821 matches
-
după cum mai este numită știuca, pește ce poate să sperie pe mulți prin dimensiunile pe care le atinge. Cea mai longevivă știucă din lume a trăit 267 de ani. Scheletul se găsește reprezentat într-o gravură, în castelul Lauttern (Germania). Știuca a fost lansată de împăratul Frederich Barbarosa în lacul Hailborn în anul 1230 și a fost pescuită în anul 1497. Lungimea știucii era de 6,27 metri iar greutatea de 129,2 kg. Pe locul doi se situează un exemplar
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
din lume a trăit 267 de ani. Scheletul se găsește reprezentat într-o gravură, în castelul Lauttern (Germania). Știuca a fost lansată de împăratul Frederich Barbarosa în lacul Hailborn în anul 1230 și a fost pescuită în anul 1497. Lungimea știucii era de 6,27 metri iar greutatea de 129,2 kg. Pe locul doi se situează un exemplar ce a trăit circa 200 ani, într-un eleșteu de lângă Moscova. În anul 1794, când s-a cutățat eleșteul, a fost pescuită
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de 6,27 metri iar greutatea de 129,2 kg. Pe locul doi se situează un exemplar ce a trăit circa 200 ani, într-un eleșteu de lângă Moscova. În anul 1794, când s-a cutățat eleșteul, a fost pescuită o știucă cu un inel de aur trecut prin opercul. Pe inel se putea citi,,a fost marcată de țarul Boris Fiodorovici ''(Boris Godunov), care a domnit între anii 1598 - 1605. Locul trei îl ocupă un exemplar cu o lungime de 1
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
pentru a nu speria pe vajnicii pescari ce au așteptat cu nerăbdare topirea gheții pentru a începe lupta cu lumea necuvântătoarelor ce populează cele mai liniștite locuri de pe pământul ieșean. La Larga Jijia pescarii se pot lupta cu exemplare de știucă de până la 10 kg, cu exemplare de somn de până la 35 kg, cu exemplare de crap și crap topless de până la 20 kg, dimensiuni și greutăți ce nu trebuie să sperie. Alături de speciile din categoria grea, trăiesc specii de pești
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Cosmin Budeancă. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 74. Pe aici, prin sat, au venit rușii? Da. Pe la mine au fost... Eu aveam șapte ani, eram În grădină la mama și, cu războiul, ne ascundeam sub gard, că trecea știuca (Stuka - n.n.), avionul ăla care merge repedea... De atuncea știu de el. Și ne ascundeam sub gard ca să nu ne vadă... Mi-era frică... Eu m-am speriet și mi-a turnat mama cositor... (râde - n.n.) Eram copchil atuncea când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tot timpul literatură. Literatura era atît în manuscrise, cît și în aer. Acolo munca începea cu „planul numărului viitor”, un fel de negociere de tematici și titluri. Adesea, se articula greu, după scene de fabulă, gen „racul, broasca și o știucă”. Iată de ce: întrucît voiam să ne justificăm pîinea de redactori, toți ne protejam „sectoarele”, fapt care făcea ca orice extindere a unuia să fie privită de cel ce trebuia să cedeze ca o acaparare ireversibilă și ca o subminare a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și o rubrică nepermanentă, intitulată „Semnal”, unde sunt prezentate apariții editoriale, prin colaborarea lui Iordan Datcu și Nicu Ploscariu. Publicistică și eseuri cu caracter istoric, etnografic, sociologic, religios, pe teme culturale și artistice, semnează Ion Ghinoiu, Victor Ernest Mașek, Narcisa Știucă, Elena Raicu. Revista mai conține un dicționar de termeni de etnografie și folclor, dezbateri, interviuri, calendare creștine, ilustrații. Alți colaboratori: Radu Bogdan, Anca Giurchescu, Vasile Vetișanu, Radu Stoian. M.W.
