772 matches
-
concurat bărbații (variabila moderatoare), au fost reticenți în a renunța la interpretarea lor inițială (ibidem, pp. 66-67). Exemple multiple pot fi aduse din domeniul demografiei, unde, de pildă, fertilitatea mai mare este atribuită etniei, când de fapt este în joc școlaritatea ori mediul rural sau urban (vezi și Rotariu, 2003). d. Constatărilor simțului comun le lipsește precizia, exactitatea; oricât ar fi de juste și pătrunzătoare, ele sunt formulate în termeni vagi și nu se bazează pe numărare și/sau măsurare. De
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
privințe, a fost drastic limitată de societatea modernă, prin izolarea individului și scoaterea de sub influența grupului comunitar căruia îi aparține. La factorii de mai sus, specialiștii în domeniu adaugă și alții, ca de pildă faptul că, datorită ridicării nivelului de școlaritate, tot mai mulți cetățeni răspund la chestionare și mânați de dorința de a contribui la îmbogățirea cunoștințelor publice și științifice (Bradburn et al., 2004). Firește că amploarea fenomenelor infracționale, în mediul urban, mai ales, a constituit totdeauna un factor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Prin autoadministrarea chestionarului se pierde o mare cantitate de informație, îndeosebi la întrebările deschise, deoarece oamenii au mult mai scăzute abilități de a răspunde în scris decât sub formă orală. În general, foarte multă lume - și nu doar populația cu școlaritate redusă, cum s-ar putea crede - privește scrisul ca pe ocorvoadă, iar cei care au aplicat chestionare de această natură știu că nu se pot aștepta la texte prea consistente în spațiile afectate răspunsurilor libere. e. Mai există și teama
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indicatori (întrebări), în medie. În fine, să mai adăugăm că, practic, orice chestionar mai conține un număr de v întrebări numite de identificare sau variabile personale, prin care se determină caracteristicile de bază ale statutului social al indivizilor - sex, vârstă, școlaritate, ocupație etc. -, factori despre care experiența ne învață că intervin aproape întotdeauna în determinarea comportamentelor, opiniilor, atitudinilor, aspirațiilor, evaluărilor etc. ale subiecților cercetați. Cu notațiile de mai sus, se poate calcula numărul n de întrebări din chestionar astfel: n= k
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
multe nonrăspunsuri prin ceea ce francezii numesc „redresarea eșantionului”. Dacă se constată că înlocuirea celor care ar fi trebuit să răspundă cu alte persoane disponibile deformează structura eșantionului, în raport cu o serie de parametri cunoscuți ai populației (cum ar fi sexul, vârsta, școlaritatea, ocupația etc.), atunci se poate trece fie la eliminarea aleatorie a unor persoane din categoriile suprareprezentate, spre a se reveni la proporțiile „normale” ale fiecărei clase de indivizi, fie, ceea ce este practic același lucru, la o intervenție în prelucrarea datelor
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întrebări vor fi așezate cât mai spre sfârșitul chestionarului, dacă e absolută nevoie de ele. În această categorie se încadrează, de obicei, așa-numitele întrebări (sau parametri) de identificare, prin care se solicită „datele personale” ale subiectului: sex, vârstă, ocupație, școlaritate etc., și care, prin tradiție, încheie chestionarele. O altă categorie de probleme este legată decontaminarea răspunsurilor la o întrebare ce urmează, în chestionar, după o alta referitoare la același subiect sau la unul apropiat. Numeroase exemple de experimente metodologice au
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de zero. 4. Validarea eșantionului se face prin compararea structurilor sale, după câteva variabile, cu structurile corespunzătoare din populație. Astfel de variabile de control - dacă ele nu au fost folosite ca factori de stratificare în construcția eșantionului - sunt: sexul, vârsta, școlaritatea, ocupația, tipul de localitate de domiciliu etc. Folosirea acestor elemente pentru a testa calitățile structurale ale eșantionului este posibilă atunci când informațiile respective, la nivel de populație, există și sunt demne de încredere. Din păcate, la noi, astfel de date oficiale
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Datele obținute printr-o asemenea procedură capătă o valoare superioară dacă este posibil ca unele rezultate să fie verificate prin alte surse independente: de pildă, dacă, refăcând distribuția corectă pe sexe și vârste, se ajunge la o nouă distribuție după școlaritate mult mai apropiată de cea reală decât cea obținută inițial. 5. Tot pe baza rezultatelor prelucrării primare se evaluează consistența datelor obținute, respectiv validitatea instrumentului și corectitudinea muncii operatorilor. Aici sunt folosite mai puțin tabelele simple, referitoare la o variabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
