546 matches
-
război, pe timpul foametei, alimentele de bază erau raționalizate, insuficiente și de proastă calitate, noroc cu natura bogată înconjurătoare. Cum făina de porumb, mălaiul cel de toate zilele, se găsea cu greutate în perioada verii, bunica Ecaterina recolta o parte din știuleți de pe tujlean, îi desfăca și usca boabele pe vatra sobei. Apoi, neastâmpăratul Sâlică era sancționat cu învârtirea coarbei unei râșnițe rudimentare de mână, câteva ore bune și plictisitoare, până se aduna făina de-o mămăligă. Într-o zi de marți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
trasee bogate și-n ciuperci îhribi, vinețele, gălbiori, râșcovi, nicoreți, creasta cocoșului, opintici) pe care, dacă nu le duceam acasă, le savuram coapte în jarul și spuza unui foc de cepuri aprins pe malul râului Moldova, împreună cu cartofi noi sau știuleți de porumb. Festinul avea ca desert un ritual original, acela de dat fum pe gură și pe nas, după ce-l trăgeam din coceni aprinși - țigări originale procurate din lanurile cu porumb învecinate. Alteori ne confecționam singuri un soi de pacioace
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să descopăr și alte minuni nebănuite la prima vedere. Privesc în jur cu mare băgare de seamă, pentru a nu-mi scăpa nimic. Pe masă, doar o oală în care știu că ține apa de băut. Pe prichiciul sobei, câțiva știuleți de păpușoi cu boaba aurie. Alături, o strachină plină cu alune. Mă întorc spre locul unde - sub ferestruică - știu că ține sipetul lui vechi... Ca niciodată, capacul este ridicat și rezemat de perete. Caut cu privirea spre adâncul sipetului... „Nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cleptocrației, îmi spune Ion Irimia. A venit Umbrărescu și a lepădat câteva tiruri de mistreți la Crăiești, la Stănișești, la Răchitoasa... E jale. În hleiul de-aici, în argila asta bună doar de cărămizi, țăranii fac 400-500 de kilograme de știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii nu au voie nici să asmută câinii pe ei. S-a dus primarul de la Stănișești și i-a spus lui Umbrărescu să aibă grijă de mistreți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu apusul. Dar câți neșomeri fără bani și fără muncă sunt, știți? Asta nu mai e treaba voastră, nu, asta așa trebuie să fie?! Faceți legi peste legi ca să-i băgați la pușcărie pe toți: pe cei care fură un știulete sau o găină, sau numai pentru că au această intenție, pe cei mici care eșuează În afaceri tot din cauza legilor voastre stufoase și suprapuse, Într-un cuvânt pe toți cei care nu vă convin (dacă cumva Îndrăznesc să vă jignească cu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
rămân cu toată puterea lor de muncă, în urma fermierilor la culesul porumbului. În SUA, un om în 10 ore culege în medie un hectar, circa 30 bl. Cantitatea e destul de mare. La noi, un om e folosit numai la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la 1⁄2 hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat în palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
La noi, un om e folosit numai la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la 1⁄2 hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat în palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa în 1892, pentru unchiul său căruia îi lipsea degetul cel mare. Se dă o deosebită atenție culesului, întrucât
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la 1⁄2 hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat în palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa în 1892, pentru unchiul său căruia îi lipsea degetul cel mare. Se dă o deosebită atenție culesului, întrucât 40 milioane hectare, într-o țară lipsită
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
toată lauda. Se acordă premii foarte mari, cu o largă și bine meritată publicitate. Se obțin adevărate recorduri. Un culegător bun poate obține 12,7 bl pe oră, aproape 1⁄2 hectar, cu îngăduință să rămână necules cel mult un știulete din 50 și cel mult 226 grame de foi pe știuleții culeși. Uneori, la cules sunt aduși porcii în așa numita operațiune hoging. Hog înseamnă porc. În această operație, o anumită suprafață e rezervată porcilor. Experiențele au dovedit că porcii
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
