3,021 matches
-
Suspinul crinului, cugetul stîncii.// Cu o singură corolă, jur,/ Primăvara poate porni" (Impuls). Ori: "Privighetoarea încearcă/ Să întemeieze clipa/ încă o dată,/ Tu stai rezemat de un paltin/ Și taci" (Imagine). Ori: " Mi se părea că ești soră/ Cu o mimoză știută numai de noi/ Din Grădina botanică" (Pe străzile Clujului). Uneori extazul e umbrit de o neliniște ce-i accentuează luminozitatea (Stare, Nehotărîre, Numai brazi etc.). încheiem citînd cîteva imagini detașabile: "Moartea crește în trupul meu/ Cum nivelul apei/ în albia
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
Pavel Șușară Ion Bitzan: Mimesis și creativitate Mai importante decît lucrările înseși, în general știute bine și prețuite în consecință, sînt mecanismele și resorturile adînci ale fascinației pe care arta și personalitatea lui Bitzan le exercită asupra conștiinței publice și asupra privitorului, în particular. în pofida faptului că artistul și-a delimitat foarte net universul și
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
este româna punct", forum Gândul). Stereotipul pe care îl activează sintagma "limbă străină" e, pare-se, negativ: nu atît prin pericolul pe care îl evocă în genere străinătatea, cît pentru că, prin definiție, limba străină e văzută ca o materie neglijată, știută prost. E vizibilă, apoi, preferința multora pentru rezolvarea dificultăților prin decrete și prin coerciție: "în România, limba română trebuie să fie obligatorie" (CR, loc.cit.). Chiar cînd asemenea soluție e doar aparentă și problemele persistă, energia formulei "trebuie" e preferată
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
de aduceri aminte consacrate onorurilor, distincțiilor, relațiilor cu prieteni suspuși și elogiilor de tot felul cu care i-a fost binecuvîntată celui în cauză activitatea de o viață. Veți spune, poate, că aceasta miroase a egolatrie, ceea ce nu este inexact, știut fiind că cele două trăsături sînt complementare, adesea chiar de-a dreptul confundabile. Ceea ce nu înseamnă că tipul acesta de monolog nu poate fi într-o sumedenie de cazuri destul de interesant și instructiv, mai ales pentru observatorul sufletelor omenești, fie
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
postbelici au fost de frenetică și inconștientă sărbătoare. Apoi, după abdicarea Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, totul a basculat într-un coșmar inimaginabil. Părinții le-au fost arestați, schingiuiți, condamnați la ani grei de închisoare pentru crime de nimeni știute. Averile le-au fost confiscate, au fost dați afară din casele construite prin truda mai multor generații, au fost excluși din școli, iar problemele de dosar îi puneau adesea în imposibilitatea de a obține un loc de muncă. Umiliți, rămași
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
Iar când cuptorul soarelui ̀ și revarsă focul, topind totul ̀în jur și când nici gâzele nu mai zboară; zvâcnind ca dintr-un arc străpunge văzduhul, țandără de cântec, ciocârlia. Urcă spre cer într-un balans numai de ea știut, urcă fără oprire inundând zarea cu trilul măiestru, făcând din fiecare o treaptă spre cer. Numai acolo sus ̀își poate deschide sufletul și poate improviza acea muzică divină, simțindu-se liberă și inspirată. E atâta armonie în nesfârșitul ei
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
decizie folosite în cadrul acestuia. De la Cantemir încoace se vorbește despre „Republica Vrancei”. Două idei sunt atașate acestei denumiri. Prima a exprimat-o clar Cantemir și privește autonomia acestui ținut față de autoritatea domnească: „Ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
erau făcute de micii locuitori ai unei lumi interesante, invizibilă chiar pentru unii, lumea insectelor. Încălzite de razele soarelui se agitau prin căldurosul covor de iarbă. Greieri, lăcuste, harnice furnici, gândaci, se mișcau peste tot, făcând treburi numai de ele știute. Țupa-Țup le privea cu curiozitate întrebându-se ce fac, unde merg. Mai ales ce mănâncă. Pe nicăieri nu vedeai fructele și legumele care lui îi plăceau atât de mult. Iepurașul nu ar fi vrut să fie atât de mic și
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
de munții cei mai sălbatici. Aici sunt douăsprezece sate și două mii de case și fiindcă se mulțumesc, ca și cei din Câmpulung, cu păstoritul, locuitorii nu au știință despre plug. Asemenea și ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie. A treia este Tigheciul, în ținutul Fălciului, un codru aflat la hotarul cu tătarii din Buceag. Este pavăza cea mai tare a Moldovei între
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
