678 matches
-
latină și unde avusese coleg pe defunctul G. Ibrăileanu. în politică a ocupat demnitatea de primar”.5) Primar a fost numai cîteva luni, în 1930, în schimb a avut în mai multe rînduri calitatea de consilier comunal, ales pe listele țărăniștilor. El prezidează, de pildă, ședința din 10 ianuarie 1923 a organizației locale a partidului, la care participau I. Borcea, M. Văgăunescu, N. Botez, Constantin Nădejde, Gh. D. Apostol.6) El fu desemnat să facă apelul la întîlnirea promoției 1908, „după
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
25. 2. Ibidem, p. 382, 384. 3. Deloc surprinzător, în Bacău, probabil și-n alte părți, denumirea de ,,han” s-a păstrat (limbajul are inerțiile lui) și în deceniul al patrulea, dovadă această frază extrasă dintr-un reportaj: ,,Grupul de țărăniști însă (ca să scape de atacul național creștinilor - n. m.) au (sic!) tras focuri de armă și s-au (!) retras în curtea hanului Leon Klein sub o ploaie de bolovani din partea grupului advers”. (,,Tulburările de Duminica trecută”, în ,,Bacăul”, 15, nr.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
reprima întrebarea: dacă țăranul român a avut atât de mult pământ de ce-a mai fost necesară reforma agrară din 1864, făcută de și sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, de reforma radicală din 1921, făcută de liberali, nu de țărăniști și de reforma din 1945, atribuită pe nedrept numai comuniștilor? Anterior reformei înfăptuită de Al.I.Cuza, înainte de patentele imperiale de înstăpânire a țăranilor din Ardeal și Bucovina și înainte de Legea de reformă agrară dată de țarul rus pentru Basarabia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
al Conservatorului din Iași în timpul Regatului; reușise să înființeze Filarmonica pe vremea regimului Antonescu, ba chiar îi solicitase „direct și personal” bani pentru bugetul instituției. În plus, în text ca și în iconografia anexată, puteau să apară (Doamne ferește!) figuri de țărăniști, cuziști, legionari! În timp ce așteptam ca „șeful” să ia o decizie (era primăvara lui 1986), primesc un telefon de la Radu T. Constantinescu. Îmi semnala că în revista Cronica apăruse o evocare semnată Aurel Leon, de fapt, reproducerea aproape întocmai a unui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
al Conservatorului din Iași în timpul Regatului; reușise să înființeze Filarmonica pe vremea regimului Antonescu, ba chiar îi solicitase „direct și personal” bani pentru bugetul instituției. În plus, în text ca și în iconografia anexată, puteau să apară (Doamne ferește!) figuri de țărăniști, cuziști, legionari! În timp ce așteptam ca „șeful” să ia o decizie (era primăvara lui 1986), primesc un telefon de la Radu T. Constantinescu. Îmi semnala că în revista Cronica apăruse o evocare semnată Aurel Leon, de fapt, reproducerea aproape întocmai a unui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
buna funcționare viitoare a acestei Alianțe, chiar dacă pare, la un moment dat, dură, este justificată. Pentru că românii au trecut până acum prin experiența eșecului CDR și, în momentul în care exista șansa reechilibrării scenei politice, dumneavoastră, PNL cu PD, împreună cu țărăniștii, ne-ați tras la toți câte un glonț în cap, metaforic vorbind. Am crezut că iese un lucru foarte bun și n-a ieșit un lucru foarte bun. Iar acum de asta spun, responsabilitatea politică, a dumneavoastră, a liberalilor, precum și
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
de către Francisque Gay și L'Aube, cotidian între 1923 și 1940, au servit drept organe democrați-creștinilor ce vor avea o atît de mare influen(( (n constituirea M.R.P. după război. La Jeune République, cotidian lansat în 1920, a fost organul vechilor țărăniști și al lui Marc Sangnier. Sept, hebdomadar al "stîngii" catolice, lansat în 1934, cedează în 1936 sub loviturile ierarhiei, iar moștenirea sa este preluată de către Temps présents. Cît despre La France catholique, aceasta era organul hebdomadar al Federației naționale catolice
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de compatibile și electoratul nu prea e sensibil la doctrine, iată un lux care va veni cu timpul. Cei care speră să vadă Alianța capotând o fac tot din perspectiva tarelor fostei Convenții Democratice: reproșuri publice între parteneri, incompatibilitatea vechilor țărăniști, care au făcut pușcărie politică cu „lupii tineri“ ai lui Petre Roman, venind din Primăverii, înstrăinarea electoratului fidel prin abandonarea temelor specifice, dispute pe funcții, prea puțini specialiști, indecizie în actul guvernării etc. Sunt tot atâtea lecții din care Alianța
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
