1,282 matches
-
l-a prezis prin gura lui David În legătură cu Iuda, care s-a făcut călăuză (odegos) celor care L-au prins pe Isus; căci se număra printre noi și a fost ales penru slujirea (diakonia) aceasta. Așadar el a dobândit o țarină din plata nedreptății/răutății și căzând cu fața În jos (sau cu capul Înainte), a crăpat pe la mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele/viscerele (kaˆ prhn¾j genÒmenoj ™l£khsen mšsoj, kaˆ ™xecÚqh p£nta t¦ spl£gcna aÙtoà
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pe la mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele/viscerele (kaˆ prhn¾j genÒmenoj ™l£khsen mšsoj, kaˆ ™xecÚqh p£nta t¦ spl£gcna aÙtoà). Și [lucrul] a ajuns la urechile (exact: a fost făcut cunoscut) tuturor locuitorilor din Ierusalim, așa Încât țarina aceea a fost numită, În limba lor, Akeldamach, adică țarina sângelui. Căci este scris În Cartea Psalmilor: Genhq»tw ¹ œpaulij aÙtoà œrhmoj kaˆ m¾ œstw Ð katoikîn ™n aÙtÍ, ka..., T¾n ™piskop¾n aÙtoà labštw ›teroj (Ps. 68,26 și Ps
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
kaˆ prhn¾j genÒmenoj ™l£khsen mšsoj, kaˆ ™xecÚqh p£nta t¦ spl£gcna aÙtoà). Și [lucrul] a ajuns la urechile (exact: a fost făcut cunoscut) tuturor locuitorilor din Ierusalim, așa Încât țarina aceea a fost numită, În limba lor, Akeldamach, adică țarina sângelui. Căci este scris În Cartea Psalmilor: Genhq»tw ¹ œpaulij aÙtoà œrhmoj kaˆ m¾ œstw Ð katoikîn ™n aÙtÍ, ka..., T¾n ™piskop¾n aÙtoà labštw ›teroj (Ps. 68,26 și Ps. 108,8).” Există două diferențe majore Între Matei și Faptele
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
8).” Există două diferențe majore Între Matei și Faptele apostolilor. La Matei, Iuda se spânzură; În Fapte, el cade „cu fața În jos” (exact: „cu capul Înainte”) și crapă la mijloc, plesnește În două. La Matei, arhiereii cumpără terenul numit „țarina sângelui”, pe când În Fapte se spune că Iuda Însuși l-a dobândit. Au existat tot felul de Încercări de armonizare a celor două relatări, Însă discuțiile persistă. Unii au presupus că Iuda s-a spânzurat, dar funia s-a rupt
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
aidoion) lui părea mai respingător și mai uriaș decât tot ce stârnește rușine; din tot trupul său curgea puroi, [curgeau] viermi care-l chinuiau când Își făcea nevoile firești. Când, după multe chinuri și suferințe, a murit, se spune, pe țarina care-i aparținea, aceasta a rămas pustie și nelocuită până astăzi din pricina duhorii. Până astăzi nimeni nu poate trece prin locul acela fără să-și astupe nasul cu mâinile, Într-atât ceea ce se scurgea din trupul său a infectat și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
care-i aparținea, aceasta a rămas pustie și nelocuită până astăzi din pricina duhorii. Până astăzi nimeni nu poate trece prin locul acela fără să-și astupe nasul cu mâinile, Într-atât ceea ce se scurgea din trupul său a infectat și țarina. FINAL PASAJ RETRAS Ca „ucenic al lui Ioan”, Papias nu poate decât să preia, hiperbolizând, versiunea tendențioasă a maestrului. Iuda apare ca un adevărat monstru, a cărui moarte va intoxica Întreaga regiune. Evul Mediu va amplifica, la rândul său, acest
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
savanților istoricizanți. Personal cred (aici nu putem emite decât ipoteze, mai mult sau mai puțin plauzibile) că Iuda și-a pus capăt zilelor Îngrozit de condamnarea lui Isus și scârbit de faptul că fusese, la rându-i, trădat. Cât privește „țarina” dobândită cu cei treizeci de arginți, cred că avem de-a face cu o explicație etiologică retroactivă. Matei spune că arhiereii au cumpărat terenul, numindu-l „țarina sângelui”; Luca, dimpotrivă, afirmă că Iuda Însuși l-a dobândit, Înainte de „a crăpa
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Isus și scârbit de faptul că fusese, la rându-i, trădat. Cât privește „țarina” dobândită cu cei treizeci de arginți, cred că avem de-a face cu o explicație etiologică retroactivă. Matei spune că arhiereii au cumpărat terenul, numindu-l „țarina sângelui”; Luca, dimpotrivă, afirmă că Iuda Însuși l-a dobândit, Înainte de „a crăpa” și că din cauza morții sale „toxice” locul a fost botezat ca atare. Elementul comun este numele: „țarina sângelui”. Probabil bucata de pământ purta deja numele respectiv, iar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
