1,046 matches
-
Române (nucleul viitoarei școli lingvistice clujene) și ai Societății Etnografice. În 1920, la recomandarea lui V. Pârvan, fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o sinteză asupra clasicismului, de mare profunzime și amploare: Civilizațiile italice, Cultura greco-romană, Figuri reprezentative ale culturii latine, Literatura latină sub republică, Latina populară, izvoare, istorie, structură ș.a. În 1925, a publicat Pentru învățământul clasic și
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
în secțiunea școlară a Astrei și se implică în efortul de modernizare a învățământului primar și secundar. Prieten cu St. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Ion Scurtu, Ilarie Chendi, Panait Cerna, Constantin Sandu Aldea (împreună cu care semnează, în 1908, libretul operei Șezătoarea, muzica aparținându-i lui Tiberiu Brediceanu), B. devine în scurt timp cunoscut lumii literare de dincolo și de dincoace de munți. Colaborează cu versuri, memorialistică, publicistică literară și traduceri (din Shakespeare, Goethe, Schiller, Lenau ș.a.) la „Familia”, „Foaia literară”, „Sămănătorul
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
preoții și învățătorii satelor, care devin principalii susținători și colaboratori ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița ș.a.). În numărul 12, revista inserează o scrisoare de la Artur Gorovei, director al revistei de folclor „Șezătoarea”, în care se propune organizarea unei „asociații a tuturor folcloriștilor din țară”, menită să culeagă și să publice materiale folclorice. Alături de speciile folclorice publicate, B. își deschide porțile și spre literatura cultă: se reproduc, astfel, povestea lui Ion Creangă Inul
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
poporanist”, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Constantin G. Roiban, N. Rădulescu-Niger și C. Jaleș, aceștia din urmă fiind, și ei, mari admiratori ai folclorului. În Rândurile de început, marcând cea de-a doua serie, revista își stabilește singură locul, așezându-se alături de „Șezătoarea” lui Artur Gorovei, „Tudor Pamfile” a lui D. Furtună, „Izvorașul”, redactată de Gheorghe N. Dumitrescu-Bistrița, „Vestitorul satelor” din Boroaia Fălticenilor, „Ion Creangă”, „Doina” ș.a. M.W.
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
La Littérature contemporaine en Roumanie, Cluj, 1936; Bibliografia publicațiilor (1933, 1934 și 1935) (în colaborare), București, 1938; Lupta românilor din Transilvania pentru limba, Sibiu, 1943; Die neuere rumänische Literatur Siebenbürgens, București, 1943; Literatura Transilvaniei, București, 1944; Folklorul revistelor „Familia” și „Șezătoarea”, Sibiu, 1945; Studii de literatură română și comparată, I-II, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj, 1970-1973; De amiciția: Lucian Blaga - Ion Breazu. Corespondență, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995. Antologii: Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, introd. edit., Cluj, 1937; Antologie română
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
cât și Miu Cobiul, Corbea, Toma Alimoș, Novăceștii, Miu Haiducul intră în categoria b. Spre deosebire de cântecul liric, b. este întotdeauna destinată unor auditori care, cel mai adesea, cunosc acțiunea și îl corectează pe interpret de câte ori este cazul. Întrunirile prilejuite de șezători, târguri, nunți, cumetrii sau hramuri sunt cele mai propice pentru expunerea, uneori în sute de versuri, a unor întâmplări mai vechi sau mai recente. Caracterul public înlesnește și implicarea unor tendințe moralizatoare sau de stimulare a eroismului, principala ei funcție
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Anul Nou, Chișinău, 1972; Poezia obiceiurilor calendaristice, Chișinău, 1975; Folclorul copiilor, Chișinău, 1978; Apă vie. Din comoara folclorului moldovenesc, Chișinău, 1980 (în colaborare); Folclorul ritualic și viața, Chișinău, 1981; De-a mijatca. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983 (în colaborare); Comoara fiecăruia, Chișinău, 1984; Să trăiți, să-nfloriți! Din poezia obiceiurilor calendaristice, Chișinău, 1984; Huța, huța cu căruța, Chișinău, 1985; Arici pogonici. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1990; Să trăiți, să înfloriți! Colinde, hăuituri, teatru folcloric, Chișinău
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
II-lea preamărit cu slavă și credință de cântăreții neamului, București, f.a.; Documente literare, I-II, București, 1971-1973; Poezii cu formă fixă, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Ștefan Pașca, „Cântece poporane moldovenești”, DR, 1924-1926, partea II; Artur Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983, 21; Dicț. scriit. rom., I, 485-486; Datcu, Dicț. etnolog., I, 144
