525 matches
-
un fost nobil linnean, transpirând din toți porii, își întinse degetul și atinse bila care era în mișcare. Degetul îi pătrunse ca și când nu era nimic acolo. Se dădu înapoi, uimit. Dar neînduplecatul Czinczar nu terminase cu el. Încă o dată degetul șovăitor, dar nu chiar așa de temător cum fusese, trecu prin bila în mișcare. Bila se rostogoli în el, prin el și peste el. Czinczar îl dădu la o parte pe sclav și stătu privind gânditor. Trebuie să i se fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
e prea des pus lîngă burghez". Mistrie a sărit de doi coți: "Da, tovarășe Carp, burghezul este hîd. Și cînd doarme, tot cum să ne strîngă de gît visează. N-am să mă las rătăcit artisticește de indicațiile unor intelectuali șovăitori, prea puțin acizi față de putredul occident. De cei ai căror opinii (Mistrie rata orice acord) duc la diversiuni. Așa a arătat, just, tovarășul Paul Georgescu la Congresul Scriitorilor din '56. Dumneata vrei să evadezi de pe platforma realismului socialist". "Găozul ista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tânărul Iuga coborî și el, găsi anevoie o trăsură și porunci să-l ducă acasă în strada Argintari. Birjarul apucă pe calea Griviței, lată, murdară și gălăgioasă, cu fel de fel de magazine, în fața cărora vânzătorii se războiau cu trecătorii șovăitori să-i facă negreșit clienți, cu zeci de hoteluri, hanuri și ospătarii menite să adăpostească scump și prost pe călătorii pe care Gara de Nord îi vărsa capitalei, mereu alții, și mereu mai mulți. Pe trotuarele largi se vânzolea o lume pestriță
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
uitîndu-se cum Titu punea două lemne în sobă, cum întorcea cheia în broască... De-abia când el îi luă capul în mâini și o sărută pe buze mai apăsat ca altă dată, avu o tresărire și murmură cu o imputare șovăitoare: ― De ce-ai încuiat ușa? Întrebarea însă rămase suspendată în aerul îmbîcsit de tutun. Titu alunecase în genunchi la picioarele ei, și-și ascunsese obrajii în poala ei, încolăcindu-i și mîngîindu-i șoldurile cu brațele. Ea se simțea mâhnită că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
zise arendașul îngrijorat. Au vorbit ei, oamenii, și altă dată, dar ce-i acuma n-a mai fost niciodată. Că doar și eu cunosc pe țărani, și cu ei trăiesc și am trăit... ― Vreme mai este destulă, făcu Bumbu mai șovăitor, că pământul încă nici nu s-a spălat bine de rugina zăpezii. Bătrânul Iuga nu voia să se arate impresionat, deși cele auzite nu-i plăceau deloc. Firește că arendașul, fricos și plângăreț cum i-e firea, mai umflă realitatea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
plătească durerea acuma, îndată? Pavel întoarse capul spre cârciumar, încurcat, în vreme ce împrejurul lui se înălțau alte îndemnuri gălăgioase: ― Du-te, Pavele!... Că bine zice Cristea! Aide, Pavele, nu mai sta în cumpănă!... Trebuie să-ți plătească! În sfârșit țăranul bâigui șovăitor: ― Aoleu, oameni buni, mă mânați să mă stâlcească și pe mine?... Că doar n-o să se sperie dânșii de o umbră de om! ― Hai, Pavele, că merg și eu cu tine! sări Petre, îndreptîndu-și sumanul pe umeri. ― Să ne ducem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
oprindu-se apoi la o distanță numai de vreo sută de pași de gloatele țărănești. Intre ele, pe șosea, apărea trăsura prefectului Baloleanu, escortată de maiorul călare. ― Calm, domnule maior! Să nu ne pierdem calmul! bolborosi Baloleanu, foarte galben, coborând șovăitor din caleașcă, urmat de primul-procuror, care părea cel mai liniștit dintre toți. ― Cum ordonați dumneavoastră, domnule prefect! făcu maiorul Tănăsescu, agitîndu-și atât de vijelios cravașa cu mâner de argint, încît calul ciulea urechile. Deși acuma îi vedeți și-i auziți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
răzvrătirii și a fi săvârșit diferite crime, erau ferecați în lanțuri și apoi toți împreună legați de un singur lanț gros și lung, doi câte doi. Câțiva soldați purtau și bâte grele cu care să îmboldească la mers pe eventualii șovăitori. Curând după-amiazi își luară rămas bun de la Grigore Iuga, unde prânziseră, Baloleanu, Grecescu și maiorul Tănăsescu. Se duceau, spunea prefectul, să constate efectele pacificării în toate comunele care au fost contaminate de spiritul răzvrătirii. Mai ales că au primit rapoarte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe care nu are nici măcar îndrăzneala să-l privească în ochi. Nici el, îmbrăcat în ținută de seară și aflat față-n față cu fecioara acoperită de dantele ghemuită în pat, nu se simte în largul lui, ci se arată șovăitor, încurcat. Fără îndoială, explică Maupassant, pentru că simte "vag cât de primejdioasă e această luptă și ce mlădioasă stăpânire de sine, ce vicleană duioșie e necesară ca să nu atingi niciuna din pudorile delicate, din infinitele gingășii ale unui suflet feciorelnic, hrănit