este om. Intenția, tendința, scopul, implicarea, munca, responsabilitatea, respectul se învață în „școala vieții”, cea proaspătă precum mereu nevoia de a respira, precum roua din adierea răcoroasă a dimineților de vară -, și unde insuficiența, golul, neputința se cultivă ca potențialitate, știut fiind că (împreună cu Sisif sau nu) pentru a fi fericit îți este suficientă lupta spre înălțimi. În societatea de consum marcată de criza lui „a fi (om)”, obeza vale din om așteaptă, provoacă cu orice riscuri (distrugând natura, omenirea chiar
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
prefața prietenului, e orice, numai un dezamăgit nu. Probabil că nu se purta, și nu se cădea, într-un portret postum cu citate din Lenin. Însă crezul lui Voronca, și al lor, stă între rînduri: "niciodată mijlocia". Iar fericirea, lucru știut, e comună și, întrucîtva, banală. O utopie dulceagă, și greu de suportat, se anunță în locul deznădejdii, care i-a îngăduit literaturii să facă istorie. Dacă - deși dau unei asemenea posibilități slabe, totuși, șanse - intențiile lui Voronca nu sînt ironice, atunci
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
Teatrul a fost în turneu prin Europa, fiind invitat la Londra la Riverside Studio, la deschiderea Institutului Cultural Roman din capitala Marii Britanii. Au străbătut mai întâi continentul, până în Sicilia,dând spectacole la festivaluri și Universitați în condiții doar de ei știute.Partenerii londonezi de la Teatrul Melange, Sandy Maberley și Cris Ferris au venit să continue colaborarea la Vâlcea îndrăgostiți de dinamismul acestei trupe. Iar spectacolul pe care l-au importat sub titlul The Mona Lisas există acum în două variante: Giocondele
Un experiment viu by Doina Papp () [Corola-journal/Journalistic/9616_a_10941]
-
l-a trimis la Istanbul pe Victor Becali, impresarul său, pentru a negocia cu președintele grupării turce, Adnan Polat, despărțirea de Galata. Vrem să ajungem la o înțelegere și să încheiem colaborarea”, i-ar fi transmis Victor Becali lui Polat, știut fiind faptul că fără o despărțire amiabilă, partea viovată ar trebui să plătească despăgubiri de peste un milion de euro. Polat n-a acceptat demisia lui Hagi și l-a anunțat, prin Victor Becali, că îl așteaptă înapoi la echipă. „Polat
Hagi şi-ar fi dat demisia de la Galatasaray () [Corola-journal/Journalistic/77182_a_78507]
-
sintactic, o anume poezie retorică. Culeasă din nou în recenta ediție de Opere - spre mirarea celor a căror acoperire de lectură alternează strict între gazetărie și proză - Povești pentru a-mi îmblânzi iubita se dovedește, fără exagerări, extraordinară. Dacă, lucru știut, în materie de mătuși burgheze Teodor Mazilu e, pentru Cosașu, artizanul gândului cel bun, în chestiunea iubitei nărăvașe mandatul îl deține, după toate aparențele, Tudor Vianu. Că e vorba, în chip singular pentru autorul Supraviețuirilor, de intenție lirică, și nu
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
se facă și pentru ce delicte. Fiecare unitate politico-administrativă este legată, cu cătușe sigure, de cea imediat superioară. De aici și senzația Adelei că toți oamenii venind și coborând din mașini negre la Comoșteni au exact aceeași figură, prea bine știută: "nasul cioplit în grabă, ochii fanatici și buzele viermuitoare". În acest cadru de fier ideologic și clone sociale, micile învârteli locale sunt tolerate, ba chiar încurajate, pentru a se păstra motivația și, implicit, zelul tovarășilor. În a doua parte a
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
nu Ťcabinetul președinteluiť, cum pretind gramatică logică stil. Răspuns nu primit, dar bănuit Cotroceni realizat economie litere buget austeritate. Văzut apoi document oficial ieșit Palat Victorie cu antet: ŤCabinet ministruť. Nu mai întrebat de ce cabinet ministru, și nu cabinetul ministrului, știut răspuns: milă consum litere" (Telegrafismul, 20-5.IV.1997). Procedeul a devenit o manieră stilistică "oficială", dar este favorizat și de tendința actuală de utilizare masivă a unor cuvinte invariabile - împrumuturi recente neadaptate, sigle - juxtapuse pur și simplu regentului lor: politica
Stilul telegrafic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8188_a_9513]
-
ne rețină atenția dacă n-ar fi ilustrat o mentalitate mai generală, s-ar putea spune un "spirit al epocii": receptivitatea unor straturi largi ale populației față de ispitele obscurantismului, sub cele mai variate întrupări sau combinații. Rădăcinile obscurantismului sînt cele știute dintotdeauna: școlarizarea deficientă sau nulă, greutățile economice, dezechilibrele sociale ș.a.m.d. O parte din frustrările generate astfel își caută compensația apelînd la irațional, iar mass-media se conformează comenzii sociale. Micul ecran e literalmente invadat de cohorte de impostori, șarlatani
