularități li se adaugă, evident, și o serie de influențe caracteristice mediului familial, geografic și socio-cultural, toate aceste caracteristici de tip lingvistic exercită influențe negative în etapa micii școlarități, deseori constituindu-se în blocaje de exprimare. Faptul că asemenea particularități de limbă acționează independent de voința noastră la începutul clasei I, ne determină, pe noi, dascălii, să acționăm permanent pentru corectatea lor, ceea ce înseamnă că o bună perioadă din
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
-se în blocaje de exprimare. Faptul că asemenea particularități de limbă acționează independent de voința noastră la începutul clasei I, ne determină, pe noi, dascălii, să acționăm permanent pentru corectatea lor, ceea ce înseamnă că o bună perioadă din etapa micii școlarități se constituie într-o etapă de trecere graduală de la aspectele limbii vorbite la structurile limbii române corect vorbită și scrisă. În acest context, relația dintre limbă ca sistem și vorbire ca mesaj, axată pe fondul limbajului, se concretizează în amplul
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Standardele curriculare de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățămâmt. Ele vizează cunoștințele, competențele și comportamentele dobândite de elevi prin studiul unei discipline și în același timp permit evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de școlaritate la alta. Manualele alternative nu sunt un moft, ci sunt un semn al normalizării școlii în direcția democratizării învățării. Ele sunt necesare pentru că nici învățătorii nu sunt identici și nici elevii. Neurobiologia și psihologia demonstrează diferențele individuale ale fiecăruia dintre
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
devine instrumentul de bază cu ajutorul căruia se creează condiții optime de antrenare a elevilor în procesul de învățare. La clasa I accentul se pune pe învățarea actului citirii și scrierii, procese complexe ce stau la baza învățării pe tot parcursul școlarității. Copilul este supus unui intens și continuu proces de inserție socială prin comunicare. Ca sugestii metodologice pentru comunicarea dialogată aș aminti : 1.Formule elementare de inițiere a unui dialog : a)inițierea prin formule de salut : Bună! (Salut!) Ce mai faci
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și familia, au o deosibită responsabilitate pentru dezvoltarea copilului, la care contribuie într-o măsură mai mare sau mică mediul extrașcolar sau extrafamilial. Relația școală-familie-comunitate a fost determinată în ultimele decenii de o serie de condiții care au evidențiat mizele școlarității. Colaborarea școlii cu familia trebuie să se axeze în mod firesc pe calitatea educației: obiective superioare, căi și mijloace superioare de educare și comunicare. În situația dificultăților de inserție a tinerilor pe piața muncii, în special a celor proveniți din
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
toți copii ajung să gândească și să acționeze așa cum și-ar dori părinții lor, pentru că nu toți au fost educați în același fel. Elevii au, de regulă, două atitudini distincte față de învățatură: atitudinea pozitivă și cea negativă. Încă de la debutul școlarității, elevii trebuie deprinși treptat să învețe din convingere, din proprie inițiativă, în mod independent. Analizând cauzele randamentului școlar scăzut se ajunge la concluzia că, în multe cazuri, acesta este generat de atitudinea necorespunzătoare față de munca școlară. XX.1. Atitudinea pozitivă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
creativ nu se poate realiza numai prin acțiunea unui factor izolat, ci presupune racordarea la circuitul creativității, a întregii ambianțe în care trăiește ființa umană. Dezvoltarea creativității trebuie să înceapă de la cea mai fragedă vârstă și să continue și după școlaritate. Activarea creativității nu este corelată automat cu maturizarea cronologică, ci presupune o intervenție specială, timpurie și longevivă, orice educator (părinte, dascăl) trebuie să-și asume cu maximă responsabilitate și pertinență această misiune. Șt. Zweig spunea: Creativitatea reprezintă valoarea superioară tuturor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
că este nevoie de o selecție serioasă la intrarea în sistem, nu la ieșirea din cel precedent! În opinia mea, în momentul de față, totul e pe dos. Se dă un examen de capacitate inutil, pentru că elevii oricum au absolvit școlaritatea obligatorie trecând toate obiectele, și se intră la liceu în funcție de acela! Normal ar fi ca școlaritatea obligatorie să se termine cu o diplomă venită de la sine, în baza absolvirii fiecărui an, iar admiterea în liceu și în școlile de arte
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