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
arapul. Cântărețul popular încearcă o descriere caricaturală a negustorului, utilizând în acest scop o bogată gamă de epitete și comparații: „buzat, / negru și ciudat, / cu solzi după cap, / parcă sunt de crap, / cu solzi mari pe burtă / parcă sunt de știucă.” Se mai adaugă în altă versiune buzele „late, / roșii și umflate”, ochii „refecați, / roșii, bolboșați”, părul „îmbâcsit / și încârlionțit”, mustățile „de rac, / parc-ar fi un drac”. Trăsăturile dizgrațioase, puternic îngroșate, realizează o adevărată întruchipare a grotescului. Într-un viu
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
salată verde și pătrunjel verde tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCA CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert într-o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
puțină sare. Apoi se pune la fiert într-o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate din apă, se răcește, se curăță de piele și se așează pe un platou. Peste știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
știucă se pune un sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, ½ de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sos alb care se face topind untul, iar când clocotește, turnăm laptele amestecat cu făina, mestecând bine ca să nu se formeze cocoloașe. După ce a fiert, turnăm peste pește și la sfârșit, decorăm cu țelină tocată mărunt. ȘTIUCĂ UMPLUTĂ 800 g știucă, 2 legături de mărar, condimente, 2 ouă, 100 g bulion, 200 g vin, sare după gust, ½ de linguriță de cimbru, o linguriță de muștar și 2 bucăți de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea de la pește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de ceapă. Se descuamează pielea și se dă deoparte, apoi carnea de la pește se alege de oase și se dă prin mașina de tocat, după care se amestecă cu mirodeniile, ouăle și ceapa călită. Se dă gust și se umple știuca, apoi se coase și se dă la copt, după care în tavă se adaugă un sos făcut din bulion și vin. La sfârșit, după ce s-a copt, se servește cu garnitură de cartofi natur, rondele de roșii, ridichi și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cuptor timp de jumătate de oră. Se servesc pe farfurie: două bucăți de cruton din pâine prăjită, un ardei pané cu smântână și câte unul sau două coșulețe din șalău. DROB DIN PESTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200 gr. de cașcaval ras, patru ouă întregi, o legătură de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
traul, tip năvoade îngemănate sau cu prostovoale; ... d) pescuitul electric, cu materii explozive, precum și cu substanțe narcotice de orice fel; ... e) pescuitul speciilor sub dimensiunile prevăzute de Legea nr. 12/1974, precum și al următoarelor specii sub dimensiunile de mai jos: ... - știuca sub 40 cm; - biban sub 12 cm; - avat sub 30 cm; - somn sub 50 cm; f) pescuitul cu năvoadele pe rețeaua de canale în bazinele naturale. ... Articolul 4 Prohibiția pescuitului în apele curgătoare, frontieră de stat, se stabilește după cum urmează
ORDIN nr. 23 din 16 aprilie 1993 privind prohibitia pescuitului în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109129_a_110458]
-
care, în adolescență, a apucat, sigur, revoluția, se poartă cu noi atât de cumsecade, fiind, săraca, atât de amărâtă, încât amândoi ne hotărâm și îi oferim pachetele noastre siberiene, imense, unsuroase, învelite într-o hârtie groasă, de împachetat fierării, cu știuci imense și alte soiuri de pești afumați, cu care și-așa n-avem ce face. Psihologie de asediu. Alimente puține. Biata femeie, crezuse că-i dăm numai un pește, așa, de formă, nu îndrăznea... Și-atunci Gabi și cu mine
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
Creangă nr. 14 țel. 321203 7238 POPESCU IOAN (n. 1955) Turnu Severin, Str. Al. Castanilor 5, bl. A3, sc. E, ap. 3 țel. 226035 7218 ȘERBĂNESCU NICOLAE (n. 1931) Turnu Severin, Decebal 40, Bl. A1 ap. 11 țel. 313181 3115 ȘTIUCA FLORIN (n. 1950) Turnu Severin, Splai Mihai Viteazul nr. 28, bl. B6, sc. 2, ap. 11 țel. 323155 16249 TUDOR VASILE BARBU (n. 1962) Tr. Severin, str. Sp. M. Viteazu nr. 28 bl. B6 sc. 3 ap. 6 țel. 327685