bine meritată publicitate. Se obțin adevărate recorduri. Un culegător bun poate obține 12,7 bl pe oră, aproape 1⁄2 hectar, cu îngăduință să rămână necules cel mult un știulete din 50 și cel mult 226 grame de foi pe știuleții culeși. Uneori, la cules sunt aduși porcii în așa numita operațiune hoging. Hog înseamnă porc. În această operație, o anumită suprafață e rezervată porcilor. Experiențele au dovedit că porcii adună ultimul bob și sporul lor în greutate e același cu
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cel obținut la grajd. Pentru marele succes obținut la cules e nevoie și de concursul cailor. Ei sunt docili, bine dresați, încât pornesc și se opresc la cea mai mică comandă. Astfel fermierul poate culege porumbul de la distanță, de unde azvârle știuleții direct în căruță. În partea opusă culegătorului, căruța are o scoarță mult mai înaltă, împiedicându-se astfel căderea știuletului pe câmp. O deosebită dexteritate au fermierii în organizarea muncii la descărcarea căruței și urcarea știuleților în porumbar cu ajutorul elevatorului. În
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
porumbul de la distanță, de unde azvârle știuleții direct în căruță. În partea opusă culegătorului, căruța are o scoarță mult mai înaltă, împiedicându-se astfel căderea știuletului pe câmp. O deosebită dexteritate au fermierii în organizarea muncii la descărcarea căruței și urcarea știuleților în porumbar cu ajutorul elevatorului. În multe ferme porcii consumă porumbul azvârlit din porumbar. Ei nu dau uruială porcilor, ci numai boabe, nu numai la porci, dar și la bovinele puse la îngrășat. În curtea rezervată bovinelor puse la îngrășat se
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
expuneri. Asist și la un banchet al porumbului. Se dau diferite mâncăruri și prăjituri din porumb. Se face istoricul și se evidențiază perspectivele acestei plante. Se propune ca automobilele din Iowa să poarte pe tăblița de circulație, ca emblemă, un știulete de porumb. Mașina mea poartă număr de New-York. Atârn și eu la fereastră un știulete natural. Prof. Th. Schultz îmi recomandă să mă deplasez în estul statului pentru a vizita un cerc special de fermieri, condus de un inginer bine
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
porumb. Se face istoricul și se evidențiază perspectivele acestei plante. Se propune ca automobilele din Iowa să poarte pe tăblița de circulație, ca emblemă, un știulete de porumb. Mașina mea poartă număr de New-York. Atârn și eu la fereastră un știulete natural. Prof. Th. Schultz îmi recomandă să mă deplasez în estul statului pentru a vizita un cerc special de fermieri, condus de un inginer bine plătit, angajat de către cerc. Un astfel de cerc este format din circa 30 de fermieri
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
plăci de beton sau pământ ars. În Dakota de nord, după cum am văzut, se însiloza în căpițe mari, la suprafața solului. Nici aici nu lipsește căruța care împrăștie uniform gunoiul pe câmp. Cu ajutorul unei secerători - legători se taie porumbul cu știuleți, înainte de a fi copt, se lasă pe câmp, se cară în măsura în care e nevoie pentru a fi dat la vite. Mașina e denumită corn binder. Nutreț excelent se obține din soia tăiată în pârgă. Pășunea artificială aci se
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
binder. Nutreț excelent se obține din soia tăiată în pârgă. Pășunea artificială aci se obține din semănarea de Poa pratensis (firuță). De mare preț sunt elevatoarele. Aici, cu ajutorul unui elevator se descarcă ușor căruța venită de la câmp și se urcă știuleții în porumbar. Spre seară părăsim Urbana. Petru Pană ne conduce până la ieșirea din oraș făcând avantgarda cu mașina sa. Prin Effingham străbatem partea de sud a statului Illinois. Trecem din nou peste Mississippi și pe înnoptate intrăm în St. Louis
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Hicks, așezat în dreapta lui, își ridică repede ochii din farfurie și-i coborî iar. ― Noul nostru locotenent nu se înjosește să stea în compania unor soldați proști. Wierzbowski se uită la cealaltă masă, fără pic de discreție. ― Aha. Are un știulete unde știu eu, sigur. ― Important e să-și cunoască bine treaba, declară Crowe. Ceea ce stârni un comentariu din partea lui Frost. ― Cuvântul magic. În sfârșit vom fi lămuriți. Poate că tinerețea lui Gorman îi îngrijora, deși era mai în vârstă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