autonomia care i-a fost acordată. În ce măsură profesorii sunt conștienți de rolul pe care îl au în construirea autonomiei elevilor? Cât de mult contribuie ei la construirea autonomiei elevilor? Care este gradul de autonomie al elevilor care ies din perioada școlarității obligatorii? Iată întrebări care încă își așteaptă răspunsul. III.7 Elev adolescent sau elev autonom? Pe baza acestei teme, s-a realizat un studiu plecând de la ipoteza că printre „oamenii școlii”, prin aceasta înțelegându-se elevi și profesori, nu este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
atenționați, chiar înfricoșați de familie și educatoare, că lucrurile se vor schimba radical din momentul începerii școlii (ceea ce nu e tocmai o mare exagerare), „amenințare” care le va ridica întrebări asupra rezistenței la stres. Întrebările - problemă ridicate încă de la începutul școlarității, duc la stabilirea unor „negocieri” între partenerii învățător - elevi, cu stabilirea clară a rolului fiecăruia în cadrul acestora. Desigur, pentru o perioadă mai mult sau mai puțin îndelungată, va exista o doză de scepticism de ambele părți, dar această perioadă poate
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
ce ar fi fost iremediabil traumatizat și care ar fi dus la pierderea vieții celui dominat de acest sentiment. Spre deosebire de sindroamele și trăsăturile de caracter puse anterior în discuție, minciuna a fost, și este, foarte des întâlnită pe întreg parcursul școlarității unui copil. Ea este folosită ca act agresiv, pentru a face rău celorlalți, pentru a-i dezinforma și a-i îndrepta spre o decizie rapidă și incorectă. Copiii care folosesc minciuna agresivă, sunt invidioși pe rezultatele obținute de colegii lor
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
care nu au fost apreciați în familie, chiar dacă ei au obținut rezultate școlare și extrașcolare foarte bune. Familia i-a ignorat și le-a negat valoarea. Dorința de afirmare a copiilor ce provin din aceste familii, este unilaterală în perioada școlarității, părinții urmând să vină „la culesul roadelor, după ce o viață au fost foarte departe de misiunea de părinte. Cine poate nega faptul că sunt familii care au aspirații mari pentru copiii lor, dar pe care aceștia nu le pot onora
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
nostru. Dacă utilizăm stiluri de colaborare defectuoase în relația cu elevii, le transmitem nesiguranță, îi intimidăm, îi putem bloca definitiv. În acest caz am pierdut lupta cu elevul și nu mai putem face mare lucru pentru el, pe tot parcursul școlarității sale. Se pune atunci întrebarea: „Oare strică un pic de răsfăț”, mai ales la clasele foarte mici ? Niciodată nu am remarcat în privirea lor autoînvinovățirea lipsită de temei, că sunt rezervați la ore deoarece se consideră lipsiți de merite? Înainte de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
folosirii limbii se realizează treptat și sistematic, în mod deosebit în timpul anilor de școală. "Limba română este o disciplină fundamentală a școlii, suportul gândirii, al instruirii și educației permanente". Fiind considerată "sufletul" invâțâmantuiui românesc, limba română se studiază pe parcursul întregii școlarități. În școala elevii învăța să citească fluent și corect, să scrie citeț, să respecte cerințele impuse de normele limbii literare, de regulile de ortografie și punctuație. în școala se formează deprinderea de a munci cu cartea, de a face însemnări
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
treptată a diferitelor posibilități de care dispune limba noastră. urmăresc atât perfecționarea exprimării elevilor cât și formarea unui sentiment de dragoste față de limbă națională" <footnote Avram. Mioara, "Probleme ale exprimării corecte". Editură Academiei R.S.R., București, 1987, p. 20 footnote>. În timpul școlarității nu poate fi asimilată întreaga bogăție de cunoștințe, tezaurul culturii și civilizației universale. În schimb,elevul poate fi educat cum să învețe. În această perioadă pot fi puse bazele formării omului nou, avid de cunoaștere, capabil de autoinstruire. b) Gramatică
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
conținuturile și obiectivele acestei noi componente a obiectului limba română le voi prezenta pe larg în următorul capitol. Merită subliniat că au o pondere mai mare orele afectate deprinderii școlarilor cu instrumentele de muncă intelectuală necesare în treptele următoare de școlaritate și pe parcursul Întregii vieți, în perspectiva educației permanente. Ținând seama de particularitățile psihice ale școlarului mic, volumul de cunoștințe din procrrama respectă sistemul concentric de repartizare a noțiunilor pe clase, în așa fel încât elevii să și poată însuși treptat
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
deprinderi corecte de comunicare scrisă și orală. Gramatică nu mai apare că un obiect de sine stătător. ci se încearcă împletirea cunoștințelor de gramatică cu celelalte noțiuni de limbă tocmai pentru a asigura finalitatea lor. Obiectul "Comunicare" apare pe parcursul întregii școlarități mici. fiindu-i afectate în planul de învătământ câte două ore în clasele I-II și câte patru ore și respectiv trei în clasele III-IV. În clasa I se urmărește realizarea următoarelor obiective: · stimularea capacității elevilor de a pronunța clar
