588 matches
-
despre... băsescu (cu b mic), despre Adrian Năstase sau despre politicienii de Vaslui. M-ar crede prof. C-tin. Alexandru, președinte al Consiliului Județean Vaslui, atunci, că-l considera senilizat? Că-l considera pe Dumitru Buzatu ca pe cel mai șiret și parșiv ? Erau discuții între noi ! Mă încumet să zic și altceva: ca președinte, nu se simțea nici bine păzit, nici protejat, nici cu prea multe persoane loiale pe lângă el. Făcea excepție acad. Răzvan Theodorescu, Dan Iosif, Opaschi și alți
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Am venit și noi odată La un an cu sănătate, Și la anul să venim Sănătoși să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați? Atunci gazdele împart copiilor covrigi, nuci, mere, zaharicale, bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
odata un lup care trăia în ținuturile Betleemului. Păstorii știau că era periculos, de aceea în fiecare seară erau preocupați ca oile lor să fie asigurate. Mereu trebuia ca unul dintre ei să stea de veghe, căci lupu era flămând, șiret și rău. Era în noaptea de Crăciun. Un înger intonă un cântec de mărire și anunță nașterea unui prunc, a unui băiețel. Lupul se miră că păstorii merseră cu toții să-l vadă pe copil. “Pentru un copil nounăscut să fie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
depărtate - inimă oarecum rece, comportări studiate, dar uneori fără gândire profundă; Perfect orizontale - virilitate, dar și capacitate slabă pe termen lung; Apropiate de ochi - om grav, mereu preocupat, care se încrâncenează la orice nimicuri; înălțate spre mijlocul frunții - cruzime, apucături șirete; Sprâncene scurte, stufoase - memorie excelentă, dar hotărâri întârziate și fapte ptipite. - Dacă ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu cineva. - Pot deochia cei cu sprâncene îmbinate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Am venit și noi odată La un an cu sănătate, Și la anul să venim Sănătoși să vă găsim. Ne dați, ne dați, Ori nu ne dați? Atunci gazdele împart copiilor covrigi, nuci, mere, zaharicale, bani. - Câți sunteți? Iar copii șireți răsăpund: - Suntem trei, mititei, ca bobul de mei! Moș Ajunul se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
odata un lup care trăia în ținuturile Betleemului. Păstorii știau că era periculos, de aceea în fiecare seară erau preocupați ca oile lor să fie asigurate. Mereu trebuia ca unul dintre ei să stea de veghe, căci lupu era flămând, șiret și rău. Era în noaptea de Crăciun. Un înger intonă un cântec de mărire și anunță nașterea unui prunc, a unui băiețel. Lupul se miră că păstorii merseră cu toții să-l vadă pe copil. “Pentru un copil nounăscut să fie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
depărtate - inimă oarecum rece, comportări studiate, dar uneori fără gândire profundă; Perfect orizontale - virilitate, dar și capacitate slabă pe termen lung; Apropiate de ochi - om grav, mereu preocupat, care se încrâncenează la orice nimicuri; înălțate spre mijlocul frunții - cruzime, apucături șirete; Sprâncene scurte, stufoase - memorie excelentă, dar hotărâri întârziate și fapte ptipite. - Dacă ți se zbate sprânceana dreaptă - vei primi o veste bună. - Dacă ți se zbate cea stângă - vei avea o sfadă cu cineva. - Pot deochia cei cu sprâncene îmbinate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Există tineri, ingenue și bătrâni (tatăl, mama, mătușa fată bătrână, guvernantele sau dădacele). Arta dramatică de tradiție latină (Flaut și Terențiu, Commedia dell'arte precum și Ben Jonson și Molière) folosește o tipologie clasică bine conturată : miles gloriosus, tatăl avar, servitorul șiret. Chiar și un mare romancier ca Dickens în general adoptă și adaptează nevoilor sale tipurile dramei și romanului secolului al XVIII-lea ; el nu a creat decât două tipuri noi - bătrânul sau copilul lipsit de apărare și visătorul sau fantastul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