retroactivă. Matei spune că arhiereii au cumpărat terenul, numindu-l „țarina sângelui”; Luca, dimpotrivă, afirmă că Iuda Însuși l-a dobândit, Înainte de „a crăpa” și că din cauza morții sale „toxice” locul a fost botezat ca atare. Elementul comun este numele: „țarina sângelui”. Probabil bucata de pământ purta deja numele respectiv, iar evangheliștii nu fac decât să speculeze relația dintre toponim și fapta lui Iuda, fiecare propunând o versiune conformă cu propria teologie. * În finalul „dosarului Iuda” oferit de Noul Testament aș dori
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
știi că-i frumos / Să te auzi în cuvânt / (veghe adunată într-un dor de-aurori); / În fiecare vers. E ceva din sufletul tău, / din străfulgerele copilăriei / încrustate-n zăpoare”. Ochii, „pleoapele zorilor”, fluierul, moara, izvorul, pădurea, dar și tata, bunica, țarina sunt reperele, figurile care au pondere în structurarea versului lui B. El urmează atât tiparul poeziei populare, cât și al versului alb, într-o încercare, nu lipsită de farmecul melancoliei împăcate cu trecerea, de a aduce în peisajul liric câteva
BACILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285524_a_286853]
-
Pârvu (răpus, cu „volintirii” săi, după o dură confruntare cu armata otomană la Comana), C. își continuă, în iarna lui 1770, călătoria asumată, pentru ca în aprilie același an, să se alăture, la Petersburg, soliei moldo-vlahe care solicita sprijin din partea „pravoslavnicei” țarine în cauza românilor. Cu un discurs notabil - și modern -, banul depune stăruințe, mai târziu, și ca reprezentant la convorbirile purtate cu prilejul Congresului de la Focșani (1772), unde pleda pentru independența Țărilor Române sub un protectorat al Marilor Puteri, ca unică
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
luncă deasă în care odinioară se goneau bourii. Șesul era străbătut doar de un drum de țară rămuros care trecea printre bălți cu rogoz și mladă și printre grâie și porumburi fără sfârșit. Pe vremea aceea s-a așezat în țarină un holtei mărunt, spânatic, durându-și casă pe măsura lui. într-un car tras de boi pòrumbi fură aduse de la o casă risipită din sat amânarele, căpriorii, costoroabele și haizașul vechi. Fratele cel mare al holteiului stupi în palmă, înșfăcă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu vad. Ploile încă nu înnegriseră acoperișul casei când, pe gârlă, așeză moară un gospodar, care mai apoi veni cu toate acareturile, durând și pod peste apă, crâșmă și piuă de bătut sumani. Cum lumea se înmulțea, pe drumul din țarină se întemeie o adevărată hudicioară a satului din deal. în mijlocul acestor case noi, cea veche stătea acum cam într-o râlă și, cu tot acoperișul ei uriaș din paie putrede, cu greu o zăreai printre răchițile bătrâne. într-o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vedea, înălțat, un morman pe care creștea troscotul. Mai ales după războiul din urmă și, mai apoi, când fu arat pe ruptele pământul de-au rămas puține toloace, cei care voiau să țină o vacă ori un purcel năvăliră către țarină. Atunci, din vechea uliță, născură câteva hudicioare. Dar asta n-a durat mult. Se electrificase satul din deal iar ulițele din țarină rămaseră doar cu lampă. Atracția pentru vatra cea nouă se potoli și, una după alta, casele se desfăceau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pământul de-au rămas puține toloace, cei care voiau să țină o vacă ori un purcel năvăliră către țarină. Atunci, din vechea uliță, născură câteva hudicioare. Dar asta n-a durat mult. Se electrificase satul din deal iar ulițele din țarină rămaseră doar cu lampă. Atracția pentru vatra cea nouă se potoli și, una după alta, casele se desfăceau, strămutându-se în sat. Prefăcută după foc, în câțiva ani, numai străvechea casă a holteiului mai stăruia între copaci, lăsată din nou
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
își zice, turma asta de trântori, tot timpul pe drumuri de la un patron la altul, hoți și criminali la nevoie, dacă sunt bine plătiți, mațe-fripte în căutarea unei mese bune, poeți a căror singură resursă de trai este spiritul... — În țarina săracă, stăpâne, nici taurul nu se silește, îi întrerupe gândurile un individ numai piele și os, înfășurat într-o togă jerpelită și uzată până la urzeală. Germanicus îl recunoaște imediat. Clutoricus Priscus. Poet talentat și inteligent. Scrierile lui, pline de ironie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și pe regele Carol al XII-lea al Suediei. Ulterior, în baza unui tratat cu Poarta, s-au stabilit în Dobrogea într-o zonă cuprinsă între brațul Sfântul Gheorghe, lacul Razim, Isacccea și limanul Babadagului 58. Urmare a desființării de către țarina