gigant, Frontul Salvării Naționale, care întâi a confiscat speranțele întregii națiuni și apoi s-a transformat în partid roșu, PNȚCD a obținut 2,56%. În alegerile locale din 2004, pentru consilierii județeni, PNȚCD a înregistrat 1,96%. Au votat cu țărăniștii numai 177000 de persoane. Mai rău de atât aproape că nu se poate. După paisprezece ani de la reafirmarea sa pe scena politică, PNȚCD a rămas doar cu nucleul dur rezidual, și acela împuținat de trecerea în neființă a multor veterani
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
că alungarea din partid a autorilor legilor relativ bune și necesare a făcut să se uite și opera lor. Iar înființarea Partidului Creștin Democrat și a Acțiunii Populare a fost probabil percepută de către opinia publică tot ca o dispută între țărăniști. Să fi respins electoratul român creștin democrația? Nici vorbă. La noi, oamenii votează oameni. Liderii au îngropat PNȚCD și tot acolo trebuie căutată speranța, atâta câtă mai e. PNȚCD este la putere la Timișoara, când în restul țării aproape a
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
determinant și el se concentrează în IMM-uri. O societate care a asimilat structurile vest-europene nu mai produce „monștri“ politici, despre Ciuhandu n-a scris nimeni că e baron, ca despre primarul Bacăului, deși e cam la fel de vechi în funcție. Țărăniștii au supraviețuit politic numai acolo unde condițiile economice au fost apropiate economiei de piață și acum încearcă o relansare tocmai din această poziție. Ciuhandu nu mai promovează vechiul anticomunism revanșard și revolut, nu vrea să-i excludă pe foștii comuniști
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
pe care Ciorbea îl culcase de tot. Acesta se dă la o parte în stilul său tărăgănat care l a consacrat, și-a dat o demisie efectivă abia din 7 august, data congresului extraordinar. Timpul nu mai are răbdare cu țărăniștii și Ciorbea le mănâncă timpul în ceasul al doisprezecelea, mai sunt câteva luni până la alegeri. Va mai apuca „semipreședintele“ Ciuhandu să facă ceva? Greu de spus. În orice caz, experimentul merită urmărit, mai ales că s-ar putea să fie
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
editorial pe care i l-a dedicat. Și totuși, Șeuleanu a reușit să obțină de la PSD debarcarea, înainte de termen, a fostului președinte, Andrei Dimitriu. Pentru scurtă vreme se ajunsese la un echilibru, cu un președinte încă în funcție, propus de țărăniști, și un director susținut de PSD. Formula părea să dea rezultate în balanța știrilor și programelor. Dar lui Șeuleanu nu i a ajuns, se grăbea să se cocoațe în vârful ierarhiei. Astăzi se plânge că este victima unui mecanism similar
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
de ortaci, inițierea unui real proces de privatizare sau curățarea sistemului bancar. Și nu nivelul scăzut de trai se reproșează foștilor guvernanți, lumea a mai uitat. Ce nu uită însă este veșnica gâlceavă între partenerii fostei coaliții, ciondăneala permanentă dintre țărăniști și pediști, care, atunci când venea vorba de posturi după algoritm, s-a numit popular ciolaniadă. Într-un singur an de la victoria în alegeri, coaliția instalată la Palatul Victoria pierduse un prim-ministru din motive intestine, fără nici un fel de presiune
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
disputele din coaliție nu se tranșează în liniște, la masa verde, ci în public, cu voce tare. Iarăși se risipesc resurse, timp, energie, capital politic, pentru a pune aliatul în poziție de inferioritate. Și nici măcar nu putem da vina pe țărăniști. Acum e timpul unei confruntări mocnite liberalo-democrate. Ce-i drept, condițiile nu mai sunt aceleași. Și unii și alții s-au mai rodat într-ale politicii în genere și chiar în exercitarea puterii. Cele două partide sunt relativ egale ca
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
dovedit a fi simple paliative pentru situația maselor țărănești. Chestiunea țărănească din comuna Hudești, ca și din întreaga țară, a continuat să rămână o sarcină de rezolvat în viitor. Preocupări pentru chestiunea țărănească au avut și liberalii și conservatori, și țărăniștii și chiar comuniștii, dar a rămas o chestiune nerezolvată chiar și în zilele noastre, chiar și după așa-zisa revoluție din decembrie 1989. La Hudești n-au fost morți, nici răniți, dar nici problemele nu s-au rezolvat. Pe ici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
purtat amprenta "țărănistă", reprezentând un partid despre care aveam suficiente informații, întrucât mai mulți colegi din minister își declaraseră nu numai simpatia, ci chiar apartenența la fostul PNȚ, proclamându-se continuatori ai binecunoscutului patriot Iuliu Maniu. Liderul de necontestat al țărăniștilor, care îndurase chinurile opresiunii comuniste, în ani mulți și grei de închisoare în vestitele și rău famatele temnițe ale orânduirii comuniste, se numea Corneliu Coposu. El era un Om modest, care a apărut în public mult mai târziu, dovedindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