precedent! În opinia mea, în momentul de față, totul e pe dos. Se dă un examen de capacitate inutil, pentru că elevii oricum au absolvit școlaritatea obligatorie trecând toate obiectele, și se intră la liceu în funcție de acela! Normal ar fi ca școlaritatea obligatorie să se termine cu o diplomă venită de la sine, în baza absolvirii fiecărui an, iar admiterea în liceu și în școlile de arte și meserii să se facă prin examene-concurs efective. Iar utilizarea bacalaureatului drept criteriu de admitere, cum
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
variabilă existența sau inexistentă problemelor în familie Părinți Număr de subiecți = 47 a. După variabilă apartenența la gen b. După variabilă vârstă c. După variabilă tip de familie d. După variabilă existența sau inexistentă problemelor în familie e. După variabilă școlaritate f. După variabilă ocupație 2. Gruparea itemilor pe 11 dimensiuni (10 incluse în cei 5 factori de personalitate, grupate câte două, plus dimensiunea "DEZIRABI-LITATE SOCIALĂ") I. Factorul ENERGIE ÎI. D1. Dinamism conține itemii: I1 ("Am sentimentul că sunt o persoană
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
000 născuți vii). Abordăm problema ecartului României față de celelalte țări privind mortalitatea deoarece apreciem că acest indicator reflectă cel mai bine inegalitatea generată de status din punct de vedere economic, profesional și cultural. Deosebirile de nivel de trai, nivel de școlaritate și categorie profesională induc diferențe în planul mortalității pentru oameni aflați în condiții istorico-geografice și macroculturale similare. Indiferent de epocă, standardele minimale, precum: accesul la hrană, îmbrăcăminte, locuință salubră, au influențat mortalitatea [6]. Reducerea bolilor infecțioase prin apariția antibioticelor a
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
numitor comun - formarea omului care înțelege fenomenele vieții, a omului dornic de autodepășire și autoaperfecționare, a omului de cultură. Dar, în ultimii ani s-a produs o lărgire a atenției și preocupărilor dinspre centrarea pe structura formală, instituționalizată a educației - școlaritatea - către un proces mai vast al învățării , se impune o nouă abordare a invățării deoarece: Noul curriculum nu duce imediat la performanțe în învățare; Învățarea nu are loc numai în școli. Familia, comunitatea, grupurile de joacă, de petrecere a timpului
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
sarcini sau pot fi influențele mediului în care s-au format și au trăit. La originea greșelilor pot sta și cauze senzoriale, fiziologice. Rolul școlii este acela de a insista mult asupra însușirii exprimării corecte în etapa de început a școlarității deoarece în procesul dezvoltării intelectuale a copilului ea trece de la formarea conștientă, la faza de deprindere. Un rol de o deosebită importanță îl are și exprimarea învățătorului. Fără a pierde din vedere influența mediului familial, învățătorul rămâne forța de influență
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
explicit. Crește volumul sinonimelor, se precizează și se dezvoltă antonimele, se îmbogățește uzanța cuvintelor tehnice. Dacă la intrarea în școală, vocabularul copilului cuprinde o mare parte din fondul principal de cuvinte și numeroase cuvinte din masa vocabularului, spre sfârșitul micii școlarități relația dintre limbajul activ și limbajul pasiv se modifică în favoarea celui activ, copilul posedând un vocabular de circa 4000 - 5000 cuvinte, din care aproape 1500 - 1600 fac parte din vocabularul activ.. După datele unor cercetări psihologice, la 8 ani copilul
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
6/7 - 10/11 ani. Se urmărește, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini și de motivații care vor încuraja și sprijini ulterior studiul limbii și al literaturii române. Scopul studierii disciplinei Limba și literatura română în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
formelor neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv, despărțirea cuvintelor în silabe la sfârșit de rând. Pornind de la constatarea că elevii ajung destul de repede să stabilească o corespondență regulată între foneme și grafeme și de la faptul că încă din perioada primei școlarități își pot da seama de structura silabică a cuvintelor, fără ca acestea să implice cunoștințe de fonetică, este posibilă formularea unor reguli simple și practice de scriere corectă cu caracter aplicativ în majoritatea cazurilor amintite. Dacă în clasa a II-a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
structurile și funcțiile sale este actorul principal al socializării copiilor și tinerilor. Sunt cercetări care caută să descrie-explice, să facă inteligibil impactul perioadei prenatale, al primelor contacte ale copilului cu mama, al primelor luni de viață, al primilor ani, ai școlarității mici, al școlarizării, al socializării confesionale, politice, profesionale. Sunt sociologii care studiază "excluderea", " autoexcluderea", "identitatea blocată" etc. Există teorii diferite privind raportul dintre cultură și formarea personalității, privind "hipersocializarea" în comunitate și societate, construcția sinelui în relație cu celălalt (G.