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
Documente răzeșești” (1933-1934), în ale căror pagini publică, în primul rând, modeste contribuții istorice proprii sau aparținând unor intelectuali din partea locului. Urmând sfatul lui N. Iorga, al cărui apropiat a fost un timp, în 1907 își strânge, sub titlul La șezătoare, poveștile și snoavele apărute mai înainte în periodice. Primirea făcută acestei culegeri îl convinge să persevereze și va tipări în continuare Povești (1908), Povești de pretutindeni (1908), Doamna Ilina (1909), Povești franceze (1909), Povești corsicane (1910), Basme și legende străine
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
roșie. Aici, C. face apel la legende și realități pe care le cunoaște bine, specifice satului răzeșesc din zona Fălciului, mai ales de pe valea Elanului. Dar haina literară conferită unui material epic relativ bogat, generos, rămâne insuficient realizată. SCRIERI: La șezătoare, București, 1907; ed. București, 1922; Povești, București, 1908; Doamna Ilina, București, 1909; Aliman voinicul, București, [1912]; Movila roșie, Bârlad, 1913; La gura sobei, București, 1924; Snoave, Bârlad, f.a. Traduceri: N.V. Gogol, O noapte de mai, București, 1908; Povești de pretutindeni
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. {EminescuOpI 72} CRĂIASA DIN POVEȘTI Neguri albe, strălucite Naște luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe câmpie; S-adun-flori în șezătoare De painjen tort să rumpă, Și anina-n haina nopții Boabe mari de piatră scumpă. Lângă lac, pe care norii Au urzit o umbră fină, Ruptă de mișcări de valuri Ca de bulgări de lumină, Dîndu-și trestia-ntr-o parte
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și veninos ale înjurăturilor, ba încă să dea și replica. Este înduioșător în asemenea momente să-i observi fața, care de obicei este de culoarea care-i place popii, cum se îmbujorează ca la fata mare, privită prea intens la șezătoare, fiindcă în asemenea momente individul este excitat parosistic de sentimentul plenar al libertății curat democratice de extracție original-băsesciană. Și explică el ca să înțeleagă tot neștiutorul de român, că orice rău, de cele mai multe ori este simptomul unui bine mult mai mare
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Noiembrie În "Revista Fundațiilor Regale" se publică nuvela Bunica se pregătește să moară. Decembrie Apare romanul Ioana la Editura "Panteon" din Brad. 1935 Este ales membru activ al Societății Scriitorilor Români, cu maximum de voturi. Participă, pe parcurs, la diferite șezători literare, organizate la Sf. Gheor- ghe, Călărași, Lugoj, Cernăuți. 1936 Starea sănătății lui A. Holban se înrăutățește. Lucrează la romanul Jocurile Daniei. 1937 ianuarie Este expus unei operații de secțiune a nervului la Spitalul Filantropia, la secția chirurgicală a doctorului
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
I Hai, fetelor, circulați Pe drum nu staționați! Scoateți voi carnetele Sa vă scriem numele Să vă popularizăm, Din taloane sa vă luăm! -Agarlița Georgeta! Toți Clasa a-IV-a Elevul I Nistor Dorina Toți Clasa a-IV-a Elev I Știți ca pe la șezători Se mai spun și ghicitori? Hai să încercăm și noi, Să-i prezentăm pe eroi Nu e greu ca să-i ghiciți Pe șosea dacă priviți. Doi cic1iști la deal, la vale Cum se-ntrec în goana mare Circulând pe partea
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pragul toamnei, De tatăl meu pășind pe lângă boi. Și ce miros era în sat atunci, Din vii plutea aromă a-busuioacă, Glumeau țărăncile tăind tuleii-n lunci Și vesele cântau când era clacă. în pragul iernii își torceau fuiorul, La șezători în serile brumate, Iar doina suspina să le aline dorul De soțul sau iubitul dus departe... Și iarăși înfloreau cireșii-n primăvară, Iar albul lor părea ca un veșmânt ales, Ne revedeam cu drag în fiecare vară, La prispa strămoșească
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