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
9. Prefectul județului Călărași - domnul Tudor Constantin 10. Prefectul județului Dâmbovița - domnul Sanda Victor 11. Prefectul județului Dolj - domnul Călin Ion 12. Prefectul județului Giurgiu - domnul Bădălău Niculae 13. Prefectul județului Harghita - domnul Dușa Mircea 14. Prefectul județului Ialomița - domnul Știucă Alecsandru 15. Prefectul județului Ilfov - domnul Filipescu Teodor 16. Prefectul județului Maramureș - domnul Buda Ioan 17. Prefectul județului Neamț - domnul Munteanu Ioan 18. Prefectul județului Olt - domnul Diaconescu Marin 19. Prefectul județului Teleorman - domnul Nițulescu Teodor 20. Prefectul județului Tulcea
HOTĂRÂRE nr. 1.781 din 28 octombrie 2004 privind constatarea suspendării de drept din funcţie a unor prefecţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162165_a_163494]
-
40 ● Oblete (Alburnus alburnus) 12 ● Plătica (Abramis brama) 25 ● Rizeafca (Alosa caspia nordmann) 15 ● Roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 ● Sânger (Hypophthalmichtys molitrix) 40 ● Scobar (Chondrostoma nasus) 25 ● Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 ● Somn (Silurus glanis) 60 ● Salău (Stizostedion sp.) 40 ● Știuca (Esox lucius) 40 ● Văduvita (Leuciscus idus) 30 ● Răci 10 ● Scoici 8 ● Broaște 30 g/ex. (2) Lungimea peștelui stabilită pentru pescuit este determinată prin măsurarea distanței de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale. ... (3) Speciile de pești care nu sunt
REGULAMENT din 1 august 2003 de exercitare a pescuitului în raul Prut şi în lacul de acumulare Stanca-Costesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153245_a_154574]
-
40 ● Oblete (Alburnus alburnus) 12 ● Plătica (Abramis brama) 25 ● Rizeafca (Alosa caspia nordmann) 15 ● Roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 ● Sânger (Hypophthalmichtys molitrix) 40 ● Scobar (Chondrostoma nasus) 25 ● Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 ● Somn (Silurus glanis) 60 ● Salău (Stizostedion sp.) 40 ● Știuca (Esox lucius) 40 ● Văduvita (Leuciscus idus) 30 ● Răci 10 ● Scoici 8 ● Broaște 30 g/ex. (2) Lungimea peștelui stabilită pentru pescuit este determinată prin măsurarea distanței de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale. ... (3) Speciile de pești care nu sunt
ACORD din 1 august 2003 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în Raul Prut şi în lacul de acumulare Stanca-Costesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153244_a_154573]
-
până la 15 mai; ... c) în sectorul de la Vadu Oii până la gură Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 17 aprilie până la 1 iulie; ... 5. lostriței, fără autorizație specială; 6. sturionilor, sub dimensiunea legală, în alte scopuri decât repopularea; 7. știucii, 40 de zile consecutive, diferențiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibiție anuală a pescuitului; 8. salmonidelor cu momeli naturale; 9. în Marea Neagră, pescuitul cu setci și paragate de calcan, în perioada februarie-mai. 10. Pe baza cercetărilor de specialitate se
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151969_a_153298]
-
1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43. văduvita (Leuciscus idus) 30 1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100 1.45. răci (Astacus sp.) 9 1.46. scoică de rău (Unio pictorum
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151969_a_153298]
-
132. Sînpetru Mare 55. Ferendia 133. Stamora Germană 56. Fibis │134. Stamora Română 57. Firdea │135. Stanciova 58. Foeni 136. Sudrias 59. Folea 137. Sag 60. Gad │138. Sandra 61. Gavojdia │139. Semlacu 62. Gataia │140. Sipet 63. Gelu │141. Știuca 64. Ghilad │142. Teremia 65. Ghiroda │143. Tomești 66. Ghizela │144. Tomnatic 67. Giarmata │145. Topolovatu 68. Giera │146. Tormac 69. Giroc │147. Traian Vuia 70. Giulvaz │148. Țipari 71. Gladna Română │149. Uivar 72. Gottlob │150. Uliuc 73. Grabat
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]