povestea din viața politică. Fusese președintele comisiei de anchetă parlamentară, când cu scandalul Skoda. Spunea: — Dragul meu, au trecut anii, nu știu dacă voi mai vedea lumina zilei, dar am rămas definitiv cu impresia că, în scandalul Skoda, în care țărăniștii la putere atunci au furat sume considerabile, în frunte cu Boilă, nepotul lui Maniu, tocmai Maniu era cel care n-avea nici o avere. Îi plăcea să trăiască și să mănânce bine, mergea în fiecare seară la Capșa și avea datorii
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
dreapta spre stânga face parte din aceeași categorie a falselor miracole. Alți doi oameni de stânga au migrat la un moment dat spre baricadele dreptei - domnii Victor Babiuc și Radu F. Alexandru. Dl Andrei Marga a fost prizat de mulți țărăniști doar ca un om de stânga refugiat în fiefurile dreptei. A renunțat. Bizareriile de acest fel se înmulțesc, îngreunând efortul electoratului de a înțelege cine și de ce este de dreapta, cine și de ce este de stânga, cine și de ce cochetează
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
prim-gospodar al Bucureștilor. Adevărat, dl Băsescu se dovedește un gospodar mai bun decât alții. Întrebarea este ce termen de comparație folosim. În raport cu halucinanții domni Crin Halaicu (liberal cu un simț al relativității financiare de tip pesede) și Viorel Lis (țărănist, „ma non fanatico”), dl Băsescu pare a fi în liga fostului primar al Parisului, Jacques Chirac, și a eternului primar de Blois, Jacques Lang. Totuși, comparaison n’est pas raison, n’est pas? Pe masa de biliard a politichiei românești
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cei mai chipeși români. Aflat pe bulevardul Ferdinand, prietenul meu aude următorul dialog: „Andreea, uite-l pe ălă!”. „Care, dragă?” „Știi tu. Cum îi zice? Gagiu’ ăla cu istoria și cu ăia, cum le zice, cu udemeriștii. Ba nu, cu țărăniștii”. „Aaa, îl văd. Nu, mă. Tipu’ e cu conservatorii. Îi zice, stai așa..., Brătianu; Adrian C. Brătianu.” „Nu, tu, îl cheamă altfel ț Cioroianu; Dinu C. Cioroianu”. „Nu știu, dragă, da gagiu’ e mișto. Pă bune”. Văzând țara ieșită din
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
reprezentau interesele țărănimii îi vedeau pe evrei ca adversari, în termeni economici, ai propriilor lor aspirații și ale alegătorilor lor. În viziunea liberalilor, evreii trebuiau îndepărtați de la controlul asupra industriei și sistemului bancar. Și în pofida evidenței contrare, național liberalii și țărăniștii, fără să vorbim despre organizațiile politice declarat antisemite, au găsit mult mai convenabil să arunce oprobiul pentru înnăbușirea răscoalei din 1907, cea mai traumatică criză internă simițită de după obținerea independenței, asupra arendașilor evrei care îi reprezentau pe moșierii români pe
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
fără grijă, petrecăreț. La noi, încep să se simtă adierile uraganului ce bântuia în Nord. În viața politică a țării o agitație neobișnuită. Mă abțin a face descrieri, dar cuvântul și violența în moravuri încep să-și arate colții. Liberali. țărăniști etc., toți se întreceau în a face rău țării. Acesta este preludiul intrării țării noastre în război. * În anul 1946, expoziție la Ateneu cu lucrări puține și cumpărători mai puțini. În anul 1944, dau la Dalles o expoziție cu lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
același, dar capătă o exprimare mai modernă la nivel de limbaj constituțional. Interesant este modul în care s-a ajuns la textul final al Constituției. S-a pornit de la patru proiecte, dintre care trei aparțineau oamenilor politici (liberalul I. C. Brătianu, țărănistul Constantin Stere și reprezentantul Partidului Național Român din Transilvania, Romulus Boilă), iar unul expertului Constantin Berariu. Parlamentul bicameral ales în martie 1922, dominat de liberali, și-a asumat cu de la sine putere revizuirea Constituției, chiar dacă acest lucru necesita convocarea unei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dintre reprezentanții opoziției au votat împotriva textului Constituției (fapt care le-a atras un surplus de antipatie în opinia publică). A treia problemă spinoasă a Constituției postcomuniste a constituit-o garantarea proprietății private principiu cerut cu insistență de liberali și țărăniști, dar respins de majoritatea FSN-istă, socializată politic în consonanță cu preceptele socialismului sovietic și cu adagio-ul proudhonian de secol XIX care zice că "proprietatea e un furt!". Și de această dată, a învins modelul constituțional de la 1965: proprietatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]