899 matches
-
tăcere un grup de muncitori. De când lucra aici era prima oară când găsea dimineața porțile închise. Se vede treaba că patronul ținuse să le arate că tot el e mai tare. Yvars o luă spre stânga, își duse bicicleta sub șopronul aflat în prelungirea hangarului, apoi se îndreptă către intrarea atelierului. Îl recunoscu de departe pe Esposito, un vlăjgan oacheș și păros, ce lucra chiar lângă el, pe Marcou, delegatul sindical, cu chipul lui de tenor, pe Saïd, singurul arab din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
înfricoșat să nu-l cheme înapoi, ca și când căpitanul ar fi fost pricina apăsării ce-i încovoia sufletul. În curând coti într-o ulicioară strâmtă și apoi intră în ograda căsuței de nuiele, unde își avea locuința. Din fund, dintr-un șopron, auzi cântec jalnic. Se supără că ordonanței îi arde de cântece tocmai acuma. Totuși ascultă câteva clipe, gîndindu-se: "E cântec de la noi..." Vru să strige pe Petre, dar, după ce deschise gura, își luă seama și păși brusc în tindă. Nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
care militarii l-au pus pe foc, încît acuma fântâna cu cumpănă stătea stingheră ca o amenințare... În fund se vedea un rând de acareturi noi. Mai încolo era grădina cu pruni înfloriți, mergând până sub coasta de molifți. În fața șoproanelor, mai mulți soldați spălau două automobile, alături de un întreg parc de motociclete. Prin coridorul și înaintea ușii caselor din stânga se îmbulzeau soldați de toate armele, așteptând ordine și, în așteptare, se trăgeau și se împingeau, pufnind de râs și vorbind
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
la jocuri. Îmi fac niște pâine prăjită pe grătar, dar ard prima tranșă și trebuie să o iau de la capăt. Deschid ușa din spate să iasă mirosul. Afarăn grădina din spate văd că bicicleta lui Stacey n-a fost pusăn șopron. O să ruginească ca curu. O bag Înăuntru și apoi mă duc până-n fundul grădinii sub pretextul că fac o plimbare, dar vreau să-mi vâr ca lumea nasun casa lu Stronach. Azi probabil e la antrenament și nu mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
domnule? Înclină din cap neînțelegând nimic. — Filme sadice? mă interesez eu. — Nu... eu... — Când copii mici dispar pe străzile din Marea Britanie, Își petrec ultimele ore ale vieții lor mizerabile fiind supuși la abuzuri sexuale și la tortură În depozite sau șoproane părăsite. Și asta se filmează pentru comerțul cu filme porno de pe continent: Amsterdam, Hamburg etcetera. Acolo se duceau bestiile din fața mea cu marfa lor. — Adică... domnii ăia În costum erau... Înclin sumbru din cap. — Plănuiam să Încercăm să intrăm În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Când mă urc Înapoi În mașină Hector și Claire rânjesc la mine. Îmi pare rău Bruce da nu prea iești Îmbrăcat ca lumea pentro fermă! Ai grijă să n-o murdărești acu pe Claire! Fierb În tăcere În drum spre șopron. E un loc imens, urât și rece, dar e destul de izolat. Aranjez repede camera, deși nu destul de repede din punctul de vedere al lui Claire. — E groaznic de frig Bruce, grăbește-te! Lumina Încă e bună, dar e frig. Vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
imens, urât și rece, dar e destul de izolat. Aranjez repede camera, deși nu destul de repede din punctul de vedere al lui Claire. — E groaznic de frig Bruce, grăbește-te! Lumina Încă e bună, dar e frig. Vântul Înghețat fluieră prin șopron cu un iz septic și pătrunzător de ozon care vine de la Polul Nord. — Bine Claire, Îi dau eu indicații, dă-ți jos haina și chiloții... apleacă-te te rog peste bârnaia și desfă-ți picioarele alea... — Cum ți se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de fier care zăcuseră înainte de a fi topite pe terenul de fiare vechi. Acolo, pe muntele ăla de fierărie, se găseau inelele plitelor, ușile sobelor de teracotă, robineții, clanțele ușilor de la casele dispărute; cuțitele plugurilor, târnăcoapele, greblele, lanțurile grele din șoproane; cleștii, pilele, o nicovală, roțile propulsoare din atelierele dezafectate. Și, numai bun de fier vechi, ca un adevărat monument ce ar fi trebuit arătat în diferite localități, pe pajiște, la trecerea peste terasament, nu departe de casa noastră, se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
