1,005 matches
-
De cealaltă parte a balustradei, podeaua din marmură cenușie a holului de la intrare arată de parc-am fi urcat pe-o scară printre nori. Pas după pas. Undeva departe, întrebările exigente ale lui Alfa trec la pivnițele pentru vin la țarcurile pentru ogarii rusești de vânătoare. Glasul cu care Alfa solicită în permanență atenția agentei imobiliare e stins ca o emisiune radiofonică ce reverberează din spațiul cosmic. — ... prințesa Brandy Alexander, plutesc în sus cuvintele calde, sumbre ale lui Alfa, e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o turmă de oameni ai muncii - În linii mari, cam asta e tot ceea ce ne dădea voie Regimul să fim; dacă Îți doreai mai mult, meritele te recomandau mai puțin decît capacitatea de a urma supus indicațiile, regulile jocului, În țarcul strîmt pe care Partidul-Stat Îl construise În jurul nostru. Așa că, dacă Îți brodai visările Într-o fantezie firească, ea cădea repede din văzduh la capătul unui șir de oameni care Înaintau Încet spre... ceva, spre nimic, spre un ghișeu prin care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și spoiseră cerul cu cenușă. Se lăsase și o liniște fioroasă: păsările zburătoare nu mai voiseră să iasă din cuiburi, cele de prin curți se ghemuiseră În fundurile cotețelor; dobitoacele mari se Încăpățânau să stea nemișcate În grajduri ori În țarcuri; porcii se Îngropaseră În nămol și scoteau din glod numai râturile și ochii mici, cu privire ascuțită și Îngrijorată; gângăniile nu mai fojgăiau și nu mai țârâiau prin buruieni - se ascunseseră cu toatele În țărână ori În scoarță de copac; vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-o la vale așa de lin că, după vreo sută de metri, casa rudarului ce se afla drept În mijloc era Încă Întreagă. După Încă puțin coborâș, acoperișul de trestie a luat-o la sănătoasa și s-a prăvălit peste țarcul caprelor. Noroc că respectivele caprine erau la păscut, păzite de mezinul familiei. Acela le păzea nu ca să nu le piardă, ci ca să nu le vadă pândarul IAS-ului că pășteau lucerna care era a statului, adică a noastră, a tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de tot pe Jivinoiu!” Îl firitiseau În șoaptă pe Vieru. Fiul Ectoraș se simțea rușinat de Înfrângerea suferită de tată. Pătrunseseră Într-unul dintre grajduri și se Îndreptaseră tot doi câte doi și În liniște - ca să nu tulbure animalele - către țarcul vițeilor. Acolo Directorul Îi strânsese În jurul lui și Începuse să le explice la ce operație aveau să asiste și la ce era ea folositoare. Însă prestigiul zdrențuit de Vieru și de busola lui care nu știa minți făcea ca vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Uite acușica!” După ce se prăvălise de câteva ori În murdărie, proptindu-se, ca la armată, pe coate, palme și genunchi, Rândașul izbutise, până la urmă, să pună mâna pe un vițel alb, cu ochii nefiresc de mari. Îl târâse până În mijlocul țarcului și-i sucise capul. Vițelul se prăbușise, mișcându-și Înspăimântat și cu disperare picioarele În aer. Rândașul se azvârlise peste el și-l ținea bine, ca pe o ibovnică nărăvașă. Veterinarul părea că se bucură de priveliște. Se uita zâmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sârmă, că eu m-am luat cu treaba și am uitat.” Copiii se uitau cu Încântare la acea reprezentație și aproape că nu le părea rău că-și mânjiseră cizmele de cauciuc până sus În noroaiele Colectivei. Cei doi din țarc se murdăriseră ca niște porci, se Înjurau Între ei și aruncau vorbe grele și vițelului, fără să le pese că erau priviți de vreo treizeci de perechi de ochi. „Acestea, copii, sunt operațiunile de imobilizare și de contențiune a animalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