gustul sălciu pe deasupra spicelor. Curând avea să coboare spre rădăcini lăsând în loc nemișcarea. Într-adevăr, liniște, lanul a înghițit în adâncul lui mașina. Doi oameni, patru, șase, lanul înghite oricât. Și totuși, tragic, tulpinile porumbului sunt seci, parcă fără vlagă, știuleții mari sunt puțin dezveliți. De câtva timp lumina nu mai cunoaște decât două culori. Ziua e zi, noaptea e noapte. Lanul nu vrea altceva. El a înghițit totul și zile și nopți. Un foșnet grav trece printre foile uscate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
prada pornirilor lui obscure, inferior, evident, purității unui cal. Cunoșteam caii. Eram trimis cu ei să-i pasc și ne confundam în intenții: "Voi pașteți, eu citesc. Nu intrați în porumb că vă bat." Și îi băteam când, atrași de știuleți, părăseau miriștea și jefuiau porumbul. Dar se supuneau, reveneau la iarba cuminți, iar eu îmi vedeam de citit. Seara îi despiedicam și îi legam cu căpestrele. Mă urcam pe spinarea celui din stânga, nu complet, nu-l încălecam, dădeam piciorul într-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de cei mai buni prieteni, frații Bîrjoveanu Costică, Vasile, Ion, Gică,Mihai și Petrea, erau de fapt șase frați și două surori și ne întâlneam deseori, în special toamna, când la unii, când lAșalții, la clacă, la desfăcut păpușoi ori știuleți pentru grăunțe,scărmănat lână și altele. Iar doamna Bârjoveanu, mama lor, și a mea, Anghelina,ne făceau plăcinte poale în brâu cu brânză de vaci,ori cucoșei din boabe de porumb și alte bunătăți. Vasile stătea mai mult pe lângă mine
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Dunăre-Marea Neagră. Încă o dată îți mulțumesc mamă pentru înțelepciunea ta cu care m-ai vegheat și mi-ai îndrumat pașii în viață. Din școala primară îmi amintesc că pe când eram la oraș de practică Așa-zis, la desfăcut boabele de pe știuleți pentru a duce boabele la moară, și elevii se hârjoneau, la un moment dat vărul meu Ștșefan a aruncat cu o ipcăț(chie) spre un alt elev dar care s-a înfipt în capul meu deasupra frunții și bălăngănea ca
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
transferat la școala normală Principele Ferdinand din Bârlad. De la Roman îmi amintesc că fiind la practică la desfăcut păpușoi s-a dărmat o glugă peste mine și mi-a intrat un șoarece pe sub cămașă și colegii îl loveau cu un știulete până l-au strivit pe spatele meu. La muzică eram afon, deși se punea mare accent pe această materie, și mă descurcam cam greu mai ales că la instrument aveam o vioară pe care mi-a cumpărat-o tata de la
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
pune pe fugă sau răpune Murga este druga - noțiune a cărei descifrare semantică și simbolică ridică de asemenea o serie de probleme. La începutul secolului XX, Tudor Pamfile (8, I, p. 366) stabilea, fără să justifice, egalitățile murgă = vacă, drugă = știulete de păpușoi (este într-adevăr unul dintre înțelesurile regionale ale cuvântului drugă). Alexandru Rosetti explica termenul drugă din incantațiile infantile prin „epitet batjocoritor pentru femeile bune de gură și slabe de lucru” (26, p. 27), probabil de la expresia „a îndruga
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arme/unelte tranșante sau contondente (mai, bâtă, cuțit, topor, spadă, secure etc.), cu care sunt amenințați norii, furtuna, ploaia, sunt tot atâtea argumente în favoarea acestei ipoteze. Totuși, mai probabilă mi se pare a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb” și de „drug”, cuvântul drugă mai are în popor semnificația de „fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vocea lui căpătă o notă de poruncă și chiar de mânie când își aminti cât de frumoase arătau în bătaia soarelui acele câmpuri cu plante tinere și viguroase. Necazul era că în fiecare an, noapte de noapte, mâini negre smulgeau știuleții de pe tulpini, saci întregi de știuleți, și niciodată nu-i putea prinde pe hoți. Dimineața vedea urmele tălpilor desculțe în țărâna dintre rânduri. Încercase totul: îi avertizase, îi amenințase, le micșorase rațiile, ba chiar amendase întreaga tabără - zadarnic însă. Câmpurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]