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o încearcă Julien rămâne sterilă. Iar tânărul, asemenea celorlalți seducători din roman, se ofilește încetul cu încetul... După cum subliniază Marcel Prévost, toți aceștia au "spiritul putred, simțurile surescitate". Sunt "toropiți, sleiți de acest Paris cumplit, care denaturează, moleșește, paralizează [...], epave șovăitoare, care nu-și mai cunosc nici propria dorință". Flirtul le-a devastat trupul și simțirea. Încetul cu încetul, își pierd capacitatea de a iubi și de a acționa. Cu fiecare flirt, devin tot mai "derutați, confuzi, deteriorați, cu sufletul surd
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în aceeași măsură nevinovată și condamnabilă, victimă și călău. Dacă într-adevăr comportamentul său pare monstruos, subliniază William Styron, este pentru că Leslie, ca toate fetele din generația sa, este prinsă în menghina a două morale contradictorii. Pentru că încearcă să traverseze, șovăitoare, această "punte nesigură între puritanismul străbunilor noștri și începuturile pornografiei publice" pe care o reprezintă anii '40. Madona aceasta evreică este profund marcată de rigorismul moral al mamei sale, de dezgustul profund pentru sex și pentru trup al acesteia. Însă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a face cu realitatea care se construia sub ochii săi; militantul încrezător descoperă cum, într-un an-doi, "comunismul devenise o armată, aproape o Biserică". Apelul la "emoția manifestațiilor de masă", la noi recrutări ("din răsputeri"), la "smulgerea adeziunii", la "intimidarea șovăitorilor și a potrivnicilor", la hărțuielile de stradă și destabilizarea guvernelor acestea erau căile prin care "acționau comuniștii în toate direcțiile". Multe pasaje relatează despre adunările în care oratori proști, cînd se poticneau, recurgeau la salvatorul pentru ei "Trăiască Stalin" (viitorul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
doar o amețeală. Durează puțin, simt însă nevoia să mă opresc. Parcurseră mare parte din drum în tăcere. Elevii nu-l întreabră și nu-l siliră să converseze ca să nu-l obosească. Flancat de cei doi tineri, mergea cu pași șovăitori dar fermi. La un moment dat spuse: N-am să pot ieși din mânăstire o vreme, de aceea aș vrea să vă rog să scrieți pentru mine primarului din Stilo, satul unde m-am născut, în Calabria, și să-i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
menționat anterior pe parcursul conversației lor, ci o opinie clar exprimată. Cum poate ELIZA să aibă opinii personale? De unde știe ea despre catedra UNESCO ceva ce nu știe nici Robin, sau ceva ce nu i-a spus el? Până la urmă, Încet, șovăitor, bate pe taste: Ce știi pe tema asta? ELIZA dă răspunsul pe loc: Mai multe decât crezi. Robin se face alb ca varul, apoi roșu ca racul. Scrie: Bine, dacă ești așa de deșteaptă, spune-mi cine va obține catedra
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
tot așa umilirea. Iar de la umilință la prostituare nu-i decît un pas. Un pas de dans, de pildă. Întocmai ca în Mrozek (mă gîndesc la Tango), unul din membrii "echipei de intervenție" îl invită la dans pe gomosul dar șovăitorul Mihai. Nici debusolata Irina nu se prea opune asiduităților altui component al sinistrului cvartet. Penibilul se răsucește în grotesc, un grotesc crispant, în clipa cînd stăpînul casei (se mai poate el socoti stăpîn) își pune un costum scoțian și prinde
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
capacitate de autocontrol și de autodirijare prealabilă a energiilor sale sufletești și morale. Este un tip autoritar și dominant; bă tipul slab este cel care nu dispune de o forță sufletească puternică. Este o persoană care se mobilizează greu, lent, șovăitoare, indecisă. Nu este stăpân pe sine și are permanent nevoie de altul, mergând până la starea de dependență, pentru a fi condus În acțiunile sale; că tipul ambivalent este un tip complicat, imprevizibil, schimbător, cu opreliști morale și sufletești slabe, Înclinat
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
voinței sale. Dar aceasta se realizează numai printr-o putere constantă și solidă a individului. Cei slabi nu pot fi liberi. Libertatea este o trăsătură a celor tari și puternici. Cei slabi, cu o forță sufletească redusă, sunt umili, ipocriți, șovăitori, intriganți, bolnavi, abulici. Ei nu pot fi liberi și, din acest motiv, suplinesc „libertatea ca virtute” printr-o conduită de dependență, de factură servilă față de ceilalți. Un aspect conex privind libertatea este legat de responsabilitate, asupra căreia vom reveni. că
