97,255 matches
-
27 septembrie este Noaptea Cercetătorilor. Se sărbătorește în aceeași seară în peste 300 de orașe din Europa. Ești așteptat la Iași, București, Timișoara, Craiova și Cluj să iei parte la experimente trăsnite și conferințe despre misterele încă nedezlegate ale științei. În Iași evenimentul are loc în Parcul Palas, incepand cu ora 18:00 și în Cărturești Palas de la ora 19:00, puteti descoperi cum arata viața la -200 de grade Celsius dar puteți vedea și propriul corp fotografiat în infraroșu
27 Septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/94748_a_96040]
-
Ion Pop O VARĂ INDIANĂ Nu-i foarte ușor să ajungi la simplitate. Calci zilnic, strivești cu știința sau cu neștiința, mii de triunghiuri, aureole, cercuri, sfere - e plin de ele spațiul dintre îngerii care se-nghesuie să te păzească, încât nici nu-ți dai seama dacă ce-auzi, cumva în surdină, e scârțâitul nisipului de aur sau
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3460_a_4785]
-
În care pentru un ideal erai pregătit să și mori. Cum să ies, îmi spun, din conturul acestei provincii, Să mă pierd în fiori metafizici, prin coduri ale lumii moderne, În enigmele lui Nostradamus, Edgar Poe ori da Vinci, Cu știința neantului, cu nălucirea vieții eterne? Pe urmele lui Dumnezeu, prin cosmice infinituri, Să mă întreb de ce-l caut, Dumnezeu e în mine Ori nu-i nicăiri, cum în zărania continitului Așteptam norii cu ploaia prin pustietățile senine. De ce n-aș
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
lor, toate comparate cu cele din caietul lui Șerban Cioculescu. După citirea lor, laboratorul de creație al Poetului poate fi urmărit și înțeles în permanenta lui căutare și cercetare a Poeziei, cea pe care Vladimir Streinu o considera a fi „Știința Științelor". În această primăvară, la 23 mai, se vor împlini 108 ani de la nașterea criticului, istoricului literar, eseist, traducător și poet Vladimir Streinu, cel pe care E. Lovinescu îl considera a fi „numai poet, exclusiv poet, iremediabil poet". A debutat
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
toate comparate cu cele din caietul lui Șerban Cioculescu. După citirea lor, laboratorul de creație al Poetului poate fi urmărit și înțeles în permanenta lui căutare și cercetare a Poeziei, cea pe care Vladimir Streinu o considera a fi „Știința Științelor". În această primăvară, la 23 mai, se vor împlini 108 ani de la nașterea criticului, istoricului literar, eseist, traducător și poet Vladimir Streinu, cel pe care E. Lovinescu îl considera a fi „numai poet, exclusiv poet, iremediabil poet". A debutat ca
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
bucuroși și pierduți am fost. Cine rabdă atît și cine trece marea cu pieptul pustiit? Cîntecul nostru nu-l va mai cînta nimeni moarta mea cu fața ninsă în patul unde strălucește acum gerul și fericirea îți atinge ochii blînzi. Știință ridicola Nu se poate să nu taci iubind oricît de ușoare ar fi cuvintele mut am să-ți spun un cîntecel cu stomacul întors ca al vitei intimitatea luptei tale o voi cunoaște voi amîna ușurința de a înțelege „femeie
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
mîl senin" perna ta se umflă în noapte și rugăciunea stinsă a inimii nu-l poate opri nici virtutea ce are darul prostesc de a înlătura viața tu culegi un fruct din pomul pe care-l studiam pe-atunci cu știința ridicolă a unui tîmplar iar cînd am văzut în sfîrșit pielița lui tu rîzi deja cu sîmburii-n gură anotimpuri nu timpuri ne țin aproape dar un geam subțire fluieră printre noi chipul tău luminează prin el mîna mea nu. Într-
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
și aparatul de ras și omul pe care îl iubești sunt o convenție și sufletul tău hibrid monogramă fiindcă zice-va ziua de mâine n-o poți avea iar cea de azi te înșală și tot ce tu cu bună știință lipești de faptele tale tot ce iubește pe sine se caută mai întâi pe sine se înțelege iar tu prin dragostea lui anonimă ridici și închini plăci de ciment iar liniștea liniștea are putere de viață și de moarte asupra
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
subordonați: Am admirat cu toții încântătoarele "exploatări lirice" pe care le-ați realizat pe tema dată: un cearșaf căzut de la un etaj al unui imobil cu chirie moderată. Câtă înlesnire, câtă invenție și măiestrie (în versificație și în alegerea cuvintelor), câtă știință a căderii (la chute) e cazul s-o spunem! Parada multiplelor pânze de corabie în câteva stihuri îl amețește pe cititor; cât despre ultra-batistă (l'ultra-mouchoir), totul e fabulos! Cu toate urările și cu respectuoasa noastră afecțiune, Ilie Constantin și
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
Fără flacără și fără spaimă, Acum dormeam Acum scăpam de insomnii Cu obrazul lipit de pieptul Lui am simțit adierea și somnul. Să mă mai schimb nu pot Să mai revin la ce am fost nu pot Mă ghemuiesc fără știință Salvator început.
