2,719 matches
-
a descrie AND-ul nostru și a reconstrui genomul uman. E bine să știe toată lumea că lanțul dublu al AND-lui nostru a fost rupt în 1996 , când s-a încercat decodificarea genomului uman, mai întâi l-au rupt, experimental, pe șoareci, apoi pe oameni, prin radiații electromagnetice, cu fregvente de telefon mobil și de Televiziune Globală, iar acum, mai nou, ne rupem lanțul dublu cu laptopuri, i-Fonuri și i-Paduri, cu tot felul de fregvente și octave de neînchipuit . În final
JAF IN DRAGOSTE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355733_a_357062]
-
stat. Tata nu era înscris în colectiv și din această cauză bănuiesc, că nu primeam alocație. Banii nu prisoseau niciodată, aș zice, dimpotrivă. Era prin ianuarie către sfârșit, era ger și camera noastră fiind mare era mai friguroasă, erau și șoareci, spre marea mea groază. Noroc, că nu eau șobolani. Eu dintotdeauna am avut o frică amestecată cu repulsie, de șoareci. De mine nu se putea spune că eram un copil iute din contră, eram o fire mai domoală și Gioni
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
aș zice, dimpotrivă. Era prin ianuarie către sfârșit, era ger și camera noastră fiind mare era mai friguroasă, erau și șoareci, spre marea mea groază. Noroc, că nu eau șobolani. Eu dintotdeauna am avut o frică amestecată cu repulsie, de șoareci. De mine nu se putea spune că eram un copil iute din contră, eram o fire mai domoală și Gioni era și el tot o fire calmă, ne cam asemănam. Dacă însă se întâmpla să fie un șoarece prin apropiere
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
apropiere, atunci practic imi creșteu imediat aripi la picioare. Mă cățăram cât ai zice pește, pe cel mai înalt loc posibil unde credeam că nu poate ajunge șoarecele.Fiind cu Gioni în camera, îl zăpăcisem săracul cu frica mea de șoareci. Lui nu-i era teamă și era el, cel care trebuia să facă în așa fel să-i scoată din camera, căci dacă vedeam unul, eu îmi pierdem controlul.Alergam afară de frică și îl închideam cu șoarecele în cameră. Ilinca
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
am construit curse, să-i prindem, că altfel ne rodeau caietele, cărțile sau intrau în ghiozdan și dacă ajungeam cu unul la școală era belea. Intrau și prin dulapul unde țineam proviziile și trebuia să punem curse mereu. Cursa de șoareci, învățasem acasă, cum se face.Aveam o strachină de lut, o puneam pe un fund mare de lemn cu gura în jos, sub marginea ei, puneam o nucă cu un băț de chibrit înfipt într-o parte a nucii și
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
capăt al bățului punem momeală, o bucățică de șuncă sau de pâine. Partea cu momeala, era sub strachină. Șoarecele fiind atras de momeală,intra dedesupt pe lângă nucă, trăgea de momeală, nuca aluneca înlăuntrul stăchinii, astfel el era în cursă.Cădeau șoarecii în cursa noastră în fiecare noapte.Ziua nu erau probleme, că fiind noi prezenți, mișcându-ne nu se arătau, noaptea în schimb, cădeau în cursă, mereu. Deseori mă trezeam noaptea, auzindu-i chițăind sub stachină și auzind nuca cum o
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
coboare din patul său și să ducă șoarecele afară, că eu nu aș fi pus mâna pe cursă cu șoarecele înlăuntru, pentru nimic în lume. Repulsia era mai tare, ca mine. Nu-mi pierdeam prea ușor firea în fața pericolelor, cu șoarecii însă... era o excepție. Frate-meu, profita de situație când îl trezeam și nu cobora din patul lui să ducă șoarecele afară, până nu mă făcea să promit marea cu sarea; îmi cerea ca a doua zi să pun eu
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
făcea să promit marea cu sarea; îmi cerea ca a doua zi să pun eu masa, să spăl vasele în locul lui, să fac și patul lui și alte chestii din acestea. Chiar dacă nu-mi plăcea nu aveam ce face. Ducea șoarecii afară, abia după ce promiteam. Ziua găseam cursa goală.Cred că venea vreo pisică și prindea șoarecii gata căzuți în cursele noastre Gioni punea cursa afară cu șoarecele în ea. Astfel ne treceam noi zilele în casa aceea. Către sfârșitul iernii
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
