950 matches
-
cuvânt. Dincolo de ea, chiar deasupra marginii scenei, era fața rumenă a domnișoarei Fagles, care-i șoptea lui Maxine replica următoare. Nu era trac. În creierul lui Maxine Grossinger izbucnise un anevrism. La Început publicul interpretase clătinarea ei bruscă și expresia șocată ca făcând parte din piesă. Începuseră să izbucnească râsete la adresa jocului fetei care o interpreta pe Ismena Dar mama lui Maxine, știind exact cum arăta durerea pe chipul copilului său, sări din scaun. ― Nu! strigă ea. Nu! La șase metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bărbia În piept, m-am uitat În jos și am văzut că Luce ținea brândușa mea Între degetul mare și arătător. O Întindea cu o mână, iar, cu cealaltă o măsura. Apoi lăsă rigla și scrise niște observații. Nu părea șocat sau Îngrozit. De fapt, mă examina cu mare curiozitate, aproape cu pasiune. Vedeam pe chipul său un element de venerație sau prețuire. Lua notițe În timp ce continua, dar nu vorbea despre fleacuri. Concentrarea lui era intensă. După un timp, ghemuit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
luăm rămas-bun. Cum stăteam așa, privindu-mi bunica, Desdemona Își Întoarse deodată capul și mă zări. Își duse mâna la piept. Cu o expresie Îngrozită, se lăsă pe spate În perne și țipă: ― Lefty! A fost rândul meu să fiu șocată. ― Nu, yia yia. Nu e papou. Sunt eu, Cal. ― Cine? ― Cal. Am făcut o pauză. ― Nepotul tău. Nu era cinstit, desigur. Memoria Desdemonei slăbise. Dar, oricum, n-ar fi ajutat-o. ― Cal? ― Îmi spuneau Calliope când eram mică. ― Semeni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
prea cred că un public străin ar pricepe mare lucru - dincolo de evidenta valoare estetică a cadrelor, compozițiilor și jocului actoricesc - din acest film atât de profund românesc. Sânt sigur însă că, odată adus în sălile noastre, publicul va fi puternic șocat. Nu sânt multe opere, în cinematografia și chiar și în literatura noastră, unde specificul nostru, așa cum este el, nu așa cum am vrea să fie, să apară atât de limpede, într-o formă atât de perfectă. Filmul va fi probabil denigrat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tunse, pe care erau așezate douăzeci de sculpturi de Rodin din bronz masiv. Se uită În jurul ei, la somptuoasa clădire crem, la restaurantul luxos În aer liber, la faimoasa Cantor Garden cu colecția ei impresionantă de capodopere de mari dimensiuni, șocată să vadă atâta opulență Într-o universitate. Când era mică, În București, faptul că se putea studia gratuit la universitate era simbolul egalității șanselor și al statutului special, pe care Îl puteai obține doar prin merit. Studenții nu aveau parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
dorit compania ta și chiar țin la tine. Pe bune. Dar situația e de-așa natură, că Charlie se așteaptă să fii recunoscătoare. — Astă-noapte era să mor de frig! Pentru asta se-așteaptă el să-i fiu recunoscătoare? zise Kitty șocată. Începea s-o enerveze tot mai mult felul În care Desert Rose uita de oricine, inclusiv de ea, când venea vorba de Charlie. Da, se așteaptă. Știu, e o nebunie, zise Desert Rose cu o privire stânjenită. O ceartă meschină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
iad, ori o să facă atac de cord. Bine? — S-a făcut! Mulțumesc! zise Diane mișcată. Nu vrei să te schimbi cu hainele pe care ți le-am adus? — Ce rost are? zise Kitty fără chef. — Ce rost are? repetă Diane șocată. Păi nu erai tu aia care-mi spunea mereu că trebuie să fiu Îngrijită? — Da, dar acum nu e nevoie să arăt bine, zise Kitty nepăsătoare. Mă simt În largul meu așa. — Ți-e rău? Diane se holba la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
adevărată. Încercam să-i arăt că suntem pe aceeași lungime de undă. Că pricep ce vrea. Dar a țipat la mine, mi-a zis că nu vrea să mă mai vadă În preajma lui. Apoi a plecat. Am fost atât de șocată și de rănită, că am izbucnit În plâns. Pedro a ieșit după el și i-a zis că mă jignise, mai târziu s-a Întors și Charlie și și-a cerut scuze. — Măcar și-a cerut scuze. — Nu, stai, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de altă parte, Ashton nu produsese milioanele lui Matthew. Nici măcar nu avea un loc de muncă. Poate că ăsta era motivul. Oare cât valora acest „te iubesc“ pe care-l trimitea unei femei după o noapte petrecută Împreună cu alta? Rănită, șocată, Kitty uită că ea era cealaltă femeie. În mintea ei, ea și Matthew formau un cuplu Încă de când se văzuseră. Restul erau simple formalități. Toate celelalte femei din lume, inclusiv cea pe care o Înșela, erau „ceilalți“. Se așteptase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
