779 matches
-
persoane din 389) din satul Iazu-Vechi. Practicanții religiei romano -catolice se numără din rândul populației române. III.4.5. Structura socio-economică. Resursele de forță de muncă În ciuda inițiativelor private apărute după 1989, inițiative îndreptate în special spre activități neagricole, comuna Șipote și-a păstrat în continuare un caracter eminamente agricol. Acest caracter se reflectă cu fidelitate în structura socio- economică a populației. Baza studiilor privind structura socio-economică o reprezintă populația activă, din structura căreia se poate deduce gradul de dezvoltare economică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
caracter eminamente agricol. Acest caracter se reflectă cu fidelitate în structura socio- economică a populației. Baza studiilor privind structura socio-economică o reprezintă populația activă, din structura căreia se poate deduce gradul de dezvoltare economică a unei regiuni. În cadrul comunei Șipote, din numărul total al populației active (2595 persoane), peste 82% lucrează în agricultură, iar la populația inactivă (2629 persoane) contribuie o proporție de 38,4% de pensionari,restul fiind reprezentat de elevi, studenți,femei casnice. În ceea ce privește rata de activitate a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
atât de scumpă, încât foarte puțini și-o mai pot permite. Având în vedere structura populației active pe cele trei mari sectoare economice ( industrie-construcții, agricultură - silvicultură,servicii) se poate spune că în prezent, în zona dominată de ruralism a comunei Șipote populația activă majoritară lucrează în sectorul primar ( agricultură-82%), sectoarele secundar și terțiar fiind slab reprezentate (servicii-12,3 % și industrie -1,4 % Comparativ cu perioada de dinainte de 1989 se constată o reducere a ponderii populației active ocupate în sectoarele primar și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ponderii populației active ocupate în sectorul terțiar cu cca. 2% (în 1985 - 10,2%), tendință ce se manifestă, de altfel, la nivelul întregii țări. CAP. IV. VIATA ECONOMICĂ IV.1 AGRICULTURA IV. 1.1. Premise social-organizatorice ale dezvoltării agriculturii comunei Șipote Agricultura reprezintă una din cele mai vechi ramuri economice nu numai din zona comunei Șipote, ci și din țară și din întreaga lume . Această ramură e considerată ca fiind păstrătoarea datinilor și a ființei de neam a românilor. Spațiul comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ce se manifestă, de altfel, la nivelul întregii țări. CAP. IV. VIATA ECONOMICĂ IV.1 AGRICULTURA IV. 1.1. Premise social-organizatorice ale dezvoltării agriculturii comunei Șipote Agricultura reprezintă una din cele mai vechi ramuri economice nu numai din zona comunei Șipote, ci și din țară și din întreaga lume . Această ramură e considerată ca fiind păstrătoarea datinilor și a ființei de neam a românilor. Spațiul comunei Șipote a beneficiat de condiții naturale favorabile pentru agricultură, atât din punct de vedere climatic
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Agricultura reprezintă una din cele mai vechi ramuri economice nu numai din zona comunei Șipote, ci și din țară și din întreaga lume . Această ramură e considerată ca fiind păstrătoarea datinilor și a ființei de neam a românilor. Spațiul comunei Șipote a beneficiat de condiții naturale favorabile pentru agricultură, atât din punct de vedere climatic, hidrologic, cât și al resurselor solice. Așadar, economia comunei are un caracter preponderent agricol, principalele activități economice în cadrul acestei așezări fiind agricultura și negoțul cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de 49% în agricultură, 14 4% în industria de transformare, iar restul în sfera serviciilor. După anul 1990, volumul activităților neagricole a scăzut, crescând ponderea agriculturii. Pentru a putea face o comparație, este necesară o scurtă incursiune în trecut. Așezarea Șipote a fost în secolul al XVI-lea curte domnească, după ce în prealabil fusese proprietatea lui Luca Arbore. Pentru întreținerea curții domnești s-a înființat un ocol, adică o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească, alcătuit
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în secolul al XVI-lea curte domnească, după ce în prealabil fusese proprietatea lui Luca Arbore. Pentru întreținerea curții domnești s-a înființat un ocol, adică o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească, alcătuit din satele Șipote și Tătăreni. O dezvoltare economică importantă a avut-o curtea de la Șipote în timpul stăpânirii acesteia de către Doamna Elena Rareș. În 1554, după moartea Doamnei Elena, așezarea fiind părăsită de membrii familiei domnitoare, a intrat în declin, fapt ce a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