era ușoară, totuși alta este a sluji un anumit număr de zile pe an și alta-i „la toate cele ce vor fi trebuință mănăstirii” c-apoi sfințiile lor nu mai ridicau un pai de jos, ci totul trebuia să facă „șezătorii pe moșiiea ce are mănăstirea”... Acum ascultă cum un binefăcător dăruiește la 1 februarie 1753 „casăle și vie din dealu” în folosul mănăstirii Barnovschi dar cu anumite condiții: „Într-o casă să șadă preutul Ignat, iar celelalte și pivnița să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea n-are nici un folos... Iată printr-această carte Divanul dă volnicie egumenului carele iaste la mănăstirea Copoul ca să aibă a lua de la toți acei ce sânt șezători... pe moșiia Copoului... dea zecea din toate după obiceiu și să lucreze câte 12 zile într-un anu la mănăstire”. Ei, da’ treaba nu-i simplă, fiindcă dacă mănăstirea n-a avea cumva treabă pentru ei, să le ia „câte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui Maxim. - Că unde-s două puterea crește - și nici nu te plouă!, chicotește nora cea frumoacheșă, Ileana. Trece prin curtea noastră și Duda. Numai cu bunică-sa. Duda asta nu mai e chiar mică, joacă la joc, umblă pe la șezători, cu flăcăii, se zice că iese și la șezut cu ei, prin cele vii, cele păduri - eu Încă n-am văzut-o alergându-și-o prin vii, dar nu e ea chiar atât de mare-mare, Încât să nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
n-am fi Început Începutul. Aveam de gând să povestesc - din calidor - culesul viilor; și după aceea să povestesc bine-bine tescuitul; și după aceea să povestesc povestea tulburelului; și după aceea culesul păp’șoiului și, după ce dă omătul, să povestesc șezătorile - unde se șede În mai multe feluri: și așa, și așa, și altfel - dar mereu bine; și să povestesc iarna-pe-uliță; și sara-pe-deal; și Întreg Creangă. Singurul lucru În viață care se poate reface, relua, re-prefira: copilăria. S-o cred eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Ei, stai, băiete, că nu s-a isprăvit! Dacă s-ar împărți moșiile cum merge gura oamenilor, ehei, bine ar fi! Atunci glasul lui Trifon Guju, zgrunțuros și ursuz, se înălță peste șovăirile țăranilor: ― Da noi ce facem, măi creștini? Șezătoare ori?... ― Așa-i, așa-i, ce facem? răspunseră alte glasuri desțelenite. Că de vorbe și de sfaturi ne-am săturat! FOCURILE Capitolul VII SCÎNTEIA 1 În aceeași duminică, pe la amiazi, Grigore Iuga cu Titu Herde-lea coborau în gara Burdea, unde
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dar se întorceau curând, parcă le-ar fi fost frică să nu se întîmple ceva în lipsa lor. Cei din satele vecine, care fuseseră ieri să întrebe despre călăreții albi, au venit și azi, aducând și alți tovarăși, ca la o șezătoare mare. Vorbeau despre aceleași necazuri, ca totdeauna, doar mai cu luare-aminte, ca și când s-ar feri să nu-i audă cineva. Nu se prea priveau în ochi fie de teamă să nu se vadă ce pâlpâie în ochii celorlalți sau să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
acest depozit s-au întâlnit și se întâlnesc și astăzi oameni de prin satele din împrejurimi care vin să se aprovizioneze cu lemne. Și ca la morile sătești se adună fel de fel de oameni care povestesc ca la o șezătoare tot felul de întâmplări, se spun bancuri și se fac glume fără ca cineva să se supere. Și Gelu le auzea și le îmbunătățea, repovestindu-le în felul său original, fiind înzestrat cu harul povestirii, având o memorie foarte bună și o
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
au nevoie doar la război... Să nu mai fim deci acri ca o murătură : Le tzaran, c’est nous ! Țara lui Caragiale și reabilitarea lui Mitică La invitația fostei noastre colege de dileme, doamna Alice Georgescu, am participat la o șezătoare despre „țara lui Caragiale”, organizată în cadrul Festivalului Național de Teatru. Ne-am obișnuit atît de mult cu această sintagmă, încît titlul mesei rotunde părea mai degrabă un truism despre care nu mai e nimic de adăugat. Transformați însă provocator afirmația
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la Palat... - Dar când a acceptat să cînte? izbucni Hrisanti. Și în ce condiții? A acceptat numai pentru că stăruiseră prietenii ei, grupul acela de scriitori și artiști care se întîlneau la Mavrogheni, și după succesul primei seri de conferințe și șezători literare, aveau planuri mari, voiau să organizeze expoziții, să scoată o revistă. Și, evident, când Mavrogheni a fost invitat de generalul Drăghici să repete una din acele faimoase șezători literare la Palat, nu putea renunța în nici un chip la Leana
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întîlneau la Mavrogheni, și după succesul primei seri de conferințe și șezători literare, aveau planuri mari, voiau să organizeze expoziții, să scoată o revistă. Și, evident, când Mavrogheni a fost invitat de generalul Drăghici să repete una din acele faimoase șezători literare la Palat, nu putea renunța în nici un chip la Leana. Fără cântecele Leanei, șezătoarea ar fi fost ce sânt de obicei șezătorile literare. Multă vreme, Leana nici n-a vrut să audă, dar au înduplecat-o ei. Își spuneau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]