1,119 matches
-
Însă În același timp fu scîrbită. Apoi s-a Înfuriat. — Cum adică, nu-i nimic? o Întrebă pădurarul ținînd Încă urciorul În mînĂ. — Așa, simplu. — De ce? CĂ nu-i nimic de mîncare. — Da’ niște cafea? — Nici cafea. — Ceai? — Nu. Nici șuncă. Nici porumb. Nici sare. Nici piper. Nici cafea. Nici smîntînĂ Borden. Nici făină Aunt Jemima. Nimic. — Ce zici acolo? Aseară era o grămadă de mîncare. Acum nu mai e. Or fi furat-o spiridușii. PĂdurarul trimis de stat se trezise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
compromită. — Atunci mă bucur, pentru că, dacă aș fi compromisă, cum te-aș mai putea influența eu În bine? Da, nu știu ce să zic. Și deci ce voiai să faci? FĂcuse focul, fixase tigaia deasupra lui și acum punea niște felii de șuncă În tigaie. Soră-sa se uita la el și-și prinsese genunchii În mîini; apoi o văzu cum Își desface mîinile, Își așază un braț În spate și se sprijină-n el Întinzîndu-și picioarele. Se antrena să stea ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-ncep să mă port ca o fată cît stăm ascunși. — Stai liniștită. — La umeri și la picioare arătĂm la fel. — Spune-mi de lucrul Ăla pe care mai voiai să-l faci. Între timp pusese păstrăvii-n tigaie. Feliile de șuncă, Încîrligate și maronii, erau așezate pe o bucată de lemn - abia o tăiase din bușteanul pe care-l foloseau pentru foc. Amîndoi se lăsaseră ademeniți de mirosul păstrăvului care se prăjea În grăsimea lăsată de șuncă. Nick Întoarse peștii. Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-n tigaie. Feliile de șuncă, Încîrligate și maronii, erau așezate pe o bucată de lemn - abia o tăiase din bușteanul pe care-l foloseau pentru foc. Amîndoi se lăsaseră ademeniți de mirosul păstrăvului care se prăjea În grăsimea lăsată de șuncă. Nick Întoarse peștii. Începuse să se facă Întuneric și Nick Întinsese o pînză În spatele focului ca să nu se vadă. Ce voiai să mai faci? Întrebă din nou. Piticot se aplecă În față și scuipă În foc. — Cum a fost asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fiecare și Înmuie cîte o felie În grăsimea din tigaie. MÎncară și păstrăvii, care erau crocanți pe dinafară, iar pe dinăuntru erau bine făcuți și aveau carnea moale. Apoi aruncară oasele păstrăvilor pe foc și mîncară cîte un sendviș cu șuncă, după care Piticot bău ceaiul slab cu lapte praf și Nick Înfipse două așchii În găurile pe care le făcuse În cutie. — Te-ai săturat? — SÎnt plină. PĂstrăvul a fost foarte bun, și șunca la fel. Nu-i așa c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și mîncară cîte un sendviș cu șuncă, după care Piticot bău ceaiul slab cu lapte praf și Nick Înfipse două așchii În găurile pe care le făcuse În cutie. — Te-ai săturat? — SÎnt plină. PĂstrăvul a fost foarte bun, și șunca la fel. Nu-i așa c-am avut noroc să găsim pîinea asta de secară? — MĂnîncă un măr. Poate o s-avem ceva mai bun mîine. Cred că trebuia să fac mai multă mîncare, Piticot. Nu era nevoie. M-am săturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bine. Și totuși, avem o grămadă de chestii cu noi. Rucsacul era destul de greu. Da’ azi o să mergem după zmeură. Aș vrea să prind și vreo două potîrnichi dacă pot. Și putem găsi și ciuperci. Tre’ să fim atenți cu șunca, da’ dacă pun untură sau unt nu mai avem nevoie de ea. Poate că i-am dat totuși prea puțin de mîncare aseară. De obicei mănÎncă mai mult și bea lapte mult, plus o grămadă de dulciuri. Nu-ți face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
camerei erau o valiză, un sac de pînză și două rucsacuri. — Așază-te la masă, spuse tata. Luă o tigaie și ibricul cu cafea de pe plită și le aduse la masă. S-a așezat lîngă mine, am mîncat ouă cu șuncă și am băut cafea cu lapte praf. — MĂnîncă pînĂ te saturi. — M-am săturat. — Hai, mănÎncă și oul celălalt. Luă oul care mai rămĂsese În tigaie și mi-l puse În farfurie. Grăsimea lăsată de șuncă Îl făcuse crocant pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