șteargă cu mânecile halatului. În Încordarea durerii și a spaimei, vietatea scăpase din legăturile de sârmă prost făcute, Îl azvârlise pe Rândaș din spinare și o luase la goană nebună către nicăieri, În cerc, de-a lungul scândurilor din Împrejmuirea țarcului. Sângele șiroia, roșu, pe frunte și apoi pe botul negru, unde culoarea devenea Întunecată și Înspăimântătoare, aducătoare de moarte. Copiii știau bine acea culoare a morții. Ieșiseră cu toții din clasă, În ciuda țipetelor profesorilor, când camionul unuia care Încărca butelii pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe care creierii o făcuseră, Împreună cu o bucată de țeastă cu păr negru pe ea, când țâșniseră la zece pași depărtare. În bucata aceea de chică neagră zăriseră sânge Închegat. Vițelul, În goana lui, Îi stârnise și pe ceilalți din țarc și se pornise o roată nebună, de mugete și culori. Vacile din grajd Începuseră și ele să urle și să smucească lanțurile cu care erau priponite. Zeci de vrăbii care Își făcuseră cuiburile Între căpriorii acoperișului și plăcile ondulate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cuiburile Între căpriorii acoperișului și plăcile ondulate de azbociment zburau bezmetice și chirăiau asurzitor. Urlete se auzeau și din grajdurile vecine și, În scurtă vreme, tot sectorul zootehnic al Colectivei țipa a foc, a lup, a inundație, a cutremur. În mijlocul țarcului, Înconjurați de grămada rotitoare a vițeilor, cei doi rânjeau tot prostește, ca și cum ar fi fost obișnuiți cu tot ce se Întâmpla În jurul lor și nimic nu li s-ar fi părut nefiresc. Directorul, și el puțin buimăcit de acea zarvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu Sfinți. Mari dregători din conducerea de partid și de stat veneau la vânătoare și armele lor se auzeau zile Întregi. Însă socotelile celui care avusese ideea cu importul de cerbi lopătari nu se prea potriviseră: animalele fuseseră crescute În țarcuri și nu numai că nu se fereau de oameni, dar, văzându-i, se repezeau spre ei să capete bunătăți de mâncare ori mângâieri. Mititelu vorbea În gura mare, lăudându-l pe tată-său cum ferea recolta de stricăciunile acelor vite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bate din palme; - 11 luni: se ridică singur în picioare, mestecă; își suge degetul; emite două cuvinte cu înțeles; prinde „ca un clește”; manifestă simpatii pentru alte persoane decât mama; stă singur în picioare câteva secunde; - 12 luni: merge în țarc, susținându‑se cu o mână; imită în joc; se joacă cu mingea; prehensiunea este apropiată de cea a adultului, dar are dificultăți la prinderea obiectelor mici; cooperează la îmbrăcare; - 1 an și 6 luni: merge singur; se ridică în picioare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
probe, starterul va sta pe o latură a bazinului la circa 5 metri distanță față de marginea de start a bazinului unde cronometrorii pot vedea și/sau auzi semnalul de start, iar înotătorii pot auzi semnalul. 7.2.3. Arbitrul de țarc 7.2.3.1. Arbitrul de țarc va aduna înotătorii înainte de fiecare cursă. 7.2.3.2. Arbitrul de țarc va raporta Arbitrului General orice încălcare a regulamentului observată cu privire la reclame și dacă un înotător nu este prezent când este
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
a bazinului la circa 5 metri distanță față de marginea de start a bazinului unde cronometrorii pot vedea și/sau auzi semnalul de start, iar înotătorii pot auzi semnalul. 7.2.3. Arbitrul de țarc 7.2.3.1. Arbitrul de țarc va aduna înotătorii înainte de fiecare cursă. 7.2.3.2. Arbitrul de țarc va raporta Arbitrului General orice încălcare a regulamentului observată cu privire la reclame și dacă un înotător nu este prezent când este strigat. 7.2.4. Inspectorul șef de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
unde cronometrorii pot vedea și/sau auzi semnalul de start, iar înotătorii pot auzi semnalul. 7.2.3. Arbitrul de țarc 7.2.3.1. Arbitrul de țarc va aduna înotătorii înainte de fiecare cursă. 7.2.3.2. Arbitrul de țarc va raporta Arbitrului General orice încălcare a regulamentului observată cu privire la reclame și dacă un înotător nu este prezent când este strigat. 7.2.4. Inspectorul șef de întoarceri 7.2.4.1. Inspectorul șef de întoarceri se va asigura ca
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
a îngrijit de țara sa. S-a împrăștiat pîcla de la ferestre și ceața a ieșit din casă. Altarele a fost din nou rînduite pentru zei, altarele au fost pregătite pentru bușteni. A trimis oile la stînă și vitele mari în țarcuri. Mama avu grijă de copilul său, mioara de mielul ei, vaca de vițelul ei. Tot așa, Telepinus s-a îngrijit de rege și de regină și le-a hărăzit viață îndelungată și putere. Telepinus a avut grijă de rege. Un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Vica, Sanda și Ligia). Alte câteva volume rămân în aceeași sferă (Vica, 1972, Ochii aurii ai Roxanei, 1972, Neuitatele vacanțe, 1974). Între 1973 și 1985, prozatorul se concentrează asupra unui nou roman de largă respirație epică și de lungă gestație, Țarcul, pe care e silit de tribulațiile politice ale epocii să îl publice practic în trei variante: Diminețile lungi (1976) selectează aproape exclusiv episoadele care se raportau la lumea adolescenților, Întâlniri paralele (1986) recuperează în bună măsură dramele și neliniștile unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
