783 matches
-
pentru a le face scul sau jurubiță. De toamna târziu și până în primăvară, se auzea neîntrerupt, ca într-un ritual, zgomotul vătalelor 1 care băteau pânza subțire pentru cămăși sau țesături diafane pentru piepții de borangic ai cămășilor sau pentru ștergarele de cap. Zgomotul înfundat al bătăii vătalelor se deosebea la țesutul sumanelor, la lăicere 1 și covoare de lână. Munca femeilor la in și cânepă începea odată cu semănatul. Indiferent că era pace sau război, de era secetă sau anotimp
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se face tot dimineața, cu puțin timp înainte de răsăritul soarelui. Se trec mâinile de mai multe ori printr-o iarbă curată, cu rouă, frecându-le apoi una de alta, ca la spălarea manuală. Apoi se spală fața și gâtul, nefolosind ștergarul, ci lăsând roua să se usuce pe față. Se pot vindeca astfel, durerile de cap dacă te speli pe față, pe frunte și pe ceafă cu rouă trei zile la rând. În noaptea de Sânziene, spălatul cu rouă pe față
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
venite de departe. Această cameră era împodobită permanent ca de sărbătoare, având pereții ornați cu cele mai frumoase covoare și păretare și paturile gătite cu așternuturi noi. În partea de răsărit se afla colțul cu icoana și candela împodobite cu ștergar, iar pe peretele lung se afla suspendată culmea, pe care atârnau sumanele, hainele groase, cojoacele și alte piese de îmbrăcăminte, toate acoperite cu un cearșaf frumos brodat, numit „prostire de culme”. Tot aici fiind camera fără sobă, se țineau atârnate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
afumate, picioarele de porc afumate, cârnații și toba de la porc. Zestrea pentru fata de măritat era ținută pe sipet sau pe pat, fiind stivuită ca după un vechi ritual. În sipet se țineau cele mai de preț odoare ale casei: ștergarele de cap și piepții de borangic, betele, obiectele de podoabă sau actele de proprietate. Masa cu două scaune era așezată la fereastră, sipetul în colț, lavița și patul pe lângă perete, toate fiind rânduite cu multă grijă. Camera de locuit sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de interior aduc în locuință o notă de intimitate și de căldură, contribuind astfel la crearea unui ambient plăcut. Cele mai vechi și mai numeroase categorii de țesături folosite la împodobitul interioarelor sunt păretarele, lăicerele, covoarele și velnițele, alături de care ștergarele de perete, de oglindă și de icoană formau o gamă diversificată de textile de interior. Cele mai vechi dintre acestea, lăicerele și păretarele, erau țesute din lână, în culori vegetale. Tonurile calde și discrete ale culorilor pastelate, obținute prin vopsitul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai noi au ca modele buchete de trandafiri, oleandru sau alte motive florale. În perioada dintre cele două războaie mondiale și după aceea până la colectivizare, femeile din satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă, pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă, pe care erau brodate cu roșu și negru ornamente geometrice, flori de trandafiri și curpeni înfloriți, folosind tehnica „în cruce”. Minunat erau împodobite și batistele de mână
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cui, adică cele de icoană și cele de oglindă, pe care erau brodate cu roșu și negru ornamente geometrice, flori de trandafiri și curpeni înfloriți, folosind tehnica „în cruce”. Minunat erau împodobite și batistele de mână, cele de mireasă, precum și ștergarele socrilor, care se înmânau la nuntă. Fețele de masă vechi se coseau din câte două „foi” de pânză, fiind încheiate pe mijloc cu dantelă făcută cu acușorul. Pe timpul foametei care a năpăstuit și aceste sate în anii de după al doilea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luptândune cu țânțarii. Alteori, după ce veneau părinții, plecam acasă, dar nu mai devreme de apariția pe cer a atâtor stele, încât nu le mai puteam număra. În grup, fete și băieți, cu trăistuțele pline de struguri