proprietatea lui Luca Arbore. Pentru întreținerea curții domnești s-a înființat un ocol, adică o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească, alcătuit din satele Șipote și Tătăreni. O dezvoltare economică importantă a avut-o curtea de la Șipote în timpul stăpânirii acesteia de către Doamna Elena Rareș. În 1554, după moartea Doamnei Elena, așezarea fiind părăsită de membrii familiei domnitoare, a intrat în declin, fapt ce a dus la desființarea ocolului. În 1627 satul a intrat în stăpânirea lui
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
familiei domnitoare, a intrat în declin, fapt ce a dus la desființarea ocolului. În 1627 satul a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, ajungând sat boieresc, moment din care starea materială a locuitorilor s-a înrăutățit. În același an, satul Șipote a fost donat Mănăstirii Barnovschi din Iași. Din anul 1799 moșia Șipote a început a fi arendată, până in 1863, când a trecut în proprietatea statului. În anul 1900, satul Șipote avea 182 familii cu 881 de suflete. După anul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ocolului. În 1627 satul a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, ajungând sat boieresc, moment din care starea materială a locuitorilor s-a înrăutățit. În același an, satul Șipote a fost donat Mănăstirii Barnovschi din Iași. Din anul 1799 moșia Șipote a început a fi arendată, până in 1863, când a trecut în proprietatea statului. În anul 1900, satul Șipote avea 182 familii cu 881 de suflete. După anul 1900, istoria comunei Șipote se încadrează în istoria tării. Trebuie menționată creșterea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a locuitorilor s-a înrăutățit. În același an, satul Șipote a fost donat Mănăstirii Barnovschi din Iași. Din anul 1799 moșia Șipote a început a fi arendată, până in 1863, când a trecut în proprietatea statului. În anul 1900, satul Șipote avea 182 familii cu 881 de suflete. După anul 1900, istoria comunei Șipote se încadrează în istoria tării. Trebuie menționată creșterea numerică a țăranilor cu pământ puțin sau fără de pământ- element distinctiv al întregii evoluții a comunei Șipote. Astfel, pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Mănăstirii Barnovschi din Iași. Din anul 1799 moșia Șipote a început a fi arendată, până in 1863, când a trecut în proprietatea statului. În anul 1900, satul Șipote avea 182 familii cu 881 de suflete. După anul 1900, istoria comunei Șipote se încadrează în istoria tării. Trebuie menționată creșterea numerică a țăranilor cu pământ puțin sau fără de pământ- element distinctiv al întregii evoluții a comunei Șipote. Astfel, pe baza unor calcule făcute rezultă că această categorie de țărani avea o pondere
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1900, satul Șipote avea 182 familii cu 881 de suflete. După anul 1900, istoria comunei Șipote se încadrează în istoria tării. Trebuie menționată creșterea numerică a țăranilor cu pământ puțin sau fără de pământ- element distinctiv al întregii evoluții a comunei Șipote. Astfel, pe baza unor calcule făcute rezultă că această categorie de țărani avea o pondere de cca. 45% din totalul populației (conform Dosarului 87/1904, fila 85, existent la Arhivele Statului, Iași). Aceasta explică starea de nemulțumire a țăranilor, care
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
baza unor calcule făcute rezultă că această categorie de țărani avea o pondere de cca. 45% din totalul populației (conform Dosarului 87/1904, fila 85, existent la Arhivele Statului, Iași). Aceasta explică starea de nemulțumire a țăranilor, care a cuprins Șipotele și comunele învecinate, ce s-a transformat în marea ridicare din anul 1907. Izbucnirea primului război mondial și participarea României a avut consecințe importante asupra întregii dezvoltări sociale, economice și politice a țării. În perioada 1918- 1921 s-au înviorat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mondial și participarea României a avut consecințe importante asupra întregii dezvoltări sociale, economice și politice a țării. În perioada 1918- 1921 s-au înviorat acțiunile țărănești (și a altor categorii sociale) din întreaga țară și, implicit, și ale locuitorilor din Șipote. Aceste frământări sociale au obligat clasele dominante din România să înfăptuiască reforma agrară din 1921. Aceasta nu a dus însă la schimbarea radicală a relațiilor din agricultură, marea proprietate continuând să se manifeste destul de acut în domeniul agricol. Astfel, starea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sau asociațiilor. La toate acestea se adaugă și instabilitatea prețurilor agricole. Recenta punere în proprietate constituie totuși o premisă importantă pentru dezvoltarea acestei ramuri a economiei. IV. 1.2. Modul de utilizare al terenurilor Având în vedere