să spăl vasele în locul lui, să fac și patul lui și alte chestii din acestea. Chiar dacă nu-mi plăcea nu aveam ce face. Ducea șoarecii afară, abia după ce promiteam. Ziua găseam cursa goală.Cred că venea vreo pisică și prindea șoarecii gata căzuți în cursele noastre Gioni punea cursa afară cu șoarecele în ea. Astfel ne treceam noi zilele în casa aceea. Către sfârșitul iernii, prin martie, într-o seară, era în jur de ora 21. Eu și Gioni stăteam fiecare
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
laborator, epidemiolog și cercetător în patologia microbiană. Activitatea sa științifică impresionează prin profunzime, marea varietate a temelor abordate și numărul impresionant de lucrări în patologia bolilor infecțioase.În domeniul infecțiilor respiratorii semnalează o serie de rezultate importante privind gripa la șoarecii sugari, precum și studiul rezistenței nou-născuților la agresiunea virusului gripei, când provin de la șoricioaice imunizate. Semnalează existența unor leziuni viscerale, descrie unele complicații, forme ori aspecte clinice, histopatologice și experimentale mai deosebite observate pe parcursul a opt endemo-epidemii de gripă din anii
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
ceva sentimente, ceva emoții, nostalgia. Dar e momentul să trăiești în trecut, să bocești? Când copiii îți mor de foame, tu visezi și oftezi? Ridica-te și fă ceva, gândește K. Problema e că mama nu era învățată să prindă șoareci, nici să sară gardul de sârmă ghimpată ca să vâneze curcani și câini sălbatici. Acel „fă ceva”, la ce se gândea mama, oare? Mama lui K nu contemplă un mod ingenios de a prinde șoareci pentru supă; numai o adolescentă bine
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
mama nu era învățată să prindă șoareci, nici să sară gardul de sârmă ghimpată ca să vâneze curcani și câini sălbatici. Acel „fă ceva”, la ce se gândea mama, oare? Mama lui K nu contemplă un mod ingenios de a prinde șoareci pentru supă; numai o adolescentă bine instruită de tată putea să vină cu o asemenea soluție îndrăzneață și destul de neobișnuită în Filon - tatăl ei trăgea cu arcul în pădure . Mama lui K privea la fiicele ei cum mureau de foame
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
chemat la ospăț ca să te țină rob în colivia-i plină de venin și să te folosească ca pe un pion pe tabla de șah. Cu mine nu i-a mers, Nu am căzut în capcana ei de cașcaval ca șoarecul naiv; Am ales liberatatea, sărac de bogățiile lumești, dar liber și scârbit de ghearele mincinoase ale deșertăciunii. Umbra pierdută În colț se vede umbra lunii, o umbră ce pare a se pierde în argintul plin de miasma ceții verzi de
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
infern,ceva este rău,apare uneori un monstru, un fals dumnezeu, elpoartă haine albe, o funie și mo seringă lungă cu unghie. Încerc să nu o iau razna, deviez. Sufletul nu are busolă, nici miez. Sub ochii uluiți ai motanului, șoarecii joacă o piesă a Sheridanului. Cum vezi orbirea? Vezi și nu vezi. A te privi în interior e cam Quez.Să-ți pierzi vocea, abia atunci gândești o lumină aurie aruncată pe preș. Resentimentul și regimentul au fost înfrânte de
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
ceva este rău, apare uneori un monstru, un fals dumnezeu, el poartă haine albe, o funie și o seringă lungă cu unghie. Încerc să nu o iau razna, deviez. Sufletul nu are busolă, nici miez. Sub ochii uluiți ai motanului, șoarecii joacă o piesă a Sheridanului. Cum vezi orbirea? Vezi și nu vezi. A te privi în interior e cam Quez. Să-ți pierzi vocea, abia atunci gândești o lumină aurie aruncată pe preș. Resentimentul și regimentul au fost înfrânte de
NU PREA MĂ IUBIŢI, DRAGILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353327_a_354656]
-
ceva este rău, apare uneori un monstru, un fals dumnezeu, el poartă haine albe, o funie și mo seringă lungă cu unghie. Încerc să nu o iau razna, deviez. Sufletul nu are busolă, nici miez. Sub ochii uluiți ai motanului, șoarecii joacă o piesă a Sheridanului. Cum vezi orbirea? Vezi și nu vezi. A te privi în interior e cam Quez. Să-ți pierzi vocea, abia atunci gândești o lumină aurie aruncată pe preș. Resentimentul și regimentul au fost înfrânte de
FUMURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353340_a_354669]
-
să visezi." Nu pleca, și iar citea din poem, că-l învățai; În fotoliu Jan dormea, sforăind ca un buhai. După atâția ani, am un gând pe care-l spun: Voi scrie pe bani. Scot o carte de Crăciun. Chem șoarecii la lansare, vom dansa cancan; Voi fi poetesă mare și-mi pot alege-un motan... Poate să fie bancher, și să trec peste ocean; Alta-i viața cu-un boier. Succes mare o să am! * * * Și-ncepu să tot trimită, la
PISISY MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353802_a_355131]
-
clădirii unde locuiam era Biblioteca Comunală și Atelierul Școlii. Casa era destul de izolată, având în vecinătate un teren de fotbal, un loc nisipos și un pârâu care trecea prin spatele ei. În podul casei se auzeau noaptea zgomote ciudate de șoareci sau de nevăstuici, iar broaștele și țânțarii de la pârâu făceau ca vara să nu fie tocmai plăcută în acest loc în care am trăit câțiva ani. Perechea de pichiri pe care mi le dăruise un sătean, aduse de la Iazu Morii
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
care mi le dăruise un sătean, aduse de la Iazu Morii, erau una albă cu picățele negre și cealaltă neagră cu picățele albe. S‑au înmulțit atât de mult, încât nucii din jurul casei erau plini cu aceste păsări gălăgioase. Pichirile stârpeau șoarecii și șobolanii. Le vedeam, le auzeam, dar niciodată nu am putut să le ating. În ziua aceea, apropiindu‑mă de casă, zgomotele pe care le făceau pichirile erau slabe. În schimb, o cucuvea, ce tocmai poposise pe coșul de fum
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
vis, să le aud de la el toate într-o singură noapte... dar la ziuă, imediat, le-am văzut c-un sens schimbat, cuvintele-i nu mai erau doar inocente șoapte, ci momeli subtile, calde, într-o capcană pusă ca pentru șoareci înaintea mea. Nu am dormit deloc, dar m-am trezit de-a binelea -n capcan-aceea - o victimă ingenuă, fără stea, exact ca-n ticluirea sa... Referință Bibliografică: La lumina zilei / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1117, Anul
LA LUMINA ZILEI de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347230_a_348559]
-
privea borcanul curioasă, dar și vexată în același timp: -Marioara, să nu crezi că ți-am luat eu untura, Doamne-ferește, îți jur pe ce am mai scump! -Doamne-ferește! Se scuză mămica intrigată de imprudența pe care o făcuse. -Poate aveți șoareci în bucătărie! a continuat tanti Oala interesată să găsească o explicație dispariției misterioase a unturii. -Dacă aveam șoareci și ar fi mâncat toată untura îi găseam morți! i-a răspuns mami convinsă că altul ar fi adevărul. Toată ziua tanti
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
untura, Doamne-ferește, îți jur pe ce am mai scump! -Doamne-ferește! Se scuză mămica intrigată de imprudența pe care o făcuse. -Poate aveți șoareci în bucătărie! a continuat tanti Oala interesată să găsească o explicație dispariției misterioase a unturii. -Dacă aveam șoareci și ar fi mâncat toată untura îi găseam morți! i-a răspuns mami convinsă că altul ar fi adevărul. Toată ziua tanti Oala îi oferea și alte posibiltăți de evaporare a unturii, dar mami le refuza cu încăpățânare. Spre seară
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
de regnul din care fac parte. Lupul, un animal sălbatec, emite o informație de prezență despre care inteligentul om sau iepurele vânat capătă cunoștință. Apa poate fi simțită de un om sensibilizat deși se află adânc sub scoarța terestră iar șoarecii părăsesc corabia destul de mult înaintea scufundării ei. Câmpul informațional dirijează multe din elementele petrecute nu numai pe sfera noastră terestră. Și astrologia are baze științifice greu de înghițit dar reale. Prin acest câmp pot afla și eventual transmite elemente de
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut păioasele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au mai scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
câte ceva pentru hrana zilnică, să crească un porc, păsări. Era mai greu cu grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]