492 matches
-
de comunisme românești, scribul Pelin), nu are încotro și, deși timpul emisiunii se consumase, îl lasă pe... distinsul invitat să-i aducă dictatorului osanaua finală. Ca odorată dregere a busuiocului, după ce timp de o oră (de istorie) se erijase cu șiretenia și duplicitatea nomenclaturistului dîmbovițean în, vezi doamne, sfetnic de taină partinică al căpcăunului; oricum încăpățînat și discreționar. Evident, nu i se poate pretinde manieratului Adrian Cioroianu, în riscanta sa calitate de moderator, să fie ireverențios cu invitații, deși unii dintre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cu alte cuvinte, considerarea unei realități sociale ca sistem sau ca suprasistem duce, în ultimă instanță, la concluzii similare? Problema este reală, punându-se în practica explicativă. Un răspuns clar îl găsim la Georg W.F. Hegel sub forma faimoasei„șiretenii a istoriei”. Această soluție afirmă o coincidență tendențială între cele două tipuri de logică: logica holistă a sistemului și logica suprasistemului. Indivizii, sugerează Hegel, călăuziți de interesele lor particulare, fără o înțelegere a logicii de ansamblu a dinamicii colective, vor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o viclenie ca aceasta? Ca să câștig câteva zile? Dar voi pierde toată veșnicia! Ca să fug de durerile trupului? Dar nu voi vedea bunătățile drepților! Este curată nebunie să-ți aduci cu măiestrie asupră-ți pierdere și să-ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 532. footnote>. Celor care îl sfătuiau pe fericitul Gordie să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: „«Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
expune, de a-l descoperi, de a fi fascinați la vederea lui, de a-l spune, de a captiva și de a captura pe ceilalți prin el, de a-l mărturisi în taină, de a-l scoate la iveală prin șiretenie: plăcere specifică discursului adevărat asupra plăcerii"68. Prezența sexului în reprezentări (lingvistice sau virtuale) este o plăcere în sine, de cele mai multe ori paralelă cu plăcerea reală a actului sexual. Însă cele două instanțe se întrepătrund în subconștientul individului, ceea ce a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
după câte se pare, așa procedau și alți conducători din regiunea de est a Mediteranei. Raționamentele acestor acțiuni erau pur politice, cu scopul de a satisface cererile mulțimii și, astfel, să intre în grațiile ei. Așadar, iertarea de Paște reflecta șiretenia instinctelor politice ale lui Pilat, nu slăbiciunea politică sau bunăvoința umană. Ea țintea să arate respectul romanilor pentru marea sărbătoare religioasă a evreilor, ca și cum ar spune: „Ținând cont de celebrarea eliberării din sclavie, vom elibera pe cineva, la alegerea voastră
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
era foarte clare: fie execuția, fie închisoarea. Pilat forțează mulțimea să ia o decizie. În felul acesta, el se putea „spăla pe mâini” (literar în Mt 27,24) de această problemă. Din punct de vedere politic, Pilat a acționat cu șiretenie, după cum îi era caracterul, așa cum îl cunoaștem din surse care nu-l au la inimă (de exemplu, Filon sau Josephus). Încă o dată, „ei” - adică mulțimea (cf. Mc 15,11) - ca și mai marii preoților, își fac simțite cu voce tare
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
resimțit la plonjarea controlată magistral, așa cum am văzut, din universul fantastic al "Sinecorzilor", în "moftul" lumii caragialiene. Ceea ce reiese din cele câteva exemple selectate, este că modul ironic rămâne tributar modelului caragialian atât de scriitură, cât și de "diplomație", de șiretenie necesară scriitorilor integri, care sunt constrânși să recurgă la ironie pentru a dezvălui ceea ce nu pot spune fățiș. Caragiale a fost, indubitabil, pentru astfel de autori, un partener din umbră care le-a validat demersurile prin sigiliul intertextual dezvăluit la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
realizată pe un plan superior de către Mircea Eliade, prin includerea unei neașteptate dimensiuni metafizice în caracterul personajului de această factură. Dacă la mediocrul Nae, iubirea simultană a două femei e un simplu capriciu aparent periculos, un viciu care-i stimulează șiretenia instinctului de conservare, la cerebralul Pavel Anicet din Întoarcerea din rai, divizarea pasiunii între Una și Ghighi echivalează cu pierderea unității sinelui prin scindare, este deci generatoare de o suferință percepută acut de lucid ca înrobire a sufletului, ca istovire
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
râs angoasat, pledează pentru amplasarea pieselor lui Caragiale la o distanță aproximativ egală între cele clasice și cele din teatrul absurdului. Eugen Ionescu însuși remarca modernitatea imaginarului caragialian: " Distanța dintre un limbaj pe cât de obscur pe atât de elevat și șiretenia meschină a personajelor, dintre politețea lor ceremonioasă și necinstea lor funciară, adulterele grotești ce se amestecă cu toate acestea, fac ca în cele din urmă acest teatru, mergând dincolo de naturalism, să devină absurd-fantastic."50 Epitetul se aplică mult mai bine