bleg. Mai târziu se plimbară pe chei, privindu-i pe pescari reparându-și plasele și Încărcându-le În bărcile lungi și Înguste, pregătindu-se pentru pescuitul de noapte, apoi rătăciră Încoace și-ncolo pe străduțele Întortocheate, trăgând cu ochiul În șoproanele unde peștele se curăța, se afuma și se săra, și dând câte un bănuț copiilor desculți care se uitau la ei cu ochi mari din pragul caselor. Pentru gustul lui Henry, totul era parcă prea Încărcat de fum, de miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai mică, amăgirea, oferă partea cea mai consistentă a adevărului; în scris, ea sună credibil și se laudă cu detalii ce trebuie să treacă drept fotografic de precise: atunci când nu adia nici o boare de vânt, acoperișul din carton gudronat al șopronului din fundul curții casei noastre de închiriat mirosea a bomboane de malț... Gulerul învățătoarei mele de la școala primară, domnișoara Spollenhauer, era din celuloid și se închidea atât de strâns, încât gâtul ei făcea cute... Codițele fetelor ca niște elice de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de-o viață; abia cum începe să obosească, doar privirile retrospective îl mai țin treaz. Ascunzătoarea asta mă atrăgea mereu. Lucarna deschidea drum privirii spre curțile din spate, spre castani, acoperișul de carton gudronat al fabricii de bomboane, mici grădini, șoproane pe jumătate acoperite, bare de bătut covoarele, cuști de iepuri, până dincolo, spre casele de pe Luisenstrasse, Herthastrasse, Marienstrasse care mărgineau marele cartier. Eu însă vedeam mai departe. Din locul întâlnirii cu pictorul, poetul, bucătarul, pe care mama mea îi înzestra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lungi. În rama lui întunecată, obrazul ei mi s-a părut mic, scurtat la nivelul de punct-virgulă-linie. Gura cu buze înguste, strânse. Sprâncenele unite deasupra rădăcinii nasului. Cunoșteam fete mai drăguțe. De o verișoară mă ocupasem chiar, pipăind-o, în șopronul pentru lemne al bunicului. O altă fată se numea Dorchen, venea din Bartenstein, din Prusia orientală, așa și vorbea și nu a rămas la noi decât o vară. Nu, iubirea mea cu codițe negre n-am s-o pomenesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
reușeau de la bun început, alergau în jurul ei până ce mama lor o făcea bucățele cu ciocul. Când puii crescuseră ca la o săptămânădouă, pe la mijlocul zilei, toate păsările din curte au dat semne de spaimă. Au fugit și s-au adăpostit pe sub șopron și pe lângă căpițele de paie. Aici stăteau ciuciulite, cu capul răsucit să poată privi cerul cu un ochi. Unele se uitau chiorâș spre cer și cârâiau a primejdie. Adică, le anunțau și pe celelalte. A cârâit și cloșca mea și
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Se auzi un trăsnet cumplit și mama se aplecă spre tata șoptind: — Ted, hai să mergem. — De ce? spuse tata râzând. — Nu e potrivit pentru el, spuse mama. Kenneth spunea: — Doar n-o să-l lăsăm aici! Hai să-l ducem în șopronul cu ghivece - e pe acolo, pe undeva. Publicul izbucni din nou în râs, în timp ce Kenneth, Sid și majordomul încercau să ridice trupul masiv al unchiului Edward. Sidney spuse: Cred că ar fi mai ușor să aducem șopronul cu ghivece până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
-l ducem în șopronul cu ghivece - e pe acolo, pe undeva. Publicul izbucni din nou în râs, în timp ce Kenneth, Sid și majordomul încercau să ridice trupul masiv al unchiului Edward. Sidney spuse: Cred că ar fi mai ușor să aducem șopronul cu ghivece până la el“. Chiar și bunica râse de data asta. Dar mama se uită din nou la ceas, iar tata, probabil imaginându-și că mi-e frică, mi-a ciufulit părul și și-a apropiat brațul de mine ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ajunseră la Regent’s Canal. Pe o Întindere de o sută de metri de-a lungul potecii edecului erau Înșiruite ambarcațiuni locuite și barje. Mickey stătea aici de dinainte de Începerea războiului. Era un fel de sătuc. Acolo se aflau depozite, șoproane pentru bărci, dar rezidenții erau artiști și scriitori, dar și barcagii autentici - toți destul de conștienți că sînt „interesanți“ și „pitorești“, credea Kay; toți supermulțumiți de imaginea pe care și-o fabricau În ochii celor care locuiau În case sau apartamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
PLOAIE DE VARĂ Lăstunul zboară la mică înălțime - un strop de ploaie Ploaie de vară - fetița își lipește năsucul de geam Zi ploioasă - în pavilion numai două bătrâne Ploaie de vară - în șopronul bunicii gureșe vrăbii Aversă - copiii își fac umbrele din foi de brustur Plouă peste sat - prin gardul dărăpănat crește pelinul