departe spre orizont, Întrebându-se o secundă dacă ar trebui să-i spună lui Sam că se Îndrăgostise de un alt bărbat la fel cum se Îndrăgostise el de ea - fără ca sentimentul să fie reciproc. M-am Îndrăgostit. El tăcu șocat. — Felicitări! Mă bucur pentru tine! zise În cele din urmă, mai degrabă În agonie decât În extaz. Tăcu iarăși. Imediat deveni bănuitor. — Și unde este el acum... astăzi? — La Paris. Cu altcineva. Și sunt cam tristă. Dar m-a inspirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
zise ea tremurând. Și mă mândresc cu o memorie vizuală aproape perfectă. — Eu sunt cel care v-a sunat când erați În L.A., zise Fitzgerald cu un zâmbet curtenitor de pisică de Cheshire. Și la care ați țipat. — A... Îngăimă șocată Desert Rose, Încercând să gândească. — După care mi-ați Închis telefonul. Se uita la el fără nici o expresie. Părea amuzat de răzbunarea de care avea parte. Îmi pare rău, eu... — Trebuie să veniți cu noi la secția de poliție, ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
tandru și ironic, ți-am mai spus asta. Plecară de la Brunos și luară un taxi. — La Mandarin Oriental, Îi zise el șoferului. — Nu, spuse Kitty, ar fi mai bine să mă duc acasă. Vom avea două opriri. Matthew o privi șocat și dezamăgit. — Adică vin aici tocmai din Europa, Îmi schimb zborul, petrecem o seară atât de frumoasă Împreună și tu nu vrei să te Întorci cu mine la hotel? Îi lua mâna și o lăsă să simtă ce provocase. — Feroce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
nici întreg (ex:1;2;...), nici măcar raportul dintre două numere întregi (precum fracțiile:1/2,7/6,45/90,etc., care sunt cunoscute în ansamblu drept numere raționale), adepții faimosului matematician grec Pitagora și anume pitagoreicii au fost extrem de șocați. Concepția pitagoreica despre lume se baza pe o extremă față de arithmos - adica proprietățile intrinseci ale numerelor întregi și ale fracțiilor lor - si presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există numere care precum se repetă la infinit fără a
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Mocanu Paula () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107377]
-
Mă întreb dacă nu v-ar deranja să ni-l arătați.“ Nu, mai bine să-i dea drumul jos, în groapa aia care urma să fie umplută cu ciment a doua zi dimineața. Și, în fine, iată-l pe Wilt șocat. Se duce până la cei doi Pringsheim: „Unde-i Eva? Sigur că știți.“ „Ba nu, nu știm.“ „Nu mă mințiți. Venea tot timpul aici.“ „Nu te mințim. Noi n-am văzut-o recent.“ După care Henry avea să se ducă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Și uită-te numai la felul în care au întins-o din casa de pe Rossiter Grove, fără să facă ordine după petrecere, și au lăsat camera de zi plină de pahare, de cești și de alte lucruri. Eva fusese extrem de șocată. Ea nu și-ar fi lăsat niciodată casa într-o asemenea dezordine. îi spusese ceva despre asta lui Sally, numai că femeia îi replicase că uite ce lipsă de spontaneitate și că, oricum, ei doar închiriaseră casa pe timpul verii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fugit prin porumb împreună cu un plutonier și în spate auzea cum țipau ai lui „Predați-vă, domnule colonel, că ne omoară”. Au tras după el cu aruncătoarele de mine, era 26 august 1944, în 23 cică eram în armistițiu. Așa șocat, a ajuns în Transilvania la sediul spitalului lui militar, acolo era mama și sora mea și după un an mă nasc eu. Mama, tot timpul când făceam și eu ceva, spunea: „Ești ticnit că taică-tu era șocat de brand
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
pice dintr-un moment în altul. Deslușesc pe fața ei, chiar sub praful piersiciu al fardului, o paloare care nu ține de nuanța feței, o paloare a trăsăturilor, aș zice, o paloare psihică, îi e puțin rău, se vede, e șocată. Ar trebui să fie emoționată și chiar bucuroasă, dar e ceva în viscerele sau în țeasta ei care a întors-o pe dos. Buzele îi sânt țepene și triste. Avînd zâmbetul fățarnic / Pe-a ei buze de coral." Buze de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