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
muntele lui Apolo este mare (veselie, sociabilitate, emotivitate, frumos), dacă muntele lui Apolo este obișnuit (persoana are succes și fericire); MUNTELE LUI MERCUR muntele lui Mercur (e plasat sub degetul mic): dacă muntele lui Mercur e mare (persoana posedă intuiție, șiretenie); dacă muntele lui Mercur e bine proporționat (persoana iubește libertatea); dacă muntele lui Mercur e prea mare (persoana se plictisește ușor); dacă muntele lui Mercur e prea înalt (persoana ia totul cu ușurință); dacă muntele lui Mercur este prea mic
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
curtezană experimentată își modelează gândirea și comportamentul pentru a începe o relație, pentru a o menține sau pentru a o întrerupe. Cum? Străduindu-se să fie dezagreabilă, să-l refuze erotic, să-i spună că are o altă relație. Prin șiretenie poate relua relația dacă este în interesul ei sau îl desparte pe client de altă femeie. De la vârsta de cinci ani fetele începeau pregătirea pentru a deveni, la tinerețe, profesioniste ale sexului, prin educație aleasă. În timp, își însușeau cele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dintre membrii primului triumvirat alături de Crassus, în sfera de putere a lui Pompei se afla și Valea Nilului. Cleopatra și-a propus să ajungă la puternicul Cezar pentru a fi susținută să ocupe tronul egiptean și a uzat de o șiretenie. S-a înfășurat într-un covor ce era dăruit împăratului roman. Istoricii Dio Casius și Plutarh au relatat acest fapt și s-ar putea să fie adevărat. Cezar a încercat să medieze conflictul dintre cei doi frați vitregi și soți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
premierului Duca iar Carol a ordonat asasinarea lui Codreanu. Nici în Germania regimul lui Hitler nu agrea relația regelui Carol cu o evreică. La palat, Elena Lupescu, Duduia, cum o alinta regele, a fost declarată persona non grata. Voluntară în șiretenia ei, Elena Lupescu a întreținut relații de initimitate, după spusele unora, și cu alte persoane din apropierea ei, unul dintre cei suspectați a fost aghiotantul Ernest Urdăreanu. La fel de puternic legat de fascinanta femeie cu ochi verzi și cu părul roșcat, regele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mitului fusese Împinsă până la afirmarea caracterului de pretext al povestirilor despre zei, deși se recunoștea faptul că ele aveau scopul de a-i sustrage pe oameni pericolului brutalității unei existențe sălbatice; cu toate acestea, existența lumii divine, deși creată de șiretenia omului Înțelept, era negată. Dar pentru Socrate Încă nu era inutil efortul de a crede În miturile care vorbeau despre un destin dincolo de lume, chiar dacă acest „dincolo” nu era, poate, așa cum fusese reprezentat În acele povestiri (Platon, Phaidon, 114 D-115D
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
încercarea” lui Abraham în Gn 22,1-19). După cum am afirmat deja, Abraham și Iacob sunt modelele celor întorși din exil în Israel pentru a împlini planul divin. Iacob se aseamănă însă mai mult cu eroii populari amintiți pentru vitejiile sau șiretenia lor, chiar dacă aceste „isprăvi” sunt moralmente discutabile. Mai mult decât dorința explicită de a compila o arhivă istorică despre originile poporului ales, aceasta e intenția care i-a condus pe redactori în scrierea relatărilor patriarhale. Cu mare probabilitate, ultima redactare
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Neamului românesc" și continua afirmînd că Legiunea nu este nici "vicleană" și nici nu încearcă "să fie abilă...". Ea se încheia pe un ton amenințător: "A sosit mai curînd ziua recunoașterii și a asumării răspunderii decît zilele abilității și ale șireteniei..."27. Totul este suficient de limpede. Aceeași echipă a morții a pus la cale și asasinarea lui Virgil Madgearu, un vechi dușman democrat al Legiunii din partidul lui Maniu. N-a existat niciodată vreun dubiu asupra motivului pentru care legionarii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
produselor de înaltă calitate și pe rezolvarea problemelor”; „Luptătorul din junglă”, care „este o întruchipare a eticii spiritului de inițiativă a secolului al XIX-lea”<footnote Ibidem, p. 10. footnote>. Ei pot fi „lei”, luptători loiali, sau „vulpi” care folosesc șiretenia; „Oamenii de campanie”, care „prețuiesc mai presus decât orice armonia, bunele relații și spiritul de comunitate”<footnote Ibidem. footnote>; „Jucătorul” (apărut în deceniul al șaptelea al secolului XX), „care-și concentrează eforturile asupra victoriei și gloriei”<footnote Ibidem, p. 11
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]