sau cu pepene în ștergar, însoțiți de nelipsitul și credinciosul cățel, plecam cântând acasă, printre păpușoi, probabil și pentru a ne înlătura spaima întunericului. Din același motiv, alteori ne retrăgeam din câmp cu torțe aprinse sau cu felinare încropite din bostani goliți de conținut și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe istorie locală, din zona orașului Buhuși. În celelalte săli sunt reprezentate aspecte privind istoria țesutului și postăvăritului, fiind expuse: darac de scărmănat lână, mici subansamble, război de țesut, meliță, roți de tors, cataloage cu mostre de stofe, costume naționale, ștergare, o reconstituire a unui război de țesut neolitic etc. Această expoziție valorifică tradiția industriei țesutului și postăvăritului din Buhuși, unde există unul din cele mai vechi centre industriale din Moldova. Primele lucrări înregistrate în inventarul secției de artă în 1957
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
1972 la sediul Primăriei din comuna Răcăciuni. COLECȚIILE SECȚIEI DE ETNOGRAFIE Pe parcursul celor peste trei decenii care au trecut, colecția secției de etnografie s-a îmbogățit prin achiziții și donații. Ea cuprinde în prezent textile de casă (scoarțe, covoare, lăicere, ștergare etc. textile de port popular, ceramică, arta lemnului, obiecte care oglindesc ocupațiile principale și secundare, meșteșugurile tradiționale, datini și obiceiuri. Acestor categorii de piese li se adaugă fotografii și clișee. În ultimii ani instituția noastră a făcut eforturi pentru achiziționarea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
fotografii și clișee. În ultimii ani instituția noastră a făcut eforturi pentru achiziționarea de noi obiecte deoarece pe teren numărul lor este într-o continuă scădere. Colecția noastră cuprinde un număr de 272 de scoarțe și covoare, lăicere, cergi și ștergare. Multe din covoare sunt exemplare valoroase datând din secolul al XIX lea sau de la începutul secolului trecut. Cea mai veche este o scoarță care are anul de confecționare inscripționat pe ea - 1843. De o frumusețe aparte sunt covoarele în roate
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
etnografice ale județului nostru. Și în acest caz sunt piese confecționate la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolui trecut. Sunt exemplare valoroase de catrințe și fuste crețe, de cămăși din bumbac și din borangic, de ștergare de cap și de marame din borangic, de brâie și bete, bundițe, cojoace și sumane. Colecția de ceramică cuprinde peste 600 de vase din lut achiziționate din centrele de ceramică de la Oituz, Frumoasa-comuna Balcani, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
piepteni, furci, depănătoare, vârtelniță. În expoziție este prezent un război de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și pomul vieții, covor cu leu - datat 1894 și ștergare. Pe laițe am expus lăicere din cele trei zone etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții fiind prezentate costume care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
decor geometric „în roate”. Costumele sunt grupate după localitatea de proveniență și după perioada în care au fost create. Costumele sunt în marea lor majoritate costume de sărbătoare .Costumele femeiești sunt formate din catrință („peștiman”, ie din bumbac cu poale, ștergar din borangic, brâu și bete. Un alt tip de costum este cel format din fustă aleasă („androc”, cămașă din borangic sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate piesele sunt bogat ornamentate, multe din ele fiind decorate cu paiete
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
lor majoritate costume de sărbătoare .Costumele femeiești sunt formate din catrință („peștiman”, ie din bumbac cu poale, ștergar din borangic, brâu și bete. Un alt tip de costum este cel format din fustă aleasă („androc”, cămașă din borangic sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate piesele sunt bogat ornamentate, multe din ele fiind decorate cu paiete și mărgele. Costumele bărbătești sunt mai simple, fiind compuse din ițari din cânepă sau lână, cămașă simplă sau cu fustanelă, pieptar, brâu și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
