23,577 matches
-
un înalt adânc de cer Se cern mărut roiuri de fulgi Într-un năprasnic val de ger Nălbind coline, șesuri, lunci. Ce bucurie poate fi, Atunci când năvalnic ninge Pe uliță, pentru copii, Și... de ger nimeni nu plânge? La sat țăranii gospodari Din moși-strămoși, din tată-n fiu, Petrec cu drag din an în ani De sărbători. Așa îi știu. De Domnul binecuvântați Să aibă-n Noul An venit Cămara plină de cârnați, În beci butoiul cepuit, Câmpuri cu holde mai
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
uscată, să mai spargă o ceapă iute lângă-o brânză nesărata. Pot să fiu, mira-m-aș tare, buna de pus pe perete lângă un ștergar brodat și-ncadrată de portrete, dichisita cu migala în culori cu fainoșag, să mă privească țăranul, de mine să-i fie drag. Pot să fiu orice vrea Domnul, oală, strachina, ulcior, fluieraș de jucărie, cuc, căluț sau domnișor, coca sunt în mână lui, coca suntem noi cu toții când ne-om săruta bătrânii și ne-or plânge
DINCOLO DE CUCUTENI de DORA PASCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380824_a_382153]
-
n-am încetat să-mi admir tatal. Nu multe persoane au reușit pe vremea aceea să treacă prin efort propriu dintr-o categorie socială, într-o altă categorie cu mai multe beneficii pentru viața sa și a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
casă, ș.a. În acea perioadă și la sate au apărut mai multe magazine, s-a dezvoltat comerțul cu cereale, mai ales în zona de câmpie și ca atare au apărut negustorii, formând o nouă clasă socială, burghezia. Din fiul de țăran cu câteva clase primare, intuind evoluția vremurilor, tata a pășit în această nouă clasă socială. O astfel de transformare, pe atunci avea pondere deosebită. Astăzi, din cauza schimbărilor care fac val-vârtej din viață noastră, intuim cu greu mișcările făcute în acea
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
context, să comenteze ce văzuseră, la gura unui păhărel de țuică fiartă. Bărbații, oameni cu simțul socialului în genă, s-au dus la crâșmă, singurul loc unde de fapt se puteau pune cu adevărat bazele poveștilor despre greutățile vieții de țăran, pentru a fi povestite mai târziu nepoților, iar aceștia să le transforme în legende și chiar mituri. Cu ei ca eroi principali! În acest timp, la primărie, tot staff-ul, în frunte cu domnul primar, muncește de două zile, fără
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
ale așezărilor etnice ale acestora până în Alpii Cotici și până dincolo de valea Rinului. După Hesiod (Theog., V. 1011) genealogia latinilor și arimilor era următoarea: „Circe, sora regelui Aiete din Colchis, a avut cu Ulise doi fii, pe Agrius (Rusticus, adică Țăranul, numit de Plutarh Romanus) și pe Latinus. Hesiod (Theog., V. 334) și Homer (Odisea) numesc țara hiperboreienilor „eremna gaia”, care este doar un epitet geografic care provine din numele etnic al arimilor. Aici se retrăgeau sufletele eroilor decedați pentru a
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
munci în grădină, în a urmări cum crește iarba, cum se împlinește boaba de strugure, cum poți și trebuie să urmărești spațiul rezervat fiecărui pom fructifer după felul cum îi controlezi coroana în fiecare primăvară. Profesorul VIOREL PĂTRA, fiu de țărani din Galiciuica Olteniei, după absolvirea facultății de Chimie din București, a lucrat pentru puțin timp la școala din Movila-Miresii, Brăila, apoi la mai multe școli din Brăila, de unde a ieșit și la pensie, în ultimii ani, la Scoala nr.11
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
mănâncă porc, nu și câini! Poza alăturată vă poate lămuri despre ce este vorba. Alt fapt amuzant: nu înțelegeam de ce mari porțiuni de șosea erau acoperite de un strat de fân sau paie, obligând mașinile să micșoreze viteza. Ce credeți? Țăranii profitau de automobilele care treceau pe șosea sa le fărâmițeze nutrețul pentru animale! Ingenioasă, ieftină și simplă metoda, nu-i așa? Referitor la colinele renumite - dacă pozele alăturate nu conving de frumusețea zonei Dong Chuan, recomand cititorilor site-ul acesta
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
pomenite de Filimon sînt explicate de dicționarele noastre: bodîrlău e cuprins în dicționarul academic (seria veche, condusă de S. Pușcariu), cu un citat simpatic din G.M. Jipescu (din Opincaru, cum ieste și cum trebuie să hie săteanu. Scriere-n limba țăranului muntean, 1881): "Nu le pare rău că merg la bodârlău, c-acolo dau de trai bun", iar tumurluc apare ca variantă a lui tumurug, în DLR, tomul XI, 1983; e un cuvînt de origine turcească, ce sensul "lemn lung, butuc
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
chiar din pricina rigorii și a normalității ei, Brâncuși în România are un aer straniu și ușor exotic. Ea este una dintre puținele lucrări cu acest subiect, apărute la noi în ultimii cincizeci de ani, în care Brâncuși nu este nici țăran, nici mag, nici inițiat în sens larg, nici mason, nici alchimist, nici histrion, nici sfînt și nici Dumnezeu însuși, ci, pur și simplu, un artist, un creator de forme și un spirit obsedat de găsirea maximei concizii în expresia plastică
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