am mîncat ouă cu șuncă și am băut cafea cu lapte praf. — MĂnîncă pînĂ te saturi. — M-am săturat. — Hai, mănÎncă și oul celălalt. Luă oul care mai rămĂsese În tigaie și mi-l puse În farfurie. Grăsimea lăsată de șuncă Îl făcuse crocant pe la margini. CÎt l-am mîncat, m-am uitat prin bucătĂrie. Dacă tot era să plecăm, voiam s-o țin minte și să-mi iau rămas-bun. În colț era mașina de gătit, ruginită, și capacul boilerului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de gălbejiți. — SÎnt Încă toți? — Da, din Chicago pînĂ În Detroit. Mai nou le zicem Eschimoșii Albi. — Ei, spuse bucătarul, există un locșor pentru fiecare. Apoi sparse două ouă pe buza tigăii: Ce zice fiul campionului de niște ouă cu șuncă? — Mulțumesc. — Ce spuneți, mă mai serviți cu ceva din atenția aceea? — Desigur, domnule. — Fie ca tatăl tău să rămÎnă neînfrînt, Îmi spuse bucătarul. După care Își linse buzele: Și tînĂrul domn, obișnuiește și dumnealui să mai bea? Nu, domnule, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
atenția aceea? — Desigur, domnule. — Fie ca tatăl tău să rămÎnă neînfrînt, Îmi spuse bucătarul. După care Își linse buzele: Și tînĂrul domn, obișnuiește și dumnealui să mai bea? Nu, domnule, spuse George. Eu răspund de tînĂr. Bucătarul puse ouăle și șunca În două farfurii. Luați loc, domnilor. Eu și cu George ne-am așezat și, după ce ne-a adus două cafele, bucătarul s-a așezat și el În fața noastră. — Ați fi dispus să mai Împărțiți un exemplu din acea atenție? — SĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
știi ce-aș vrea? — SĂ mănÎnci. Nu-i așa că mă ghicești de minune? — Și mie mi-e foame. Se duseră la Green Lantern ca să mănÎnce și văduva dădu cu Flit pe sub masă și le aduse niște chefal proaspăt prăjit cu șuncă. BĂură niște bere rece, Regal, și mai mîncară cîte o friptură cu piure. Friptura de vită era cam subțirică și nu prea bună, Însă le era foame și la un moment dat fata Își dădu pantofii jos și-și puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care Încă mai bătea Încă din Golful Mexicului. Se duse la celălalt restaurant, care era puțin mai departe de Green Lantern. Era mai degrabă un diner - se așeză la tejghea și ceru o cafea cu lapte și un sendviș cu șuncă și ou pe pîine de secară. Pe tejghea era lăsat un Miami Herald, ediția de noapte, și cît mîncă și-și bău cafeaua citi despre rebeliunea militară din Spania. Simți cum se scurge gălbenușul cînd mușcă din sendviș, savură murătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe pîine de secară. Pe tejghea era lăsat un Miami Herald, ediția de noapte, și cît mîncă și-și bău cafeaua citi despre rebeliunea militară din Spania. Simți cum se scurge gălbenușul cînd mușcă din sendviș, savură murătura, oul și șunca și mirosul cafelei de dimineață. — Chiar că au ceva necazuri pe-acolo, Ă? spuse bărbatul de la tejghea. Era un tip În vîrstă cu fața bronzată pînĂ la cozorocul șepcii și pistruiată și albă deasupra. Roger observă că bărbatul avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-i acasă. Toată chestia asta. CĂsuța asta. Mașina asta. Cearșafurile astea care au fost cîndva proaspete. Green Lantern și văduva și berea. Farmacia și briza care vine dinspre golf. Sonatu’ Ăla de la restaurant și un sendviș cu ou și cu șuncă. DĂ-mi două la pachet. Pune și o felie de ceapă În unul dintre ele. SĂ vă umflu cauciucurile?“. FÎsîitul aerului din pompă, administrat grațios și gratuit era acasă și acasăe ra cimentul cu pete de ulei, urmele de cauciuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
drum, spuse fata răsfoind meniul. — Ar fi trebuit să oprim În Punta Gorda, spuse Roger. Așa ar fi fost normal. Da, dar zisesem că facem peste o sută șaizeci. Și atît am făcut. Tu ce-ți iei, iubire? — Ouă cu șuncă și cu o felie mare de ceapă și o cafea, Îi spuse Roger chelneriței. — Cum să fie ouăle? — Ochiuri simple. — Și doamna? — Tochitură de vită, bine făcută, cu două ochiuri. — Ceai, cafea, lapte? — Lapte, vă rog. — Suc? De grepfrut. — Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
coborît la Lyon să cumpere o sticlă de Evian și un ziar londonez. Știi cum e În gara din Lyon - au mese de alea pliante pe care vînd ziare și reviste, apă minerală, sticle mici de coniac și franzele cu șuncă Învelite În hîrtie, și mai sînt cărucioare cu perne și pături de Închiriat. În fine, cînd s-a Întors În compartiment a văzut că dispăruse valiza. A făcut tot ce se putea face. Știi cum e poliția franceză. Prima chestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