PLOAIE DE VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83877_a_85202]
-
Îi mai simt dulceața de consistența pânzei de păianjen. Am văzut catedrale mai mărețe de atunci: Notre Dame, cea din Sevilla, St Paul. Dar ceea ce face măreția acestei catedrale este tocmai faptul că e mică, puțin mai mare decât un șopron. Nu te-ar mira să găsești un bou și un măgar lângă cristelniță. Catedrala St David e unul dintre puținele locuri care mă fac să Încremenesc. Și aici, În naos, Îmi dau seama cât de neobișnuit și cât de incomod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
vor deveni mai bogate și mai fericite. Parcăm lângă un șir solitar de clădiri de granit. La răsărit și În spatele lor se află o mică vale, pe jumătate ascunsă, cu două coșuri Înalte și tăcute și cam o duzină de șoproane de piatră În ruină, răspândite de-a lungul unei pajiști prin care șerpuiește un pârâu. Valea este adumbrită de fagi - destul de ciudat În acest peisaj sudic cât se poate de dezolant. Ruinele sale sunt acum aproape clasice În simplitatea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
lespezi uriașe de piatră care leagă malurile pârâului. Restul Însă n-a fost planificat și nici fagii n-au fost plantați ca să arate pitoresc. În perioada victoriană, aici se fabrica și se depozita praful de pușcă pentru carierele de piatră. Șoproanele și coșurile au fost răspândite, copacii aduși și locul Însuși ales din pure rațiuni de siguranță. Cei mai mulți dintre cei care vizitează azi Powder Mill Farm, pe latura sudică a Întinderilor aride, fără copaci, din Dartmoor-ul nordic, sunt arheologi industriali, atrași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de foame, de sete, de trudă, de rană, de bombă..., Iuga explodă de turbare. Auzind înșirarea, lipsită de profunzime, a unei imaginare înțelegeri, Friț înnebuni, de-a binelea. Începu să urle, printre bocete: Măi, tănăilor! zbieră el ridicându-se cu șopronul de stuf în cap. Eu am suferit? Da, am suferit! Am mâncat și mazărea nemților, am crăpat și de arpacașul lor... Eram să crăp, de-adevăratelea, de orezul englezesc și de gulașul american, primit abia după ce m-au lăsat flămând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
din maternitatea instalată operativ, de către noua stăpânire socialistă, în casa părăsită a lui Petrea Păun. Gigel-ciobanul divulgase o inatacabilă constatare a Kaliei, comunicând-o unor tați perpelindu-se în emoțiile facerii dintâi, refugiați profilactic, lângă un alambic, mascat în vreun șopron de trestie cenușie, ce revărsa anemic o șuviță tulbure și călduță de trascău, la o distanță considerabilă de tortura travaliului și de agitațiile țigăncii: Muierilor le e frică de nălucile șotioase, care se arată în casele pustii..., a fost sublinierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
prinsă și că bandiții aparțineau când familiei Robe, când Leordeanu (în funcție de cine povestea). Adevărul trebuia să iasă la suprafață. Plictisiți să tot aștepte, sătenii s-au gândit să-i dea o mână de ajutor: au scos furcile și topoarele din șoproane. Așa a început iar bătaia între cele două clanuri. De atunci, lucrurile nu s-au mai potolit. Lună de lună, jandarmii își făceau de lucru prin Moroieni, luând declarații de la agresori. Ancheta începea dimineața și ținea ore în șir. Totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pește ales. În prima zi, țapul refuză să se întoarcă în hambar, în perioada dintre trecerea santinelelor. Îngrijorat, lui Ionică îi veni o idee salvatoare - o adevărată invenție. Îi strigă fratelui care îl aștepta în hambar să aducă iezii din șopronul în care îi închisese. Și încălecă nu pe țap, ca de obicei, ci pe capră, strigându-i fratelui: „Sucește-i iedului o ureche!”. Auzind behăitul iedului, capra o zbughea din loc, țapul - după ea și în câteva clipe se pomeneau
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
celor șase orbi din pictura lui Breughel spre casa pictorului care urmează să îi picteze. Apelând la tema visului, Gert Hofmann construiește narațiunea proiectând-o oniric încă din debut - cei șase orbi sunt treziți din somn de bătăile în ușa șopronului în care dormeau și pleacă spre locul în care trăiește artistul ce îi va picta pe pânză. Cel care bate la usă (the knocker) îi anunță că pe drum vor trebui să exerseze mișcările de cădere pentru a putea fi
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]