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
expresia unui om căruia Dumnezeu i-a oferit darul de a vedea lucrurile clar și simplu, așa cum sunt, utile și oportune. În definitiv, puterile europene sunt națiuni civilizate, nu-i așa? Și dumneavoastră, ca inginer, îmi veți da dreptate că științele ne-au dăruit în ultima vreme o tehnică, datorită căreia putem rezolva majoritatea problemelor. Tata-mare se aplecă înainte și aprobă din cap, de parcă ar fi fost un compliment personal. Sunt întru totul de părerea dumneavoastră, a spus hotărât.
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
imaginația filosofică a lui Anaximandru s-a inspirat din tehnici arhitecturale”), Hahn realizează în această carte o impresionantă întreprindere cărturărească, angajând ample resurse bibliografice și metodologice din mai mai multe ramuri academice (istoria artei și a arhitecturii, istoria tehnologiei, istoria științei, filologia clasică etc.), o întreprindere extrem de greu de rezumat în spațiul limitat al acestei recenzii. Cartea are cinci mari capitole ce se ocupă, fiecare, cu câte o “fațetă“ a problemei puse în joc: 1) “Anaximandru și originile filosofiei grecești”; 2
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
referenților de specialitate pentru lucrările colective de acest fel, de interes național, referenți care să facă anumite observații și recomandări, ce pot să fie luate în seamă sau nu. Depinde, desigur, și de interesul sau implicarea editurii. Casa Cărții de știință, animată înțelept de Irina Petraș, a fost foarte receptivă pentru finalizarea editorială a proiectului ce i-a căzut norocos în brațe. Editura clujeană poate deveni un factor stimulator de perfecționare a lui, pentru o mai ofensivă punere în valoare. Se
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
alte observații și propuneri, mai sistematice, de îmbogățire a repertoriului posibil de opere literare românești. Dicționar analitic de opere literare românești, volumul IV, Q-Z, urmat de Addenda la volumele I-III, coordonare și revizie științifică: Ion Pop, Casa Cărții de știință, Cluj-Napoca, 2003, 724 p.
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
lumii contemporane și acesta este lucrul cel mai important. Nu pot încheia aceste considerații fără a menționa contraperformanța editurii clujene Dacia care, ca și în cazul volumului meu de eseuri, Platon pe Internet (unde s-a izbutit performanța, unică, după știința mea, a greșirii numelui autorului pe chiar coperta cărții), scos în același timp cu romanul lui Dan Stanca, nu s-a jenat să trimită în librării (vorba vine, de fapt, din nou ca în cazul cărții mele, nu am prea
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
etnografismului: ,,Ștergarele, căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîndu-i un caracter oarecum livresc inspirației sale, rămîn, de fapt, mult în urmă.” Și, finalmente, așezarea definitivă a lui Țuculescu într-un spațiu fizic și simbolic ireductibil: ,,Oscilația între știință și artă mi se pare iarăși un semn al căutărilor absolute. Un joc pe lagerele balanței. Studiile lui: Protozoarele apelor subterane, Specii noi de infuzoare în Marea Neagră și bazinele sărate para-marine, Lacul Techirghiol și geneza nămolului - deci tot elemente de la
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
celălalt pentru cei inapți de matematică plus inevitabilii rătăciți cărora le-a plăcut prea mult să citească romanțuri, pățind ce-a pățit cavalerul din La Mancha. La fiecare dintre filiere se prevăd, e adevărat, cîte două specializări distincte: matematică-informatică și științe ale naturii pentru real, filologie și științe sociale pentru uman. Unde rezidă diferența rămîne însă un mister, de vreme ce ambele au același program școlar. Poate în acea oră de curriculum la decizia școlii, față de restul de 31 bătute în cuie (în
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
inevitabilii rătăciți cărora le-a plăcut prea mult să citească romanțuri, pățind ce-a pățit cavalerul din La Mancha. La fiecare dintre filiere se prevăd, e adevărat, cîte două specializări distincte: matematică-informatică și științe ale naturii pentru real, filologie și științe sociale pentru uman. Unde rezidă diferența rămîne însă un mister, de vreme ce ambele au același program școlar. Poate în acea oră de curriculum la decizia școlii, față de restul de 31 bătute în cuie (în mod excepțional, nu se știe exact de ce