viclenie”. Sf. Simeon al Tesalonicului consideră că cel viclean este atât dușmanul lui Dumnezeu, cât și dușmanul nostru. Este un vrăjmaș neîmblânzit, neadormit și clocotind de răutate. „Noi suntem neputincioși în a-i sta împotrivă, fiindcă este o făptură mai șireată decât noi, vicleană, care nu cunoaște somnul și nici odihna, care născocește și pune la cale, împotriva noastră, nenumărate ticăloșii.” Mântuitorul Iisus Hristos ne cheamă la rugăciune și ne învață cum să ne izbăvim de diavol, prin smerenie, iubire față de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-n sticlă, un arbust,/ Cu frunze cântătoare, cu fructe de jăratic/ Precum un pom cu globuri într-un Crăciun văratic./ E-ntr-însul o putere, un fel de densitate/ Răsfrântă pe podoabe din luciurile toate/ Și dacă vrei, târâș ori prin opriri șirete,/ De dânsul să te-apropii, să-i umbli prin secrete,/ Degeaba: că deodată te-ai și trezit afară/ Într-o fără de veste țâșnită primăvară,/ Cu flori de piersic, ude și meștere-n stropit/ Lumina cu miresme din nopți fără sfârșit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
astăzi despre tătari oscilează între două aprecieri contradictorii: pe de o parte, ei văd în tătari pe unii locuitori pașnici din Dobrogea și Bugeac, muncitori, cinstiți și curați; pe de altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor și doliului, pe care necontenitele năvăliri tătărăști le-au adus în goana cailor, imaginea tătarului crud s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de lume, a știut să-și creeze simpatii. Alături de el, dl. Danev, pe atunci președintele Consiliului de Miniștri al Bulgariei și omul de încredere al contelui Berchtold, juca, la fel, un rol important. El făcea impresia unui om energic și șiret, fără îndoială că numai sub influența prietenilor săi de la Viena și Budapesta, ale căror omagii și laude îi provocau uneori hohote de râs, s-a putut lăsa antrenat în nebunia celui de-al doilea război balcanic, la refuzul medierii ruse
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
sigură pe ea , o putea surprinde doar un expert cum era Emil. Povestea vieții ei nu avea nevoie de un „profesor” și nici nu-i trebuiau lecții , ea învățase viața din române, trăgând singură concluziile de rigoare. Avea o minte șireata, dar profund îngăduitoare. Avea un extraordinar fler și detecta imediat punctele slabe ale fiecărui interlocutor. Probabil că experiența ei de scurtă durată cu Andrei o marcase puternic și vedea în orice bărbat un pretendent la sex în primul rând. Mai
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
meu. Acceptând internarea psihiatrică, Marghioala reclamă și ea o scurtă amânare (Bine, mă duc unde vreți voi... Dar mai dați-mi un răgaz de câteva ceasuri, să-mi iau lucrurile la care țin), rugăminte suspectată de Dida drept vicleșug (E șireată, vrea un răgaz de câteva ceasuri, să-și adune boarfele... Dar trebuie să fim cu ochii în patru, cine știe ce măgărie mai pune la cale ! - IV, p. 662). Solicitarea comună a eroinelor în situație similară contribuie la apropierea lor peste secole
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vălurile ei destrămate: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă / Prin care trece luna, regina nopții moartă", dragul meu Arcadi?" "Eminescu? Ai zis Eminescu?" Și Arcadi recită aceleași versuri în rusă, tradusese poemul cu Margareta! "Aaa, tătar șiret, Eminescu este calul tău troian!" O patrulă alcătuită dintr-un gradat și patru soldați tăbărî pe ei. "Actele dumneavoastră, vă rugăm!" "E război?" se informă Ahile cu o voce veselă, oarecum încleiată. Hârtiile dumneavoastră, am zis!" "Ce hârtii? Nu facem
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
din aceștia, fiind arestați, vor fi aduși la închisoare. Și deținuții erau hotărâți ca, în momentul în care studenții vor intra pe poarta Văcăreștilor, să se revolte și să încerce o evaziune generală. Luca Manovici, care era foarte deștept și șiret, prinsese de veste. De aceea, pe de o parte, înainte de a fi aduși la închisoare toți deținuții fură închiși prin dormitoare, iar nouă ni se făcu onorurile unei primiri ce nu era banală. După formalitățile de rigoare la cancelarie, cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
colaborez și a-mi da seama, în același timp de valoarea și eficacitatea lor. Comandantul garnizoanei era comandantul Jipa, un militar spre sfîrșitul carierei, onest și prudent; președintele tribunalului, Tănăsescu, un magistrat conștiincios și corect; președintele consiliului județean, un basarabean șiret, Dragomir; procurorul tribunalului, Colonescu, un impulsiv și crud; șeful poliției, Bart, un polițist de carieră, bătrîn și obosit; comandantul de jandarmi, maiorul Ionescu, un veșnic nemulțumit, se socotea nedreptățit la avansare. În iarna aceea grea, o problemă arzătoare era lipsa