a romanului) sau striviți de un sistem care nu acceptă verticalitatea morală (cazul juristului Șerban Strava, neadaptatul a cărui distrugere psihică și fizică constituie oglinda de umbră în care se adâncesc spaimele și revoltele adolescentine). În sfârșit, varianta integrală, necenzurată, Țarcul (2002), potențează prin accente de profundă demascare a unui regim funciar odios trama narativă deja configurată. SCRIERI: Neliniște în detașament, București, 1956; Seri albastre, București, 1960; Seri albastre, I-II, București, 1964; Colegi de clasă, București, 1961; Lună beată, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
Vica, București, 1972; Ochii aurii ai Roxanei, București, 1972; Neuitatele vacanțe, București, 1974 ; Diminețile lungi, București, 1976; În soare de april, București, 1977; Vacanța, București, 1981; Întâlniri paralele, București, 1986; În lunga noapte, București, 1990; Castelul din vis, București, 1991; Țarcul, București, 2002. Traduceri: Petăr Neznakomov, Margaritka și cu mine, București, 1965 (în colaborare cu Valentin Deșliu); Frigyes Kárinthy, Moartea hipnotică, postfață Adrian Rogoz, București, 1975 (în colaborare cu Eugen Hadai). Repere bibliografice: Eugen Simion, Costache Anton, „Seri albastre”, CNT, 1960
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
de a conduce poporul român. Nimic nu scapă bisturiului său: instituții devalorizate și compromise, atitudini comandate, stratagemele tergiversării, fricile și lașitățile, consensul și liniștea, minciunile și imposturile, spiritul complotistic care a devenit natură umană, puterea „plaselor de păianjen” din instituții, „țarcul colectivist”, diversiunile și intoxicările, schimbarea care nu schimbă nimic, ciupercăria partidistă, caracteristicile „cursei pentru șoareci”. Volumul debutează cu un „curs scurt de istoria PCR” („Balconul rușinii”), un portret al celui care a condus țara prin șmecherii, vizite de lucru pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Este numele unui sat din județul Gorj unde și-a adunat Tudor Vladimirescu pentru prima oară pandurii și a ținut celebra Proclamație către popor, al unor vîrfuri din Munții Mehedințiului, Cernei și Poiana Ruscăi și al unei poieni din Munții Țarcului. Unele dintre forme sunt nearticulate (Padeș), iar altele articulate (Padeșu). Localitatea din Gorj a fost atestată sub numele actual încă din 1463. V. Frățilă, care a alcătuit o monografie a cuvîntului padeș (apelativ și onim), a dovedit documentar că în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradăă mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii erau plătiți în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grajd. În trecut grajdurile făceau parte din corpul casei. Prin târlă se înțelege întregul complex ce aparține de stână, adică toate acareturile unde se prepară produsele lactate, cât și întreaga gospodărie a ciobanilor, în perioada de vară, cu tot cu țarc. La stână există și o laiță care servește drept pat. În 1929, țăranii povesteau că o haită de lupi, în două nopți, a omorât și a mâncat 12 oi la stâna lui I. Sularu și V. Romedea din Tarnița. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ființă societăți de vânătoare care au funcționat până în anul 1949, când au fost înlocuite cu Asociația de vânătoare și pescuit sportiv. Vânătoarea tradițională se făcea cu ajutorul capcanelor sau cu șfacul (lațul), folosind momeli pentru ademenirea vânatului. Mistreții se prindeau la țarc, lupii în lupării special amenajate, iar răpitoarele mici (vulpi, dihori, pisici sălbatici) în capcane de tip ladă. Animalele mai mari se prind cu șfacul, iar cu capcanele lucrate de fierari se prindeau dăunătoare mici și mari. Astăzi se vânează organizat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]