897 matches
-
la rampa televiziunii pe alde Hrebenciuc sau chiar și pe aproape uitatul Agathon! ("Ziarul de Iași", 13.VI.2008); Nu știu cum să spun dar, prin comparație, până și alde Hrebenciuc pare a avea mai multă minte ("Evenimentul", 25.VII.2008); Există țepe amărâte, de genul celor descoperite de alde Piedone de la șase (EZ, 4.XII.2002). Sunt totuși surprinzător de puține exemplele în care alde prefațează o referire la o singură persoană; dacă la acestea adăugăm enumerările (tipul discutat supra, 2.3
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
corp și cu depunerea lor aci, Începe lupta corpului contra acestora, iar prin activitatea deosebită, prin frecarea În interior se produc frigurile. Fiecare a simțit cândva, cum cea mai mică materie străină exterioară, care pătrunde În corp, de ex. o țeapă Într-un deget, neliniștește imediat Întregul corp și produce un fel de friguri, cari nu Încetează decât după ce materia străină a fost depărtată. Tot astfel produc friguri și materiile străine cari se află depuse În interiorul corpului, acestea sunt la Început
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
lumea”, opinează că „străinul”, tot un ins enigmatic, s-ar putea să fie „al cincisprezecelea”. Incoerentă, confuză, demențială, orația lui Ion Aldea învăluie într-un mister compact bizara mică lume închisă din Valea Cerbului, străjuită de Muntele Vornicului și Dealul Țepelor. Al cincisprezecelea nu e un roman de cunoaștere, ci unul experimental: un exercițiu, un test de abilitate artistică. Demonstrația de virtuozitate devine ostentativă în Ascensiune nocturnă (1984), relatarea fiind însoțită de comentarii auctoriale destinate să releve caracterul de facere, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
Europa mea), cu memorialistica extrem de incitantă a lui Alexandru George (Sfârșitul unei iluzii) ș.a. Deși mai rar prezentă în sumar, dramaturgia nu este neglijată, de-a lungul vremii apărând fragmente din piese de teatru ale lui Marin Sorescu (A treia țeapă), Ion Băieșu, D.R. Popescu, Ion Brad, Paul Everac, Paul Anghel ș.a. În afara părții beletristice propriu-zise, R.l. a avut o substanțială secțiune de critică și istorie literară, la care și-au dat contribuția nume cunoscute și apreciate, deseori beneficiind de rubrici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
e nenorocit, nu e satisfăcut, însă ar dori ca numai o expresie, „sous prétexte de l’épisootie”, să fie modificată în textul oficial. După-amiaza nici o audiență. Ora 4 Stöhr, care vine de la Sinaia, relatează despre incendiul din pădure de la Valea Țepei, care a fost stins. A fost pericol mare, vremea acolo este cât se poate de rece și foarte uscată. Ora 5 Schultz, discutăm amenajările și despre Heymann, cu care va avea multe greutăți. Camera a avut cvorum, l-a ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de peste tot: din roman, teatru istoric sau poezie, mai puțin din eseistică. Sînt efectuate, cu acest prilej, interpretări fine și pertinente, axate pe detalii semnificative ale romanului Trei dinți din față, ale pieselor de teatru Iona, Răceala și A treia țeapă, ale multor volume de poezie, de un regim special bucurîndu-se trilogia La Lilieci, căreia i se consacră aproape întregul ultim capitol (Tradiția tradiției și tradiția contestării). Așadar: un punct de observație critică mobil, un itinerariu neliniar, voit neprogramatic, desfășurat după
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sine autodeterminarea în procesul de însănătoșire socială. Sigur, procedeul de pedepsire a celor identificați ca fiind săraci pentru că nu doreau să muncească era unul dur pentru perioada Evului Mediu. Existau pedepse de tăiere a nasului, de a fi trași în țeapă, bătuți, puși forțat să muncească ceea ce era mai greu etc. Oricum, pașii făcuți în perioada domnitorilor români în privința asistenței sociale arată că dezvoltarea treptată prin trecerea de la filantropia creștină la organizarea cât de cât a asistenței sociale pe teritoriul țării
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
descoperă, motivând că păstrează obiceiul țării lor, vodă, spre a le întări această obișnuință, le fixează fesurile pe cap cu câteva cuie. În lupta pe care o dă cu sultanul, înfuriat de tratamentul solilor, domnul român pedepsește cu tragerea în țeapă pe cei răniți la spate. Oferindu-se să intre în slujba sultanului, el își îndeplinește serviciul pedepsind și omorând o mulțime de turci din locurile prin care trece. În țară stârpește cerșetoria, iar hoția dispare în vremea sa, încât la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