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
era scos la plimbare, „purtat într-o cărucioară”. 16 octombrie. N. Iorga ia dejunul la Principesa Elena. „Copilul regal a intrat în momentul conversației. Voinic și vioi, cu păr des și creț, blond, pe fața rotundă, cu ochii mici și șireți, e foarte drăguț. Știe englezește și românește, dar nu vrea să vorbească. Se lasă sărutat, iar când îi dau două icoane, spune, după cerere: mulțumesc”. Darul savantului trebuie să fi fost prilejuit de apropiata sărbătorire a zilei de naștere. Octombrie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al plimbării, noroc de o fântână cu cumpănă la care ne-am spălat cu apă rece. Apoi, ne-am odihnit la umbră, lângă un gard. De acolo începură investigațiile despre meșterul lemnar. Așa am aflat despre acel Poșoarcă, un tip șiret și la casa lui. Bicicletele au rămas la umbră, pe malul de vizavi, aproape de localul cu bere și sucuri, lângă curtea omului nostru. George a strigat, după ce-a bătut în poartă: "Nea Costică ! Nea Costică !”, până a apărut, curioasă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
am asigurat că nu era nimeni înăuntru, am trecut pragul în pas de dans și am tras zăvorul. Era așa de liniște înăuntru că ai fi putut crede că suntem singurele ființe din casă. S-a rezemat de perete - dezinvoltă, șireată, nu întru totul acolo. Am tras un gât lung din cutia de bere, apoi am scuipat păianjenul de lămâie. - Credeam că n-o să vii, am zis eu acuzator. - Ei bine, nici eu... Făcu o pauză. - Dar, vai, am ținut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de 4 noiembrie, însă trebuia să înțeleg cum ajunsesem în acest moment - și de ce mă aflam aici - pentru a gusta cu plăcere din această uimire.) Robby se încruntă la ceva ce îi spusese Jayne apoi o privi cu un zâmbet șiret, dar când ea ieși din bucătărie, zâmbetul se stinse și atunci m-am ridicat un pic de pe scaun (pentru că fusese reproducerea unui zâmbet, nu unul autentic), iar fața lui s-a simplificat. Se uită vreme îndelungată la podea, apoi raționaliză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
că a urmărit pe Internet etapele pe care le-am străbătut până acum cu Trenul Scriitorilor, știe câte ceva din relatările presei, dar niște impresii culese „pe viu”, cum se spune, sunt complet altceva. Înțeleg unde bate Boris, cu aerul său șiret - e vară, concediu, are timp berechet și ne va însoți la toate întâlnirile programate în cadrul sejurului nostru eston. Va trebui să țină însă cont că ne mai aflăm „pe drum”, în exercițiul funcțiunii, că mai avem, deci, de trăit niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
calitățile războinice ale românilor Antonio Maria Graziani scria în 1564: “Ei urmează mai mult îndeletnicirea războiului decât a păcii”, hărțuindu-se mereu cu tătarii, respingând năvălirile acestora sau năvălind ei în ținuturile controlate de tătari. “Oamenii sunt de felul lor șireți, cu trupul înalt și vârtos și sunt cruzi în război. Sunt înarmați cu sulițe foarte lungi, cu scut și cu sabie încovoiată, arme îndeosebi turcești, câțiva folosesc buzdugane de fier și cei mai mulți securea. Se încaieră la luptă cu atâta îndrăzneală
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să se cotorosească 149 mai curând de niște așa musafiri supărăcioși și nepoftiți. Înainte însă ca baba să plece, eu avui vreme să-i suflu în ureche ca să fie mâncările bune, dacă vra ca și bacșișul să-i fie bun; șireata de babă îmi făcu semn din ochiul cel galbăn și dispăru. În timpul acesta, convorbirea cam lâncezea. Manolucă sta așa în doi peri, nici vesel, nici mânios, cum îi șade omului mai rău; spunea el câte un cuvânt ici, cole, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vânătoare de iepuri; și a adus câțiva. La fel, ei s’au Înmulțit fără măsură, distrugând flora locală. Și cum de obicei omul repară o greșeală prin alta Încă mai gogonată, a fost introdus dușmanul natural, vulpea; doar că ea, șireată cum e, a preferat fauna locală, lipsită de apărare; s’a preferat atunci inducerea de epizootii virale pentru animalele nou introduse, obținându-se În câțiva ani doar imunizarea acestora. Și tot Australia a devenit, grație omului, “gazdă primitoare” pentru cactuși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]