Ecaterina a II-a în 1775 a autonomiei de care beneficiaseră cazacii zaporojeni o parte a acestora s-au stabilit în Imperiul Otoman tot în zona gurilor Dunării, fiind atestați în 1783 și 1786 de către călători austrieci 59. La jumătatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Aș vrea Elena Marin Alexe Aș vrea să adun în pumn, raze de soare, adiere de vânt și culoare, lacrimă din nor, tumult de furtună, plâns de arcuș sub zâmbet de lună. Miros de fân din țarină, geană de zori îmbrațișată de pomul înflorit asaltat de cocori, triluri de păsari, lacrimi de rouă curse în iarba cea nouă. Și mult, mult dor cântat de salcie verde, plângătoare, legănată ușor în adiere de vânt călător și aromă de
A? vrea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83231_a_84556]
-
Era odată un împărat care avea nenumărate moșii, păduri, vii și eleștee. Stăpânea multe sate și târguri. Și îl chema împăratul Negură. Mii și mii de țărani trudeau pe pământul lui. Vătafi cu bice plumbuite băteau pe acești muncitori ai țarinei, lovindu-i fără milă când nu mai puteau și cădeau de osteneală și de arșiță, pe brazda și pe holda-ncinsă de soarele amiezii. Iar Negură-Împărat trăia numai în belșug, în ospețe și desfătări, fără să-i pese de cei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de gura sidefată și netedă a unei cochilii. Zlota își dădu duhul abia când capul i se desprinse de trupul butoiului, rostogolindu-se în colb. Jandarmii cărară și deșertară în patru vânturi putreziciunea cu duhoare pestilențială, la un capăt de țarină care numai rodi nimic niciodată. Călcâiul de aur și capul cu gura căscată fură zdrobite într-o piuă și aruncate într-un puț părăsit din care, spun oamenii, se aud și astăzi răcnete sinistre în nopțile cu lună plină. Capitolul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de gura sidefată și netedă a unei cochilii. Zlota își dădu duhul abia când capul i se desprinse de trupul butoiului, rostogolindu-se în colb. Jandarmii cărară și deșertară în patru vânturi putreziciunea cu duhoare pestilențială, la un capăt de țarină care numai rodi nimic niciodată. Călcâiul de aur și capul cu gura căscată fură zdrobite într-o piuă și aruncate într-un puț părăsit din care, spun oamenii, se aud și astăzi răcnete sinistre în nopțile cu lună plină. Capitolul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
În sat, scârțâiau cumpene de fântâni, se auzeau lătrături întrerupte de câni și, câteodată, un chiot prelung izbucnea din freamătul înserării, se înălța în văzduh, răsuna pe vale și murea în întinderea câmpiilor. Călărețul cobora coasta în săltăturile roibului. Poarta țarinei era deschisă: intră pe ea. Un câne se năpusti hămăind de lângă coliba jitarului; în urmă, ieși și românul, își repezi căciula pe ceafă și cătă lung în urma străinului; apoi își repezi căciula pe ochi și intră liniștit în colibă. Focuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
„La început a fost cuvîntul”, Dar mai întîi a fost tăcerea Grea, dar senină, Aluatul, care a dospit Din germenele cuvîntului Ce urma să se nască, Stropită cu roua dimineților, Descîntată cu trilul ciocîrliei, Ce servea drept țarină Cu semnul crucii Făcut de mîna mamei, Peste covata universului. Frămîntată de mîinile timpului, Ce ne mai frămîntă și acum Pînă la armonia absolută Armonia tăcerii.
ARMONIA TĂCERII. In: Armonia Tãcerii by Ana Goian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/322_a_614]
-
erau părticele din elanurile uriașe ale clasei muncitoare de a îndeplini cincinalele în câte patru ani, maximum patru ani și jumătate, nu erau nici măcar formidabilele eforturi ale agricultorilor de a obține, an de an, cele mai inegalabile recolte din istoria țarinilor naționale. Era ceva mult mai nobil și mai autentic: ne distrugeam noi înșine viețile, fără a mai lăsa cuiva satisfacția de a crede că a reușit să ne termine. Căci dacă anii aceia de avânt și elan constructiv socialist au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pe cîmp...” Pipăindu-și geanta cu sticla de vin roșu și colaci primiți de pomană ce i se bălăbănea pe umăr, pictorul se gândi să-și acompanieze ciripitul cu clinchetul dumnezeiesc pe care Îl scot crinii sălbatici atunci când Înfloresc pe țarină, dar În auz nu-i răzbătu decât un zumzet Îndepărtat al unui roi de albine. Ar fi vrut, drept mulțumire pentru găzduire, să-l răsplătească pe starețul Pafnutie fredonând această melodie, dar de pe buzele-i Întredeschise, de data asta, ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]