prima mea iubire. Vrând-nevrând, am continuat cu Adela, o fată drăguță, nepretențioasă. Nici eu nu eram! La școală nu prea dădeam rezultate. Venea bacalaureatul și eu... nici gând să învăț. L-am trecut, totuși, într-un fel oarecare, fiind încă șocat. Așa visător cum mă știam, unde puteam să dau decât la Filologie... Cum eram, cred, băiat arătos, fetele îmi cam stăteau în cale. Stela mi-a atras mai mult atenția. Era o fată inteligentă și avea ideile cele mai năstrușnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
aceste pagini. Pur și simplu, cuvântul se vede liber și se bucură APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 133 129. în solitudine de această libertate. Însă ce ar spune simțul nostru logic în fața acestei libertăți? Dintru început ar fi cu totul surprins, șocat probabil. Șiar căuta apoi unele refugii, conside rând, de pildă, că nu e vorba decât de un simplu joc literar. Sau un exercițiu de imaginație, asemeni celui din basme, care face plăcere minții de copil. Să fie însă vorba doar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
din întâmplare. Au intrat într-un gang, o mizerie, un miros îngrozitor, au bătut la tot felul de uși... Ca să afle că tâmplarul lui Muti se prăpădise cu o săptămână înainte ! Ei, biata Muti, dintr-odată a fost atât de șocată... Atât de dezorientată... Parcă n-ar mai fi existat niciun altul care să-l poată înlocui... Totul din cauză că se gândise anume la el ani de zile. Pe urmă, și acea neîncredere a bătrânilor față de oamenii noi, pe care nu au
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
toate artificiile și, când ea a intrat, le-a aprins dintr-odată pe toate : Niciodată cu tine nu m-am simțit în largul meu, i-a spus atunci când s-a stins ultima explozie albă de lumină. A fost atât de șocată, încât a rămas fără glas ! Și, dintr-odată, înverșunarea pe care proasta lui comportare o crease în ea de atâția ani s-a topit... Rămăsese în locul ei ceva ciudat, un sentiment aproape măgulitor pentru ea, și pentru el un gen
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ioaniu ? Și io care-am ținut-o de rău, că putea să mă vâre-n bucluc ! — Nu, Muti n-a știut că, după plecarea lui nenea Sandu, Margot l-a ținut ascuns pe domnul Ialomițeanu ! Muti a fost atât de șocată când a aflat ! Considera că Margot făcuse o imprudență de neiertat ! Nici domnul respectiv nu i se părea de calitate, ți-am spus că rămăsese cu o impresie proastă despre el din anii războiului. Muti era patrioată, ca și Papa
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ei, la cinzeci de ani, n-a mai putut... — Nu-i vorba neapărat de viața sexuală, madam Delcă, deși acolo ei au o cu totul altă concepție ! Teribil de liberă ! Și eu, cât sunt de îngăduitoare, uneori tot am fost șocată... — Să fie la ei, acolo !... Că de distracții nu duce lipsă lumea ! — îți înțeleg reținerea, dar nu m-am referit doar la asta ! M-am referit la o viață de om încă tânăr, la sport, pentru că acolo toți joacă tenis
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zic zîmbitoare. Ce coincidență ! Stewardesa mă fixează. — Bună. Îhm... — Da ? De ce-o avea aerul ăsta atît de jenat ? — Scuze. Voiam doar să-ți spun că... știai că... Arată spre pieptul meu. Ce anume ? spun relaxată. Cobor privirea și Îngheț, șocată. Nu știu cum, În timpul mersului, cămașa de mătase mi s-a desfăcut singură la trei nasturi și e larg căscată În față. Mi se vede sutienul. Sutienul roz de dantelă. Cel care mi s-a pătat puțin la spălat. De asta zîmbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
i-aș fi enorm de recunoscătoare dacă mi-ar da o șansă cît de mică, fie și doar cîteva zile de probă, să fac comisioane. Iar ea mi-a răspuns cu o scrisoare standard de refuz. Am fost atît de șocată, că n-am spus asta nimănui. Mai ales alor mei. Ar trebui să asculți cîteva ponturi folositoare În afaceri de la Kerry, Emma, spune tata aspru. Poate că, dacă ai fii un pic mai atentă la ea, te-ai descurca mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]