Asaltul obscurantismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8201_a_9526]
-
cărui naștere s-au împlinit în ianuarie 80 de ani, măsurat fiind aici și deceniul de neființă cu punct comemorativ în 15 aprilie 1997), caut în acest "jurnal" al omului sensibil, făcut "din semne și timp", premoniții ale de-acum știutului "undeva" care închide șirul anilor unei vieți. Mă îndeamnă la exercițiul deloc confortabil mai ales mărturia cărturarului însuși din 1996, cînd publică versiunea definitivă a poemului său de căpătîi. El, care nu credea că o asemenea carte poate fi vreodată
Calendar Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9716_a_11041]
-
lucrărilor de gen, vertebrată de o firavă tendință către care se scurg mai toate demonstrațiile, având, dincolo de bibliografia consistentă, o pasiune cam revolută a peisajului și a investigației sociale. Adică mai nimic nu ne scoate din zona atât de bine știută a discursului majoritar narativ și a analizelor îndreptate fără excepție înspre coincidențele semnificative. Toate datele, toate notele de la finalul cărții și toate contextualizările operate de Buican ne conduc către un romance al interpretării, și nu către unul al faptelor. Scopul
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
ramuri cu mâna stângă ridicată ca un scut În dreptul ochilor și Înainta către următorul laț pentru prins iepuri. Se Înoptase și deja trecuse un pic peste prima oră din noaptea neagră și liniștită. Olarul fixa În locuri numai de el știute cele zece lațuri fermecate pentru prins iepuri. Din timp În timp scruta pădurea care la ora aceea era liniștită și primitoare, tăcută și prietenoasă. Nu făcea zgomot, cerceta cu lanterna sa chioară fiecare laț și mulțumit de rezultat se deplasa
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
exemplară cu noi, cu mine În primul rând, spunând totul exact cum a fost și tot ce-ai făcut. Ștefan Girovescu tremura În tăcere și parcă o liniște total nefirească Îi cuprinse toată făptura. Spusele căpitanului Îi Întăreau unele convingeri știute. De la securitate nu se intră și nu se iese decât cu duba și pe ușa din dos, cu tinichele de coadă, cu mutări În alte orașe aflate tocmai la mama-dracului, cu o carieră complet compromisă și cu imaginea unui om
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cristalizându-i și întrupându-i doctrina. În schimbul serviciului făcut conducătorului, Adrian Păunescu - un nume pe buzele tuturor - a devenit indispensabil și puternic în ierarhia propagandei, slobod să înfăptuiască, să îndrepte erori, să facă numeroase fapte bune, să acționeze peste limitele știute. A fost citit cu pasiune, versurile lui au fost recitate și cântate cu vehemență, cum nu știm să fi fost vreodată recitați și cântați poeții neamului. Dar nu putem uita că a atras într-o cursă propagandistică sufletele candide ale
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și hai la fântână, să ne clătim de colbul adunat pe drum. Apoi, să ne așezăm la masă! Când s-au văzut cu ochii limpeziți de colb, au intrat în crâșmă și s-au rânduit în jurul mesei, fiecare la locul știut. Care se duce la Costache să-i spună să umple câte un țoi de rachiu? a întrebat moș Dumitru. Eu! a sărit Mitruță Ogaș, cel mai tânăr dintre cărăuși. Poate și mai mult - a vorbit cu subînțeles Pâcu din colțul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
da’ bine - l-a lăudat Pâcu. Cel lăudat s-a mulțumit să-și facă de lucru cu căciula și să plece privirea în pământ. Flămânzi și înfrigurați cum erau, nu au mai așteptat alt îndemn. Si-a ocupat fiecare locul știut. Costache le-a pus repejor rachiul cald în față, iar Măriuța s-a grăbit să le aducă de mâncare. In timpul mesei, nimeni nu a scos o vorbă, dar nici n-au lăsat nimic pe fundul străchinilor sau al ulcelelor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Dumitru, însă, i-a mai făcut un semn discret, pe care Costache l-a priceput pe dată... Cărăușii își știau treburile, încât, în scurtă vreme, totul era așezat la locul lui și s-au pregătit pentru masă, după ritualul bine știut. Cu fețele limpezite de apa rece din fântână, cărăușii s-au înșiruit în jurul mesei. Costache crâșmarul a venit în mare grabă cu țoiurile pline cu rachiu, purtate într un fel meșteșugit. Le-a așezat în fața fiecăruia, urându-le poftă bună
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]