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
sînt expediate replicile unor personaje din basm), marcînd neimplicarea în poziția și în argumentele citate ironic și profund neconvingător: „cei care sunt împotriva experimentelor pe animale, din tot felul de considerente, nu știu ce, încât ajung să fie o piedică-n calea științei” (CORV 74). Ca în cazul oricăror clișee, există tendințe individuale: nu toți le folosim în egală măsură, nu toți avem aceleași automatisme. Oricum, cred că nu știu ce trece mai ușor neobservat tocmai prin perfecta lui absență de „sens propriu”: supărătoare și
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
p. 15). O altă sursă de sugestii importante privind imperativele poeziei proletcultiste se poate deduce și din obiecțiile pe care critica de întîmpinare le face cărților epocii. Pornind de la premisa că poezia agitatorică este o formă a retoricii și o „știință a persuasiunii”, profesorul Negrici îi definește specificitatea prin intermediul teoriilor semiotice și comunicaționale. În felul acesta poezia se transformă într-o sui-generis relație de comunicare între un emitent și un destinatar. Destinatarul poeziei nu mai este însă cititorul cultivat, „pervertit de
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
literari, cu o excepție, este romanul Țarcul de Costache Anton, apărut la Editura „Cartea Românească” la sfârșitul lui 2002. Excepția o constituie Nicolae Bârna, care i-a dedicat un comentariu atent în „Viața românească” (nr. 10/2003). Alte ecouri, după știința mea, Țarcul nu a înregistrat. Și este totuși o carte „de ținută”, „scrisă bine, frumos, limpede”, cum constata Nicolae Bârna în amintita cronică. O carte cu o structură complexă, aș adăuga, antrenând desfășurări epice și personaje care se rețin. Este
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
nici un echivoc: „Și, fiindcă a da înapoi este cu neputință (sublinierea mea - N.M.), nouă nu ne rămîne pentru existența noastră națională altă alternativă decît de a cere de la clasele noastre culte atîta conștiință cîtă trebuie să o aibă și atîta știință cîtă o pot avea.” Să notăm importanța dată de Maiorescu acestei conștiințe culturale în toate momentele conceperii tezei sale, importanță care explică de ce voia el să dezvolte învățămîntul primar și nu universitățile sau de ce , în calitate de ministru, diminua fondurile Societății Academice
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
asumate, o posibilă paralelă cu L’Inhumaine al lui Marcel L’Herbier (1923) nu este deloc extravagantă!), “Era Industrială” este pusă în ramă într-un mod foarte actual (invențiile tehnice vor ucide oare Umanitatea?) iar conflictul - modern - dintre Literatură și Științe provoacă o alegorie crepusculară fin de siècle în care aceste două mituri sînt chemate să-și arate binefacerile: sîntem oare, atunci ca și acum, mai mult Spirit, sau mai mult Rațiune? “Plăsmuiți din Vise” (ca în Furtuna shakespeariană), sau din
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
a bagateliza întrebarea printr-un răspuns convențional, scenaristul James Dale Robinson (autor, la rîndul lui, al unor romane de benzi desenate și al unui scenariu intitulat www3.com), reușește să amestece frumos cele două într-un mod mult mai ingenios: Știința - demonstrează, în esență, povestea din Liga - este deja o ipoteză literară! Altfel spus, Literatura conține Știința, fiind - spre deosebire de aceasta - capabilă de a-și produce atît “Visul”, cît și “gena”-anticorp... Filmul lui Norrington vine cu o fabulă mult mai profundă
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
unor romane de benzi desenate și al unui scenariu intitulat www3.com), reușește să amestece frumos cele două într-un mod mult mai ingenios: Știința - demonstrează, în esență, povestea din Liga - este deja o ipoteză literară! Altfel spus, Literatura conține Știința, fiind - spre deosebire de aceasta - capabilă de a-și produce atît “Visul”, cît și “gena”-anticorp... Filmul lui Norrington vine cu o fabulă mult mai profundă decît pare la prima vedere; replica lui Dorian Gray - “Am trăit destul de mult pentru a vedea
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]