-l, a lăsat dintr-o dată gospodăria și vinurile sale, plecînd la Atena și punîndu-și viața în slujba filosofiei. Întîmplarea aceasta este povestită chiar de Aristotel, atîta doar că ea este înfățișată ca și cum protagonistul ar fi fost cu totul altcineva, un țăran din Corint. Forma aceasta de autobiografie în care evenimentele propriei vieți sînt puse în seama altuia nu i-a putut însă înșela pe cercetători, astăzi considerîndu-se aproape unanim că țăranul din Corint este de fapt Aristotel și nimeni altul. La
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
înfățișată ca și cum protagonistul ar fi fost cu totul altcineva, un țăran din Corint. Forma aceasta de autobiografie în care evenimentele propriei vieți sînt puse în seama altuia nu i-a putut însă înșela pe cercetători, astăzi considerîndu-se aproape unanim că țăranul din Corint este de fapt Aristotel și nimeni altul. La Academia platonică din Atena, Aristotel va sta 20 de ani, iubindu-și maestrul cu o dragoste statornică și necondiționată, a cărei ardoare nu avea însă să-i întunece spiritul critic
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm onorul. O dată cu această precizare, ne exprimăm iarăși regretul pentru faptul că aceeași culturnici nu au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie să ne vedem putință de a schimba ceva pe fata ridata a lumii. 1089. Focul este forma cea mai superioară a purității țăranii din noi ce ajunge cenușă. 1090. Puterea este o culme măcinata mereu de viscolul păcatului până ce dispare definitiv. 1091. Orgoliul este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
FMI Fac ce fac cu șansele și iar pierdem transele Capii-și trag foloasele Iar țara ponoasele! Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Atenție Dom' Tăriceanu! l 30 mai - "exercițiu de sinceritate" (sintagmă preluată de la "100%", de la R.Turcescu - mulțumesc). Marko Bela: Ce s-a făcut până acum în coaliție ? Nimic. Haralampy: - Așa e, dom' președinte, aveți o bilă mare și albă. Un țăran din localitatea Vâlcele, unui reporter tv: "- După aviara lui Fluture, va veni "vaca nebună" și suntem domni... l Vicepremierul Gheorghe Pogea la Jurnalul TVR1 din 02.06): - Noi avem scenarii pregătite, apropo de greva dascălilor... Haralampy: - Iar scenarii ?! N-ați
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
Ca mulți dintre tinerii scriitori debutați în ultimii ani, Sorin Stoica nu era filolog de formație; făcuse Jurnalismul bucureștean la a cărui Catedră de Antropologie Culturală a și predat cîțiva ani, pentru ca apoi să lucreze ca asistent cercetător la Muzeul Țăranului Român în perioada de tristă amintire a directoratului lui Dinu Giurăscu. Deși atît de tînăr reușise să publice trei cărți de proză (Povestiri cu înjurături, Dincolo de frontiere și O limbă comună), a mai apărut în altele două colective (Povestiri mici
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
cu atât sunt mai convins că de aici i se trăgea, în parte, și naivitatea, trăsătură care în epoca noastră a devenit un fel de produs prohibit, un articol de contrabandă. Când lucrezi din zori până-n noapte, trezești în tine țăranul, care, sub jugul muncii, nu are răgazul să-și inventeze ca noi, citadinii - o mască: imperativele lui îi permit să se dispenseze - ținându-i loc - de afectările noastre. Pe la sfârșitul anilor '60, începutul anilor '70, câțiva mari artiști români s-
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
sufle un vânt dușmănos. Atunci, Brătianu, om politic genial, dar gospodar mediocru, a inventat guvernul Averescu, cu partidul cel nou, averescan, cu epoca aceea, averescană. Deși în 1907, generalul folosise tunul modern Krupp de 75 și pușca Manlicher împotriva răsculaților, țăranii, proști, uitaseră!... Opinia publică nu are memorie. Ea se hrănește numai cu mituri, legende sau anecdote. în 1920, Averescu era cel mai popular om politic din vechiul regat. Poate mai ceva decât Cuza! Nu prea era apreciat de Palat, se
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
dătătoare de armonie poate fi "unirea minții cu inima" și cât de palpabilă esența divină, atunci când autorul știe să treacă dincolo de textele specifice "rânduielii ortodoxe a înmormântării sau a parastasului"; de cele ale "cântecelor funebre supraviețuitoare în cultura orală a țăranului român" sau de "cântecul medieval citat de Monteverdi în Sonata sopra Sancta Maria ora pro nobis." Cu toate că în literatura noastră muzicală mai există un Recviem - Parastas al lui Marțian Negrea și un Recviem semnat de Myriam Marbé, Pomenirea maestrului Ștefan
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
artist, cu momente, nu puține, de geniu verbal: "Ca rinocerul care-atacă trenul/ încerc să trec de treizeci de ani/ dar îngerul meu purul și obscenul/ s-a prăbușit lovit de bolovani// fiindcă a fost văzut plutind pe arii/ de un țăran lucrat de viziuni/ și-acum îl țin sub bâta lor pândarii/ să-l stoarcă de mirare și minuni:// ŤO hi lăcusta care-mpunge orzul/ sau fluturele îngrășat cu pai/ sau pasăre cum o arată torsul/ sau viespea albă ce ucide
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]