paiete și mărgele. Costumele bărbătești sunt mai simple, fiind compuse din ițari din cânepă sau lână, cămașă simplă sau cu fustanelă, pieptar, brâu și uneori chimir. Sunt expuse și piese de același fel grupate în aceeași vitrină - peștimane, androcuri, cămăși, ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în casă, se profila pe latura camerei, pe pereți diferite figuri de păsări și animale făcute din crengi sau rădăcini de copac după o rețetă proprie, pe peretele dinspre răsărit o icoană de lemn înnegrită de vreme, încadrată de un ștergar curat de in țesut în casă, un ștergar lung până aproape de dușumeaua vopsită verde. Sub icoană două smocuri de busuioc puse cruciș parcă închipuiau o cruce a Sfântului Andrei. În diferite locuri, prinse în cuie bătute în zid, erau agățați
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pereți diferite figuri de păsări și animale făcute din crengi sau rădăcini de copac după o rețetă proprie, pe peretele dinspre răsărit o icoană de lemn înnegrită de vreme, încadrată de un ștergar curat de in țesut în casă, un ștergar lung până aproape de dușumeaua vopsită verde. Sub icoană două smocuri de busuioc puse cruciș parcă închipuiau o cruce a Sfântului Andrei. În diferite locuri, prinse în cuie bătute în zid, erau agățați mici snopi de plante de pădure, se pare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un peisaj de pe altă lume, își construise o casă copiată întocmai după cea a bunicilor de la Sibiel. Izolată, conștientă parcă de fragilitatea propriei [...] ni s-a părut simbolică pentru un exil asumat până la absurd. Totul era românesc în ea, până la ștergare sau la cărțile din "Biblioteca pentru toți""200. Cristina Sturdza solicită primăriei din Paris în 1982 un apartament pe care-l transformă cu ajutorul mai multor exilați într-o casă românească. Neagu Djuvara, deși trece printre francezi drept unul de-al
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și artă. Toată viața a umblat după lucruri vechi, a săpat în pământ și a adunat cioburi de oale, pe care singur le-a restaurat, obiecte de metal, unelte și arme, pietre, plante și insecte, presă de ulei, stative, covoare, ștergare. în același timp, și-a făcut o bibliotecă pe măsura pasiunii: cărți de istorie, de arheologie, de artă, de etnografie și folclor, de lingvistică și literatură, de filosofie și științe nturale. Eugenia Buraga, soția lui, învățătoare ca și el, i-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
se retragă: "Copiii satului s-au adunat / În jurul lor și stau proptiți în bâtă" (Berbecii). Altă dată, caută "cuiburi cu băieții prin scorburi". Scene caracteristice arealului natal s-au fixat definitiv pe retină, fără idilisme. Copila frânge pita "țărănește pe ștergar" (Rugă); stă la rând "la moara dintre munți" dar apa care mișcă instalația e înghețată (La moară); Cosașii "bat coasele / și gușterii fug speriați"; fetele vin cu bucate și cu țuică; bătrânul fierar potrivește potcoave boilor, dar cuiele "ajung în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un ștergar și, făcându-și cruce în gând, se apucă să mănânce. Plugarul își reluă apoi cu osârdie lucrul, până spre seară. La întoarcere, își găsi copii cățărați pe zăplazul casei, așteptându-l. Râdeau și strigau de bucurie, văzând cum se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
său de veci. Cerimon își dă seama, desigur, că are în față un caz de moarte aparentă, ceea ce însă nu-l împiedică să organizeze un adevărat ritual, diferit, dar la fel de bine regizat ca acela al Paulinei: Bun, bun! Foc și ștergare. Să răsune Domol și trist ce muzică avem. Vă rog. Viola înc-o dată! Mișcă, Buștean! Hai, muzică! O, dați-i aer! Seniori, regina-aceasta va trăi: Natura se deșteaptă; și căldura Din ea răzbate; n-a stat amorțită Mai mult
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]