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
devenim fluture. Dar fiecare privim și primim larma vrăjită a lumii dinspre limitele care ne împresoară și ne delimitează un prizonierat: al locului și al timpului. Trăim aici și acum. Ne inserăm însă în marea poveste a lumii prin textul șovăitor al vieții noastre, ca un grăunte de nisip în plaja mării. O extensie a acestor granițe este posibilă printr-un "asalt" asupra personajului care ești tu însuți, ca să-l transformi treptat în "eroul" dorit care, cum ar spune Novalis, este
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
destin este cea care generează noua conștiință europeană, iar această nouă conștiință europeană este cea care face vizibilă și sensibilă comunitatea noastră de destin. Această conștiință a comunității de destin s-a răspîndit deja, dar rămîne încă haotică, epifenomenală și șovăitoare. Ar trebui ca ea să se înrădăcineze în zonele profunde ale gîndirii noastre, ale simțirii noastre, ale ființei noastre. Ca întotdeauna, decizia nu-i va reveni niciodată conștiinței singure. Ca întotdeauna, la un moment dat și imprevizibil, întîlnirea dintre impulsurile
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lung, sper că poate fi citit mai ușor. Închei nota adițională mulțumindu-vă tuturor celor care ați folosit această carte În ultimii 20 de ani. Comentariile despre versiunile anterioare sugerează că se fac În continuare progrese În domeniu, oricât de șovăitoare ar fi ele. De asemenea, Înțelegerea și chiar folosirea metodei pare să se fi răspândit mai mult. În 1984, studiul de caz părea doar un instrument specializat din repertoriul metodelor folosite În științele sociale, pe când astăzi lucrurile s-au schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
literară, se revendică, direct, de la speculațiile filozofului francez asupra artei: În psihologia bergsoniana realitatea noastră lăuntrica e închipuita asemenea unui vrej șerpuitor ce crește împreună cu durata, un vrej care păstrează totuși - atrofiați, dar existenți - mugurii determinării sale, virtualități ale unei șovăitoare deveniri. Opera de artă e tocmai transpunerea în miezul acestor veleități de viață și prelungirea lor de existență imaginar [s.n.]2. Formularea de mai sus sintetizează unele observații vizând relația creației poetice cu viața, pe care Bergson le face, în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ca formă supremă și infailibila de evaluare a însușirii de către elevi a cunoștințelor predate. Pe de altă parte, nici eliminarea oricăror standarde și restricții nu este benefică pentru stimularea și cultivarea creativității, deoarece în asemenea condiții elevii devin nesiguri și șovăitori, temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. De aceea acțiunile creative din procesul de instrucție trebuie îmbinate cu activități extracurriculare și extrașcolare. Primele trebuie să respecte totuși un nivel ridicat de rigoare în ceea ce privește sistemul de tehnici
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
în vorbire nici tulburări în articularea cuvintelor și scriere. Scria perfect, fără tremurături, fără omisiuni de litere sau cuvinte. Mai târziu, apare o ușoară incoordinare a membrelor superioare și tremurături ale degetelor, ale buzelor și limbii. Deși avea un mers șovăitor (ușoară ataxie), Eminescu nu ședea de loc ci umbla toată ziua adunând tot felul de lucruri de pe jos (colecționism), fără cea mai mică oboseală. Tulburări de sensibilitate. Sensibilitatea tactilă și termică diminuate. Frigul nu îl impresiona căci ieșea afară dezbrăcat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în discuție, Wittgenstein i-a apărut drept o persoană ponosită, un bătrân îmbrăcat ciudat și demodat, care părea să fi ajuns în mod întâmplător acolo. La un moment dat oaspetele străin a început să vorbească. Vorbirea lui era lentă și șovăitoare. „În acest fel neghiob, a început ceea ce avea să fie cea mai importantă experiență intelectuală din viața mea; cu toate acestea, a fost o experiență aproape goală de orice conținut, căci era evident că ceea ce era atât de impresionant nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în discuție, Wittgenstein i-a apărut drept o persoană ponosită, un bătrân îmbrăcat ciudat și demodat, care părea să fi ajuns în mod întâmplător acolo. La un moment dat oaspetele străin a început să vorbească. Vorbirea lui era lentă și șovăitoare. „În acest fel neghiob, a început ceea ce avea să fie cea mai importantă experiență intelectuală din viața mea; cu toate acestea, a fost o experiență aproape goală de orice conținut, căci era evident că ceea ce era atât de impresionant nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]