că economia comunei Șipote are un caracter preponderent agricol e evident că partea cea mai mare a teritoriului său are utilizare agricolă. Astfel, încadrându-se în categoria comunelor de dimensiune medie din județ, cu o suprafață totală de 8968 ha, suprafața agricolă are o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au avut de suferit consecințele aplicării greoaie a noii legi funciare. Astfel, profitându-se de vidul legislativ creat și de bulversarea relațiilor sociale legate de punerea în proprietate, o parte din plantațiile viticole, precum și ferma legumicolă din cadrul fostului C.A.P. Șipote au fost desființate, terenurilor respective dându-li-se alte scopuri agricole de către proprietarii privați. Astfel, de la suprafețele de cca. 289 ha cu viță -de- vie în 1985 și producții de 4187 t s-a ajuns în 2002 la 130
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
juridică, cu 2511 ha teren arabil. IV 1.3. Nivelul de dotare tehnică Se știe că dotarea tehnică a agriculturii reprezintă una din condițiile esențiale pentru practicarea unei agriculturi de mare randament. În ceea ce privește nivelul de dotare tehnică a agriculturii comunei Șipote se poate spune că, la fel ca în toată țara, aceasta suportă aceleași consecințe ale dezorganizării de după 1990 din domeniul agricol. Organizarea de dinainte de 1989, prin care fostele S.M.A.-uri, actualele AGROMEC-uri asigurau baza principală din punct de vedere
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unor asocieri între producătorii agricoli a făcut imposibilă cumpărarea la scară mare a unor mașini și utilaje agricole, care să poată fi amortizate într-un timp relativ scurt. Serviciile de mecanizare ale comunei sunt asigurate prin secțiile din Chișcăreni și Șipote ale AGROMEC-Vlădeni. În comună există 76 de tractoare, din care 73 ale AGROMEC-ului și 3 ale unor persoane fizice. De asemenea, există și 5 combine de cereale ale aceluiași AGROMEC. Se resimte acut lipsa de tractoare și de alte
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt plugul tras de cai sau de boi, ceea ce nu este de natură să încurajeze perspectivele unei agriculturi moderne. IV.1.4 Cultura plantelor Cultura plantelor reprezintă una din cele două ramuri importante ale agriculturii, fiind marcantă pentru economia comunei Șipote, având în vedere condițiile naturale favorabile. Solurile cu reacție chimică slab și moderat alcalină aprovizionate cu fosfor și potasiu sunt favorabile pentru culturile de porumb, grâu, floarea -soarelui, sfeclă - dezahăr, legume și viță- de- vie. Cultura porumbului deține primul loc
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Solurile cu reacție chimică slab și moderat alcalină aprovizionate cu fosfor și potasiu sunt favorabile pentru culturile de porumb, grâu, floarea -soarelui, sfeclă - dezahăr, legume și viță- de- vie. Cultura porumbului deține primul loc ca suprafață cultivată în zona comunei Șipote, fiind rivalizată de cultura grâului, atât înainte de 1990, cât și după acest an. Instaurarea culturii porumbului pe primul loc e favorizată de marea ei adaptabilitate și de condițiile naturale propice acesteia, precum și de ponderea mare în alimentația umană și cea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a scăzut de la 29,9 t/ha în 1990 la 18 t/ha în 2001, situație asemănătoare cu cea de la nivelul județului Iași (18,5 t/ha), dar mai mare decât cea pe țară (14 t/ha) . În zona comunei Șipote, cartoful nu se numără printre culturile cu cele mai mari suprafețe, urmând ca pondere după culturile de porumb, grâu, floarea-soarelui, sfeclă - de- zahăr. După cum se observă și din tabelul nr. 15 și fig. nr. 15 în perioada cuprinsă între anii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1987), având ca sursă de apă cele trei iazuri construite pe una din văile satului Iazu - Nou, cu un luciu de apă de peste 60 ha. Punerea în proprietate,, fărâmițarea proprietății și desființarea celor două ferme legumicole din cadrul fostului C.A.P. Șipote a determinat scăderea de aproximativ 10 ori a suprafeței cultivate și, respectiv, a producției de legume (de la 337 ha și 8737t în 1988, la 32 ha și, respectiv, 327 t în 1997). În ultimii ani se remarcă totuși o creștere
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mediei pe țară(51 capete/ 100 hectare teren) și sub valoarea mediei pe județul Iași (38,9 capete/ 100 hectare teren). În cadrul sectorului de creștere a animalelor, creșterea ovinelor a ajuns să dețină ca efective primul loc în zona comunei Șipote. După cum reiese din tabelul nr.22 și figura nr. 22, în perioada 1985-1989 numărul de ovine a oscilat între 12680 capete și 17300 capete . După 1989 numărul acestora a mai scăzut, oscilând între 11700 și 16800 capete. Evoluția șeptelului de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]