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
inegalități "naturale"... Dacă școlarizarea costă mult, familiile defavorizate nu pot face față, nu pot prelungi școlarizarea copiilor lor. Statul poate spune că asigură "șanse egale" de acces la învățătură, la educație, dar inegalitatea capitalurilor la intrarea în școală și pe parcursul școlarității face ca egalizarea șanselor să nu se realizeze... Să nu uităm, de asemenea, că în școală nu se poate transmite-învăța totul. Se face o selecție din cultura universală, națională, locală, din "tezaurul de memorie", din "rezerva comună de cunoștințe și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
posibilelor traiectorii de urmat și asupra avantajelor și riscurilor aferente, identificarea resurselor de informare și orientare. elevii să fie capabili să-și autoevalueze cunoștintele, competențele, să devină conștienți că nu trebuie să se limiteze la cele căpătate în cadrul și în timpul școlarității, să capete conștiința a ceea ce face, ce are de facut, a obiectivelor pe diferite termene, a capacității de a-și pune în valoare reușitele și de a-și analiza critic eșecurile, să fie capabil să identifice și să-și ierarhizeze
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
capitalul economic și cel social sunt precare, ele nu pot fi reconvertite în atuuri pentru creșterea capitalului intelectual. Statul poate spune că asigură "șanse egale" de acces la învățătură, la educație, dar inegalitatea capitalurilor la intrarea în școală și pe parcursul școlarității face ca această egalizare a șanselor să nu se realizeze... Școala formează habitus-ul ("structură structurată structurantă"), dar acesta este rezultatul interiorizării arbitrariului cultural care produce efecte și după ce acțiunea pedagogică ce a contribuit la formarea lui s-a încheiat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vă vede citind, încurajați-l să o facă și el. Când a mai crescut, discutați împreună cu el cele citite, faceți conexiuni, paralele cu situațiile din viața reală, ori de câte ori vi se ivește ocazia. Acest lucru poate fi făcut pe toată perioada școlarități. Orice poveste, basm, poezie, nuvelă, roman citite și comentate împreună, ajutat să descopere singur anumite aspecte, însoțite de aprecieri la orice mică realizare. Aceasta îi va da o satisfacție și îl va stimula în continuare. j) nu folosiți sistemul recompenselor
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
aplicative, se disting tipurile: Curriculum formal; 46 Curriculum scris; Curriculum învățat; Curriculum testat; Curriculum recomandat (A.A. Glatthorn, 1987) „Curriculum general sau care curriculum oferă o bază de cunoștințe, abilități și comportamente obligatorii pentru toți cursanții, pe parcursul primelor stadii ale școlarității. Durata educației generale variază în funcție de sistemul național de învățământ. Conținuturile educației generale cunosc un proces de extensiune, prin integrarea, pe lângă ariile curriculare tradiționale, circumscrise unor discipline consacrate în planurile de învățământ, a unor tematici interdisciplinare, în special din sfera de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
fi considerați adulți, iar, pe de altă parte, accentuează ideea că educația continuă este cea care vine în prelungirea educației inițiale (nu a celei obligatorii), cuprinzându-i și pe cei care și-au terminat educația inițială, după ce s-a încheiat școlaritatea obligatorie (de exemplu, pe cei care au absolvit și studii universitare și postuniversitare înainte de a intra pe piața muncii). În fapt, la nivel conceptual, noțiunile educația adulților și educația continuă (a adultului, educația de după educația formală, inițială, la care se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației formale pentru adulții care doresc să-și încheie educația inițială, întreruptă din varii motive. Individul este văzut ca având dreptul la o cantitate specifică de educație formală de-a lungul vieții sale, iar aceasta nu trebuie urmată neîntrerupt în școlaritatea inițială; • educația iterativă - concept elaborat de pedagogia suedeză. Desemnează posibilitatea adulților de a-și alege perioadele și tipurile de studii pe care vor să le urmeze alternativ sau concomitent cu activitatea productivă, fie în scopul completării unor lacune de pregătire
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]