doi ne-am luat tălpășița. —Cum a fost atmosfera în dimineața următoare? mă întreabă Ben. —Toți erau absenți și deprimați, zic eu. Nimeni nu s-a sculat înainte de prânz. Ne-am așezat cu toții la masă și am mâncat ouă cu șuncă. Nici nu îndrăzneam să ne uităm unii la alții. Vanessa n-a coborât deloc. N-am mai văzut-o toată ziua. Baby n-a dormit în camera noastră și, din câte mi s-a spus, a aterizat în camera lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
grecească pentru picnicuri? îl întreb, încercând astfel să-mi acopăr rușinea de a mă fi îmbuibat ca un porc. Dintre bucatele noastre tradiționale, nu văd ce s-ar potrivi... —Plăcintă cu carne de porc, salată de varză și sandviciuri cu șuncă, zice Jake. Asta mâncam noi când eram mic. —Mmm. Atunci înseamnă că prefer ce avem acum, anunț eu, cu ochii la ultima bucățică de lipie cu humus. —Mi-am dat seama, continuă el să se distreze. Mi-era foame! mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ăl mai mare, toată ziua. Nu s-a lăsat până nu l-a făcut friptură. lată-l, despachetează puiul. — Mie mama nu mi-a pus pui, că n-am curte ca să ținem păsări. Locuim la bloc, așa că mi-a pus șuncă, brânză, ouă. — Numai bine. Mâncăm mai întâi de la tine și pe urmă ne ospătăm cu puil. E bine așa? Teofana așeză un șervet pe suportul de sub fereastra compartimentului și încep să întindă bucatele. În anii aceia se mânca atunci când plecai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
respectă cu strictețe tradițiile marilor sărbatori. De Ignat (21 decembrie) se taie porcul, iar gospodinele fac pomana porcului șii servesc pe vecini și cei care a au ajutat la tăierea porcului. Mâncarurile tradiționale de Crăciun sunt toba, lebărbuști, cârnați afumați, șuncă, turtă de șighir, toate astea trebuind terminate pană pe 23 decembrie. Pe 24 decembrie se așteaptă colindătorii după ora amiezei, ei anunțând Nașterea Mântuitorului. Colindătorii primesc colaci, nuci, mere, bomboane, napolitane și bani. Spre seară se împodobește bradul, iar copii
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
le poftea inima. Melentie a mirosit până ce a nimerit în cămara plină cu de toate. A încărcat în două coșuri, găsite acolo, borcane de dulceață, sticle de vin și de lichioruri, brânză, o pâine albă, mezeluri, un mușchi și o șuncă, măsline și ce i-a căzut în mână. Când a sosit cu coșurile acasă, era seară. Nici nu le-a mai arătat, ci le-a ascuns în tindă cu gândul că mâine dimineață să întindă o masă ca-n basme
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Crăciun. Mă uit la D. Ne întîlniserăm cu ea într-un weekend la munte, acum cîteva săptămîni. Își adusese diverse preparate light, din soia, falafel și altele asemenea. „Țin post”, ne-a explicat ea și nu s-a atins de șuncile și cîrnații cu care ne delectam noi, ăștilalți, păcătoșii. Știa foarte bine toate sărbătorile ortodoxe ale sezonului, posturile și dezlegările și le respecta cu o sfințenie firească. Nu i-am pus întrebarea aia perversă, „Credeți în Dumnezeu ?”, dar a anticipat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lume. La prepararea ei a lucrat o echipă de 20 de bucătari care au utilizat 30.000 de ouă, 400 kg de cașcaval, 15 kg de sare și 3 de piper, o tonă și jumătate de cartofi, 400 kg de șuncă, 200 l de ulei vegetal, 300 kg de legume, 30 kg de pătrunjel. Cu aceeași ocazie, a fost oferită publicului și cea mai mare sarma din lume, care măsura 2,2 m. * La festivalul echivalent din Iași, bucătarii au bătut
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o săptămînă, la sapă, la cules...” „Cînd mi-o trebui mie sau la fată bani, vînd porumbul”, explică un bătrîn. „Păi eu pentru cine muncesc, pentru cine trăiesc ? îmi opresc doar pentru mica cheltuială. Mi-aduce fata de acolo carne, șuncă, ce-mi trebuie, așa, alimente. Dacă îmi vine, îmi spală pentru o lună de zile. Iarna mă ia și pe mine acolo.” în schimb, majoritatea celor de la oraș își trimit copiii la țară pe perioada vacanțelor : „ș-apoi aduce micuții
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]