cu virtutea. Un călugăr ipocrit, care îndrăznește a-l dojeni pe vodă pentru pedepsele date, este omorât și el, pasămite pentru a nu pierde ocazia de a deveni mucenic. Unei slugi care strâmbă din nas la mirosul trupurilor trase în țeapă i se oferă o țeapă mai înaltă, în vârful căreia va avea mai mult aer. Domnitorul știe să răsplătească un răspuns sau o faptă înțeleaptă; în felul acesta se acoperă de cinste solul care ghicise că țeapa strălucită era destinată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
care îndrăznește a-l dojeni pe vodă pentru pedepsele date, este omorât și el, pasămite pentru a nu pierde ocazia de a deveni mucenic. Unei slugi care strâmbă din nas la mirosul trupurilor trase în țeapă i se oferă o țeapă mai înaltă, în vârful căreia va avea mai mult aer. Domnitorul știe să răsplătească un răspuns sau o faptă înțeleaptă; în felul acesta se acoperă de cinste solul care ghicise că țeapa strălucită era destinată unui personaj de vază, ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
trupurilor trase în țeapă i se oferă o țeapă mai înaltă, în vârful căreia va avea mai mult aer. Domnitorul știe să răsplătească un răspuns sau o faptă înțeleaptă; în felul acesta se acoperă de cinste solul care ghicise că țeapa strălucită era destinată unui personaj de vază, ce putea fi chiar el, dacă s-ar fi arătat fricos sau șovăielnic. Întemnițat, apoi eliberat și ajuns din nou la domnie, Țepeș moare într-o luptă, ucis de ai săi, care îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
prelucrate de Petre Ispirescu în Viața și faptele lui Vlad-Vodă Țepeș, una dintre anecdote servește drept punct de plecare în piesa Praznicul calicilor de Mihail Sorbul, după cum imaginea voievodului este evocată după alte câteva decenii în „tragedia populară” A treia țeapă de Marin Sorescu. Vlad Țepeș din povestirea germană devine în romanul Contele Dracula (1897) al irlandezului Bram Stoker prototipul, de largă circulație, al literaturii de groază, legenda astfel modificată fiind menținută în atenție prin dramatizări și prin numeroase ecranizări. Ediții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
Nicușor Ceaușescu, despre abuzurile săvârșite fără putința de a fi tras la răspundere. Securitatea pătrunde în casele oamenilor și caută benzi video și casetofoane pe care sunt înregistrate aventurile micului și deșănțatului prinț, spre a le confisca și trage în țeapă pe cei care le dețin. Bucureștiul nostru, atât de frumos și ospitalier altădată, este un oraș murdar, invadat de șobolani și securiști, la fel de dezgustători și unii, și alții. Și ceea ce se petrece în capitala celui de al XIII lea congres
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
înțelegeai nimica. Apoi, în seara aia, Danny de Vito a spus că oricum nu se poate să te razi cu lumânarea, prea e trasă de păr, iar Marian jubila că uite cât e el de citadin și tot a luat țeapă. Cam astea s-au petrecut. Vă spun, nu știu dacă auzeam asta sau doar refăceam, improvizam. Simțul observației nu m-a caracterizat niciodată, dar toți spun că am o ureche extraordinară. Sau oamenii ăștia pe care-i spionez sunt mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
el, lucru sigur. — Măi să fie, a făcut Țepeneag, păi atunci înseamnă că aici chiar a fost revoluție, numai în revoluții se văd salturi din astea, de țâșnește câte unul de unde nu te-aștepți. Oricum, dacă e Gelu, a continuat Țepe, surâzând fin, ați pornit bine această treabă, adică revoluția, să fie într un ceas bun! Și pentru că tocmai se adusese șampania, am ciocnit un pahar. Acesta a fost momentul reîntâlnirii mele cu D. Țepeneag, după lunga lui absență din țară
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
august 1997 Francesco Specchia Un fantastic Ovidiu, poet Exilul câteodată face figuri urâte oamenilor. Poate să-l oblige, de exemplu, pe un principe valah, voievod crunt de meserie și cirac al papei Pius al II-lea, să-și tragă în țeapă propriile memorii pe filele zdrențuite ale unui biet caiețel, în loc de hoiturile turcilor pe străzile de la Budapesta. Exilul poate și să convertească un bon viveur rafinat și un virtuoz al elanului erotic la viața izolată de chiostru sau, să spunem, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