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
90 s-au realizat "primii pași" în schimbarea educațională și, deși nu au avut la bază o viziune strategică pe termen mediu sau lung, s-au produs totuși câteva modificări în sistemul educațional, care se regăsesc și astăzi: reducerea pragului școlarității obligatorii de la 10 clase la 8 clase, modificarea planurilor și programelor de învățământ (fără a se asigura nici corelațiile dintre ele, nici expertiza și nici analiza consecințelor acestor modificări), exodul cadrelor didactice spre mediul urban și școli considerate "de elită
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Matematică și Științe ale naturii, Om și societate, Arte, Educație fizică și sport, Tehnologii, Consiliere și orientare. Între aceste arii curriculare există un echilibru dinamic, ele având în comun anumite obiective de învățare. 3. Instituirea ciclurilor curriculare, ca periodizări ale școlarității, ce grupează mai mulți ani de studiu și care au în comun anumite finalități. Ele facilitează trecerea armonioasă de la un nivel de învățământ la altul, astfel: * Ciclul achizițiilor fundamentale (grupa pregătitoare, clasele I și a II-a) care are ca
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
specifică rezultatele așteptate ale învățării pe fiecare an de studiu, activitățile de învățare, corelate cu obiectivele de referință, conținuturile învățării, recomandabile și nu impuse, standardele de performanță, criterii de evaluare a calității procesului de predare-învățare la sfârșitul unei trepte de școlaritate. 7. Redactarea standardelor curriculare pentru învățământul primar și gimnazial, pentru fiecare disciplină, incluse în volumele ce conțin programele școlare. 8. Elaborarea planurilor-cadru pentru liceu. 9. Elaborarea programelor școlare pentru liceu, centrate pe competențe care își propun să asigure: * Focalizarea actului
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
antropologice, etnografice care analizează influența schimbării sociale asupra reprezentărilor sociale ale adolescenței. Putem aminti în acest sens cercetările efectuate în 1989 de Hollos și Leis în două sate din Nigeria. Aceștia au analizat impactul pe care l-a avut introducerea școlarității asupra adolescenței. Ea a permis prelungirea adolescenței și a tinereții, în special pentru fete. Un alt studiu elocvent, efectuat în perioada 1980 1991 și publicat în 1993, aparține cercetătorilor Delafosse, Fourasté și Gbobouo (apud P. Dasen, 1999, p. 64). Aceștia
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nesatisfăcătoare, dacă nu chiar dezastruoase. Pentru a înțelege copiii și a le respecta trebuințele este nevoie de cunoașterea fiecărei vârste cu limitele și potențialul ei, pentru că fiecare etapă este importantă în procesul maturizării copilului. Ne interesează în mod deosebit perioada școlarității copilului și imaginea părintelui ideal din perspectiva educatorului. Există o strânsă legătură între rezultatele copiilor și atitudinea părinților. Ce au în comun elevii cu rezultate deosebite? În primul rând o voință puternică și în al doilea rând părinți care-i
Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
atît acasă, cît și la școală influențează realizările școlare ale elevilor de gimnaziu și liceu. • Parteneriatele tind să dispară treptat spre clasele mari dacă profesorii și personalul școlii nu depun eforturi pentru a implementa programe parteneriale potrivite fiecărui nivel de școlaritate și fiecărei clase. În acest sens, studiile relevă că puțini adolescenți au părinți care mențin un interes activ în educația lor (Dauber și Epstein, 1993; Lee, 1994). • Alte instituții comunitare vor obține o mai mare implicare din partea familiilor în domenii
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
lor profesionale și depind de: complexitatea activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea școlarității lungi implică: accent pe autoreglare; influențarea prin motivare și prin modificarea contextului relațional; utilizarea mai puțin frecventă a tehnicilor de control. Din această perspectivă, tehnicile educative apar ca expresie a diferențierii proiectelor de plasare socială a copilului, proiecte legate ele
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
află în această situație. Este greu să facem un clasament al puterii discriminative a variabilelor luate în calcul deoarece discrepanțele pe care le evidențiază depind de numărul de categorii pe care le luăm în calcul mai ales pentru nivelul de școlaritate și pentru venit, dar lucrul este valabil și pentru stabilirea ultimei categorii în cazul numărului de frați sau a rangului nașterii copilului. În cazul variabilelor cu care am operat pînă în prezent, apartenența la o familie cu patru copii sau
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]