m-au ajutat apoi să îl vizitez și pe cel al statu‑ lui Pennsylvania. Am luat toate regulile. Deci asta a fost. Cu ajutorul acestei coaliții, de altfel, BĂsescu a câștigat alegerile. V.A. : A și promis că va trage în țeapă, în Piața Victoriei, angajament pe care cred că l-a respectat. A.M.P. : Bine. Chestia nu a contat așa de mult. După părerea mea, PSD-ul a pierdut enorm, fiindcă PSD-ul intrase în campanie cu un scor mult mai
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
BĂsescu. Pot spune - și nu știu dacă sunt în asentimentul dumneavoastră - că e singurul pre‑ ședinte, din cei trei pe care i-am avut, care și-a respectat măcar o promisiune. El a venit la putere promițând că va înălța țepele lui Vlad țepeș în Piața Victoriei și cred că, după aproape zece ani de președinție, putem spune că și-a ținut promisiunea din prima campanie. A.M.P. : În polemica aceasta care e la noi dacă Traian BĂsescu chiar s-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pară rău. Nu voi mai regreta nimic. O să stau pe picioarele mele, o să am grijă de mine însumi și de Victoria. Nu o să mă mai proptesc de nimeni. Voi reuși într-o bună zi, înfingându-și această promisiune ca pe o țeapă în inimă. Voi scăpa de această traumă, dar pentru el va fi întotdeauna prea târziu să mai revină în viața noastră. Nu făcu nici un efort să își ascundă supărarea. I se adresă lui Nicky de sus și cu asprime în
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să nu mă dau de gol. Afurisiți moldovenii iștea, de unde le-or fi aflând pe toate? Râd eu... râd mânzește de mine însumi! Boierii râd și ei... La a treia ulcică, se iau de Mahomed; l-au și tras în țeapă! Numa' Dumnezeu a scăpat neluat în tărbacă. Nu se știe însă dacă le dădeam și a patra ulcică... Nu le-am dat-o. Cine știe ce-mi mai auzeau urechile... Dar am băgat la glagorie. Gura prostimii, adevăr grăiește, încheie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ploaie și de vânt, se legănau spânzurate cinci hoituri, care cu limba scoasă, care fără, că le-o ciuguliseră corbii. La picioarele lor, căpetenia, înfiptă într-un par, rânjea cu gura căscată, așa cum își dăduse duhul urlând când îi înfipseseră țeapa. Buza de jos era mâncată de șobolanii ce se cățăraseră până la ea, dezvelindu-i gingiile cu niște dinți strâmbi, gălbejiți înfipți în ea. În găvanele ochilor, mișunau, colcăiau viermii. La gât, atârna o scândură pe care scrie cu litere mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
răgaz de îmbucătură... Și, a doua zi, osmanlâii, cu ochii cârpiți, mărșăluiesc spre Suceava, lălăind, târșind papucii prin pulberea de cenușă fierbinte, sub un soare zăpușitor în zăduful ăl mare al lui Cuptor! Turcaleții răzlețiți de gros, prinși, trași în țeapă, atârnați prin crengi, vor împodobi drumeagul în întâmpinarea falnicei armii, ca osmanlâilor să le strecurăm în oase frica de moarte; să cugete la nimicnicia vieții și la nemurirea sufletului în Raiul lui Allah; să-și blesteme zilele când au călcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Izbăvește-mă de cel viclean"... Să terminăm comèdia! poruncește brusc. Lipsiți dinaintea ochilor mei! E plata cu care plătesc vânzătorilor de țară! Să fie tăiați!! Și el arată spre Isaia. El, capul răutăților, pentru "înaltă trădare", să fie ridicat în țeapă la Porțile Cetății! Să iasă în întâmpinarea "Măriei sale Aron Alexandru Vodă!" Gâdea, un țigan mătăhălos, buzat, răsărit ca din pământ, cu săcurea în cumpănă, rânjește fericit și îl înșfacă de gât. Isaia, schimonosit de ură, se zbate, izbucnește într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dă-mi-l să-l îngrop creștinește!... Ca pe Dumnezeu te rog!! Ștefan o ridică, o îmbrățișează: Surioară... Rău îmi pare... De-aș vrea și n-aș putea... Există o sfântă dreptate. Nu eu, el singur s-a osândit... În țeapă, acolo sus -, poate, îl va străfulgera gândul asupra celei mai cumplite mârșăvii ce-a săvârșit: "vânzarea de țară". Pentru aiastă faptă, nu încape milă și iertare, nici pe pământ, nici în Ceruri... Iartă-mă, soră, dar altfel nu se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de târguială pentru a da drumul acelor care-i călcaseră țara în picioare și întinseseră o mână îndrăzneață către cununa sa. Dacă aveți atâția bani și putere, ce-ați căutat aici la mine?", striga el nenorociților, care fură înfipți în țepile ce împodobiră sălbatec mlaștina cruntă." N. Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești răutăți întrece și pe dracul; și, care în urma biruințelor lui asupra hanilor tătari și asupra vecinilor unguri și munteni... pretinzându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]